Câmpulung Februarie - 2005 - Baza de Instruire pentru Aparare CBRN

APÃRAREA NBC 9/2005
TERORISMUL CU ARME CHIMICE
Terorismul
cu arme chimice - o gravã ameninþare
General locotenent prof. univ. dr. Tudor CEARAPIN
Inspector de poliþie drd. Horia DOGARU
Terorismul reprezintã una
din cele mai grave ameninþãri la adresa securitãþii
interne a statelor, dar ºi a stabilitãþii ºi
securitãþii regionale ºi internaþionale.
Flagelul terorismului tinde sã se extindã
la nivel global, el manifestându-se în diferite
state precum SUA, Federaþia Rusã, Japonia,
Spania, Israel, Irak, Indonezia etc., în cele mai
diferite ºi terifiante forme, de la lovirea unor
uriaºe construcþii simbol cu avioane deturnate,
detonarea unor încãrcãturi explozive, inclusiv
în aºa-numitele maºini capcanã în zone de
interes sau intens populate, la luarea de numeroºi
ostatici, inclusiv copii sau explozii produse
de sinucigaºi în locuri aglomerate.
Caracterul global al terorismului a fost pe
larg demonstrat într-o lucrare de referinþã, publicatã
în 1997 1 . În ultimii ani, literatura de
specialitate a abordat pe larg fenomenul terorist,
de la cauze, mecanisme ºi forme de manifestare,
la prevenirea, combaterea ºi contracararea acestuia
2 .
Douã atentate ar putea defini noua erã a
terorismului internaþional:
la 20 martie 1995, secta japonezã Aum
Shinrikyo a lansat în metroul din Tokyo un atac
major 3 cu sarin, una din cele mai puternice
arme chimice, provocând intoxicarea a peste
5.500 persoane, din care 1.039 au necesitat spitalizare,
iar 12 au decedat 4 ;
la 11 septembrie 2001,
teroriºti îmbarcaþi în 3 avioane
care deserveau liniile interne
americane, cu sute de pasageri
nevinovaþi la bord, le-au deturnat
ºi au lovit în plin cele douã
turnuri gemene de peste 100
etaje ale World Trade Center din
New York, precum ºi o aripã a
Pentagonului de la Washington. Au pierit 2.749
persoane, fiind produse ºi imense pagube materiale.
Primul atentat, din martie 1995, a marcat
începutul terorismului cu arme chimice, din
categoria armelor de distrugere în masã. Al
doilea atentat, din septembrie 2001, a marcat
faptul cã teroriºtii încep sã comitã atentate
masive, soldate cu un numãr foarte mare de victime.
Pe aceeaºi linie, se înscriu atentatele din
Federaþia Rusã, Indonezia ºi Spania (Tabelul
nr. 1) 5 .
Aceste douã noi caracteristici definitorii
ale fenomenului terorist, care ameninþã omenirea
în secolul XXI, se împletesc, terorismul cu
arme chimice sau alte arme de distrugere în
masã putând produce tocmai atentate masive,
soldate cu un numãr foarte mare de victime.
Terorismul nu ºi-a putut afla, pânã în
prezent, în dreptul internaþional, o definiþie
juridicã unanim acceptatã ºi nici nu s-a putut
adopta un instrument cu vocaþie universalã care
sã condamne ºi sã reprime acest flagel, în totalitatea
sa. Principalul obstacol în definirea tero-
1= Ion Bodunescu-Terorismul-fenomen global, Casa editorialã Odeon, Bucureºti, 1997;
2= O lucrare exhaustivã asupra fenomenului terorist, apãrutã recent: Dr.Ilie Popescu, Nicolae Rãdulescu, Nicolae Popescu-Terorismul internaþional-flagel al lumii contemporane,
Editura Ministerului Administraþiei ºi Internelor, Bucureºti, 2003;
3= Atentatul din 20 martie 1995 a fãcut parte dintr-o serie mai mare de activitãþi teroriste cu arme chimice ale sectei Aum Shinrikyo, ce vor fi prezentate în continuare,
dar acesta a fãcut cel mai mare numãr de victime, fiind reprezentativ pentru terorismul cu arme chimice;
4= Horia Dogaru-Terorismul chimic, Revista românã de drept umanitar, Anul IX, 2001, nr.3(38), p.19-21;
5= Jurnalul Naþional, 13 septembrie 2004, Suplimentul Pecetea Terorii.Terorismul, p.13.
37