Nr. 3/2007 - Politia de Frontiera

a înviat la trei zile dupã moartea sa æi s-a
ridicat la ceruri. Credeåi cã este un atac
premeditat, organizat?
- Ispitirea drãceascã a lumii
contemporane este bine organizatã. Goana
dupã averi, spectacolul, specialiætii în a face
bani prin exploatarea media ætiu sã atace
subiecte de foråã, care sã æocheze. Aceste
subiecte atrag oamenii spre a le cumpãra
cartea, a viziona filmul, a plãti spectacolul.
Însã omul credincios nu este atât de fragil
pe cât pare, iar noi, cei care ne rugãm æi
avem teamã adoratoare de Dumnezeu æi
nu de diavol ætim cã aceste fãcãturi, aceste
tentative de desacralizare sunt lumeæti,
prin ele dorindu-se îndepãrtarea omului
de Dumnezeu. Unde existã profunzime
æi credinåã autenticã aceste lucruri produc
amãrãciune æi atât, nu-l îndepãrteazã pe om
de Dumnezeu.
- În ultimele decenii, dar cu precãdere
dupã Revoluåie, pe fondul derulãrii cu
rapiditate a vieåii cotidiene æi, implicit, a
lipsei timpului, oamenii merg la Bisericã,
în special, în prejma marilor sãrbãtori
religioase sau se întorc la Dumnezeu
când au probleme, iar rugãciunea rãmâne
ultima speranåã. Cum vede Biserica acest
fenomen ?
- Nu este un fenomen de azi de
ieri. În general, credinåa omului este
ca o sinusoidã, seamãnã cu grafica de
la electrocardiogramã, are urcuæuri,
coborâæuri æi o linie dreptã, medianã,
pe mijlocul axului. Aæa este credinåa
omului. De multe ori facem greæeala sã
judecãm credinåa celuilalt comparândo
cu a noastrã, din momentele noastre
de evlavie. Cred cã este un lucru
periculos pentru sufletul persoanei care
se semeåeæte cu asemenea încercãri.
Credinåa în sufletul omului este un lucru
infinit, un adânc fenomen religios. Nu
este ceva ce se întâmplã astãzi æi nu are
o constanåã anume. Atunci când vrem sã
judecãm credinåa celuilalt noi ieæim din
credinåa autenticã æi încãlcãm porunca
lui Iisus Hristos, care ne-a spus sã nu fim
judecãtorul aproapelui nostru, pentru cã
nu am eu cum sã ætiu ce este în inima
omului respectiv. Formele noastre de
manifestare, poate nereligioase sau chiar
antireligioase, dintr-un anumit moment,
nu sunt statutul integral al sufletului
omenesc ci vorbesc de un moment,
care este complicat prin multitudinea
de factori care l-au determinat. Aåi
vãzut cã în psihologie se vorbeæte de un
complex de stãri, de sentimente, de trãiri
pe care omul le scoate în exterior prin
acest robinet care este cuvântul sau prin
gesturi æi manifestãri. Dar „multul” este în
spate æi rãmâne în mare parte necunoscut.
Evlavia aceasta de mare sãrbãtoare este,
de fapt, o formã de bucurie colectivã, pe
care oamenii o manifestã mai mult decât
în restul anului. Cultul divin public care
se desfãæoarã în continuare în Bisericã, în
cursul anului bisericesc, „funcåioneazã”
împreunã cu cel individual, acea
rugãciune din inima omului, din casa
û
persoanei. Se pare cã existã æi multã
ipocrizie în zilele de mare sãrbãtoare.
Aåi vãzut æi în momentele premergãtoare
alegerilor cã anumiåi oameni politici
sunt copleæiåi de o evlavie strigãtoare,
unii dintre ei întorcându-se cu spatele
la sfintele moaæte pentru a face cu mâna
cãtre credincioæii care, cu siguranåã, nu
pentru ei veniserã acolo.
Sunt triste ispitiri ale momentului.
Suntem o societate care a trecut prin 40
de ani de ateism. Trebuie sã fim iubitori
faåã de aproapele æi înåelegãtori cu formele
acestea accidentale de manifestare.
- Care sunt organizarea æi rolul Secåiei
Asistenåã Religioasã din cadrul MAI?
Existã æi o componentã ecumenicã în
acåiunile pe care aceasta le desfãæoarã?
- Bineînåeles cã da, vizavi de
componenta ecumenicã, dar sã revenim
la începutul întrebãrii. Secåia Asistenåã
Religioasã este înfiinåatã la începutul anului
2000 æi are în structura sa preoåi æi specialiæti
din alt domeniu, filologi, istorici. Existã la
ora actualã în MAI 22 de preoåi care sunt
coordonaåi din punct de vedere religios
æi canonic de Secåia Asistenåã Religioasã,
aflatã sub porunca æi ascultarea Sfântului
Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Venirea noastrã aici s-a fãcut dupã Legea
nr. 195/2000 privind constituirea æi
organizarea clerului militar, cu rostul de a
purta de grija pãstoriåilor care åin de Cultul,
de Biserica Creætin Ortodoxã. În acelaæi
timp, relaåia noastrã cu celelalte culte care
vieåuiesc æi îæi desfãæoarã activitatea pe
teritoriul României este o relaåie ecumenicã,
exemplul cel mai evident în acest sens fiind
elaborarea împreunã a volumului “Cartea
credinåelor noastre”, apãrutã în anul 2002
la Editura Ministerului Administraåiei æi
Internelor, ce cuprinde rugãciunile æi
învãåãturile de credinåã ale tuturor cultelor
din România, o carte care a fost bine primitã
de reprezentanåii tuturor cultelor cãrora neam
adresat. Activitãåile noastre ecumenice
înseamnã cã atunci când întâlnim un
credincios al altui cult æi este interesat în
a avea legãturi cu pãstori sau deservenåi ai
altui cult sã mediem, sã ne interesãm ca
aceste lucruri sã se poatã rezolva. Avem
legãturi, am avut întâlniri cu reprezentanåi ai
Bisericii Romano-Catolice, Greco-Catolice,
ai Cultului Baptist, ai Cultului Penticostal.
Toåi cei care vor sã afle despre noi sau sã
stea de vorbã cu noi æi sã stabilim punåi
sunt bine primiåi. Porunca Bisericii, de a fi
pãstorii iubitori de aproapele, funcåioneazã,
suntem deschiæi cãtre o bunã convieåuire
æi o corectã lucrare de slujire a pãstoriåilor
noætri.
- Apreciaåi cã este suficient
dezvoltatã în cadrul ministerului nostru
asistenåa religioasã? Cum colaboraåi cu
Capelanatele din instituåiile similare
existente în statele UE?
- Cu siguranåã cã timpul va fi cel
care va “vorbi” pentru noi. Paæii pe
care i-am fãcut noi pentru înfiinåarea
acestor 22 posturi au fost paæi mãrunåi
dar siguri. Ne-am interesat, am fãcut un
sondaj de opinie când ne-am înfiinåat
Secåia Asistenåã Religioasã æi am vãzut
cã fenomenul religios existã în rândul
personalului MAI æi funcåioneazã. În timp,
ne vom da seama de necesitãåile zilei æi
vom acåiona în consecinåã. Noi suntem
bucuroæi æi îi dãm slavã lui Dumnezeu
pentru cã funcåionãm, suntem o structurã
serioasã, bine vãzutã atât de Bisericã cât æi
de ostenitorii æi conducerea ministerului.
Ne strãduim sã facem faåã la toate
solicitãrile. Cu siguranåã cã, procentual
vorbind, numãrul nostru este destul de
mic deocamdatã. Noi ne-am început
activitatea dupã Ministerul Apãrãrii, unde
existã o structurã mai solidã, cu aproape
100 de preoåi militari. Structura noastrã
este însã puåin diferitã, având în vedere cã
în MAI sunt atât militari cât æi funcåionari
publici cu statut special, ceea ce
înseamnã cã se schimbã modul de lucru
privind acordarea asistenåei religioase.
Schimbãrile din MAI nu înceteazã
æi ele vor determina inclusiv mersul
asistenåei religioase. Suntem deschizãtori
de drumuri, datoria noastrã este sã
prospectãm cumva viitorul æi, acolo unde
se simte cã este nevoie, sã întemeiem
structuri care sã corespundã acestora. Un
argument foarte puternic pentru faptul cã
în MAI este nevoie de asistenåã religioasã
este reprezentat de locurile în care s-au
ridicat troiåe, biserici sau paraclise fãrã
a exista acolo o funcåie de preot militar
angajat. Asta vorbeæte despre credinåa
dumneavoastrã, despre nevoia de loc
sacru în incinta instituåiei, despre faptul
cã sunteåi credincioæi ai Bisericii. Aceste
locuri care au fost ridicate, zidite sau
amenajate sunt capele ortodoxe, dintr-o
majoritate de creætin-ortodocæi care în
MAI este mai mare decât în afara acestuia,
adicã în viaåa laicã, unde se vorbeæte de
un 87%. În MAI procentul depãæeæte 90%.
Poate din cauza aceasta nici nu au fost
solicitãri cum sunt la Ministerul Apãrãrii,
de a apãrea æi pãstori ai altor culte.
Referitor la colaborarea cu alte
capelanate, am trimis scrisori de intenåie
cãtre structuri similare din Grecia, am
avut o colaborare cu pastori protestanåi
de la Poliåia din Germania, cum spuneam
suntem la început de drum, viitorul va
aæeza æi aceste legãturi internaåionale.
- Cum vedeåi rolul poliåistului de
frontierã la asigurarea æi menåinerea unui
climat moral sãnãtos, având în vedere
faptul cã unele dintre misiunile noastre
au conexiuni cu prostituåia æi traficul de
persoane, aspecte care åin de morala
societãåii, de periferia acesteia?
- Rolul dumneavoastrã este foarte
important. Dacã noi, ca preoåi, ne luptãm
cu duæmanul nevãzut, dumneavoastrã
aveåi de-a face de multe ori cu un inamic
la vedere, sã spunem, pentru cã orice
infracåiune, orice încãlcare a legislaåiei
româneæti, europene, internaåionale,
vizavi de activitatea poliåistului de
frontierã este o luptã cu rãul la vedere.
Desigur cã dumneavoastrã, când alegeåi
5