Câmpulung Februarie - 2005 - Baza de Instruire pentru Aparare CBRN

Trierea ºi decontaminarea militarilor
afectaþi se efectueazã în raport cu situaþia tacticã
ºi natura contaminãrii. Pentru aceasta, unitãþile
medicale au planuri care se pun în aplicare în
funcþie de situaþia concretã. Prin executarea
decontaminãrii se reduce contaminarea suplimentarã,
se protejeazã personalul medical ºi se
limiteazã transferul contaminãrii.
Sunt necesare facilitãþi cu sisteme cu protecþie
colectivã ºi o rezervã de specialiºti (medici,
asistenþi).
7. Concluzii
Existenþa materialelor toxice industriale
în teatrele de operaþii constituie un risc major
care trebuie luat în considerare la planificarea
operaþiilor.
În mod prioritar este necesarã completarea
bazei de date privind existenþa surselor de
materiale toxice industriale în teatrele de operaþii
în care acþioneazã unitãþi ale Armatei
Române.
În cadrul doctrinar nu este pe deplin conturat
un rãspuns adecvat pentru riscurile determinate
de materiale toxice industriale. Se
impune optimizarea relaþiei dintre protecþia forþelor
ºi gradul de mobilitate al acestora. Trebuie sã se
cunoascã ce amploare va avea realizarea protecþiei;
ce cantitate de echipamente ºi materiale
de protecþie ºi de decontaminare trebuie transportatã
în teatrul de operaþii, precum ºi în ce
mãsurã aceasta afecteazã mobilitatea ºi capabilitãþile
acþionale ale forþelor.
Materialele toxice industriale influenþeazã
activitãþile din domeniul logistic: transporturile
de materiale, porturile, aeroporturile,
facilitãþile medicale, elementele de infrastructurã.
La nivel tactic forþele nu sunt în mãsurã
sã facã faþã unor situaþii generate de EADA.
Decontaminarea presupune proceduri
adecvate, decontaminanþi specifici. Aeronavele,
de exemplu, se decontamineazã cu echipamente
ºi materiale specifice.
Materialele toxice industriale constituie
un risc nu numai pentru forþele angajate în
diferite teatre de operaþii, dar ºi pentru populaþia
8= EOD- Controlul mecanismelor explozive.
APÃRAREA NBC 9/2005
ABORDÃRI DOCTRINARE
civilã de pe teritoriul naþional. Riscul este cu atât
mai mare cu cât pe teritoriul României se poate
întâlni o mare varietate de materiale toxice
industriale, rãspândite în foarte multe locaþii,
concomitent cu derularea activitãþilor industriale
în apropierea marilor centre urbane.
Responsabilitatea principalã a structurilor
de conducere din cadrul Sistemului
Naþional de Management al Situaþiilor de
Urgenþã constã în monitorizarea ºi gestionarea în
mod eficient a riscurilor generatoare de situaþii
de urgenþã.
Prima reacþie trebuie asiguratã de personalul
serviciilor de urgenþã, din serviciile medicale,
de organele de poliþie pentru menþinerea/restabilirea
ordinii legale. De asemenea,
este necesarã intervenþia specialiºtilor pentru
mânuirea materialelor periculoase ºi a specialiºtilor
EOD 8 .
Trebuie analizate ºi evaluate toate capacitãþile
existente pe care se conteazã în acþiunile
de rãspuns în situaþii de urgenþã.
Repartizarea managementului tipurilor
de risc generatoare de situaþii de urgenþã ºi a
principalelor funcþii de sprijin pe ministere ºi
instituþii publice centrale de specialitate este o
mãsurã necesarã, dar nu ºi suficientã pentru a
considera situaþia rezolvatã.
Se impun evaluãri riguroase a capabilitãþilor
operaþionale de rãspuns ale acestor ministere
ºi instituþii, elaborarea planurilor de cooperare
pentru intervenþia la situaþii de urgenþã ºi
verificarea viabilitãþii mãsurilor stabilite etc.
Atât eforturile militare, cât ºi cele civile
de pregãtire în vederea acþiunilor de rãspuns în
situaþii de urgenþã trebuie coordonate mai bine.
Specialiºtii NBC din armatã sunt profesioniºti
de înaltã clasã, au experienþa necesarã
pentru prevenirea contaminãrii CBRN sau limitarea
efectelor acesteia.
Personalul din serviciile de urgenþã, în
mod logic are o experienþã semnificativã în ceea
ce priveºte monitorizarea riscurilor generate de
materialele toxice industriale. De aceea, se
impune dezvoltarea colaborãrii pe baza unor
proceduri ºi activitãþi standard pentru ca acest
15