Câmpulung Februarie - 2005 - Baza de Instruire pentru Aparare CBRN

Agenþiile/structurile cu responsabilitãþi
în domeniul protecþiei mediului din unele state
NATO au liste cu substanþele chimice considerate
cele mai periculoase pe timpul transportului
comercial - aproximativ 2.700. De asemenea,
sunt luate în evidenþã 387 substanþe chimice
letale, cu acþiune pe cale respiratorie, care pot
produce moartea în mai puþin de 30 de
minute 3 .
Concomitent cu modernizarea ºi dezvoltarea
oraºelor, prezenþa materialelor chimice
toxice industriale în complexele urbane creºte
în mod exponenþial.
Nelimitându-se numai la parcurile industriale,
acestea reprezintã pretutindeni un risc. În
oraºele mai puþin dezvoltate riscurile sunt mai
mari. Fãrã resursele necesare, în condiþiile unei
infrastructuri neadecvate, nu este posibilã aplicarea
unui program de monitorizare a materialelor
periculoase.
Chiar ºi statele dezvoltate au dificultãþi în
exercitarea controlului asupra materialelor periculoase.
2.2 Substanþele biologice toxice industriale
(SBTI)
Reprezintã în general unii agenþi patogeni
ºi toxinele acestora. În urma unor acþiuni
deliberate sau a unor accidente/distrugeri colaterale
la obiective de producere, de cercetare
sau de depozitare a agenþilor biologici se produce
contaminarea/îmbolnãvirea oamenilor,
animalelor, distrugerea vegetaþiei. Astfel de
obiective pot fi: spitale, laboratoare medicale,
institute de cercetare ºi producþie din industria
farmaceuticã, agriculturã.
2.3 Materialele radioactive toxice industriale
(MRTI)
Centralele/reactoarele nucleare, institutele
de cercetare nuclearã, depozitele de deºeuri
radioactive constituie principalele surse posibile
de materiale radioactive toxice industriale.
În mediul urban se gãsesc materiale radiologice
ºi la unitãþile medicale (spitale, laboratoare),
la unitãþi economice (industriale), în
APÃRAREA NBC 9/2005
ABORDÃRI DOCTRINARE
universitãþi.
Alte surse posibile de materiale radioactive
pot fi armele nucleare furate sau de contrabandã,
comerþul transfrontalier clandestin cu
dispozitive care produc radiaþii.
Miºcarea transfrontalierã a materialelor
radioactive periculoase, neînregistrate, clandestine
genereazã adevãrate crize globale.
Statele lumii a treia, ca urmare a mirajului
unor avantaje economice, financiare acceptã
aceste materiale cu toate cã nu au capacitãþile
necesare sã le gestioneze.
3. Principalele consideraþii referitoare
la materialele toxice industriale care
reprezintã riscuri pe termen lung asupra
sãnãtãþii
Pe plan mondial, sunt cunoscute peste
400 de substanþe chimice care produc efecte pe
termen lung ca urmare a expunerii oamenilor la
acþiunile acestora.
Aceºti compuºi chimici provoacã
creºterea gradului de îmbolnãviri de cancer,
apariþia malformaþiilor la noii nãscuþi sau alte
afecþiuni ale sãnãtãþii persoanelor expuse.
Agenþii cancerigeni, mutageni genetici ºi
cromozomiali, toxinele reproductive ºi cronice
reprezintã principala grupã a substanþelor chimice
cu un sporit potenþial de risc, cu efecte pe
termen lung asupra sãnãtãþii oamenilor.
Monitorizarea necesarã pentru aceste
substanþe chimice presupune o mãsurã/valoare
de nivel scãzut stabilitã pentru o perioadã de opt
ore. Nivelul de expunere permis pentru majoritatea
substanþelor chimice industriale este
foarte mic în raport cu standardele militare de
detectare a agenþilor chimici de luptã.
În multe cazuri, este posibilã expunerea
la o concentraþie periculoasã, de afectare a stãrii
de sãnãtate a individului, pânã sã ajungã la
pragul de detectare.
A fost amplu mediatizat Sindromul
,,Furtunii în deºert”. Unul dintre primii factori
investigaþi pentru explicarea acestui sindrom l-a
reprezentat eventuala expunere a militarilor la
o concentraþie scãzutã a unui agent chimic de
3= National Institute for Occupation Safety and Health, Documentation for Immediately Dangerous to Life or
Health Concentrations (IDLHs) http://www.cdc.gov/niosh/idlh/illh-1. html: Centers for Disease Control.
9