Câmpulung Februarie - 2005 - Baza de Instruire pentru Aparare CBRN

APÃRAREA NBC 9/2005
STATUTUL ARMELOR NBC
iulie 1971;
Tratatul pentru interzicerea armelor
nucleare în America Latinã ºi Caraibe (Tratatul
de la Tlatelolco), semnat la 14 februarie 1967 ºi
intrat în vigoare la 25 aprilie 1969;
Tratatul cu privire la denuclearizarea
Pacificului de Sud (Tratatul de la Rarotonga),
semnat la 6 august 1985 ºi intrat în vigoare la
11 decembrie 1986;
Tratatul privind zona liberã de arme
nucleare în Asia de Sud-Est (Tratatul de la
Bangkok), semnat la 15 februarie 1995 ºi intrat
în vigoare la 28 martie 1997.
Tratatul privind denuclearizarea Africii
(Tratatul de la Pelindaba), deschis spre semnare
în februarie 1996 - nu a intrat încã în vigoare.
Fãrã a reprezenta un scop final al procesului
de dezarmare, aceste instrumente juridice,
care exclud armele nucleare din diferite zone
ale Globului, constituie paºi importanþi pentru
posibila realizare, în viitor, a dezarmãrii nucleare.
În lipsa unui tratat care sã interzicã expres
utilizarea armelor nucleare, Adunarea Generalã
a ONU a solicitat avizul Curþii Internaþionale
de Justiþie referitor la legitimitatea utilizãrii
armelor nucleare. La 8 iulie 1996, Curtea
de la Haga a emis un aviz intitulat ,,Legalitatea
ameninþãrii cu folosirea de arme nucleare”. Acesta
afirmã, fãrã ambiguitate, cã folosirea armelor
nucleare este supusã dreptului internaþional
umanitar. Curtea a constatat cã nu existã în
dreptul internaþional nici un tratat sau convenþie
care sã conþinã o interdicþie completã ºi universalã
referitoare la ameninþarea sau folosirea
armelor nucleare. În consecinþã, este greu de
afirmat cã orice posesie a armelor nucleare este
interzisã. În esenþã, avizul considerã ilicitã folosirea
armei nucleare. Cu toate acestea, Curtea ia
în considerare conceptul circumstanþei extreme
de legitimã apãrare, în care ar fi în cauzã însãºi
supravieþuirea unui stat. În asemenea circumstanþe,
Curtea este rezervatã în a declara ca ilicitã
ameninþarea sau folosirea armelor nucleare.
Folosirea armelor biologice în conflicte
armate este interzisã prin Protocolul de la
Geneva din 1925.
Convenþia cu privire la interzicerea
perfecþionãrii, producþiei ºi stocãrii armelor
bacteriologice (biologice) ºi cu toxine ºi
la distrugerea lor, deschisã spre semnare la 10
aprilie 1972, a intrat în vigoare la 26 martie
1975. Aceasta obligã statele pãrþi sã nu dezvolte,
producã, stocheze, dobândeascã sau sã obþinã,
prin orice mijloc, arme biologice, sã distrugã sau
sã converteascã pentru scopuri paºnice, în cel
mult 9 luni, toate armele, echipamentele ºi mijloacele
de transport la þintã, sã nu transfere
nimãnui, sã nu ajute, încurajeze sau incite alt
stat, grup de state sau organizaþii sã dobândeascã
arme biologice. Convenþia a fost semnatã
de 167 state ºi ratificatã de 151 state. România a
semnat Convenþia la 10 aprilie 1972 ºi a ratificat-o
prin Decretul Consiliului de Stat nr. 253
din 6 iulie 1979 .
Interzicerea armelor chimice atât sub raportul
folosirii, cât ºi al activitãþilor de realizare
a arsenalelor cu astfel de arme face obiectul
Convenþiei privind interzicerea dezvoltãrii,
producerii, stocãrii ºi folosirii armelor
chimice ºi distrugerea acestora, deschisã
spre semnare la 13 ianuarie 1993 ºi intratã în
vigoare la 29 aprilie 1997. În prezent,
Convenþia are 164 state pãrþi ºi încã 18 state
semnatare. De asemenea, Convenþia mai interzice
transferul acestor arme ºi obligã statele
deþinãtoare sã distrugã, într-un interval de cel
mult 10 ani, toate stocurile de arme chimice ºi
instalaþiile de producere.
Convenþia are instituit un riguros sistem
de verificare a neproducerii acestor arme ºi al
distrugerii stocurilor ºi instalaþiilor de producere.
România a semnat Convenþia în prima zi de
la deschiderea spre semnare ºi a ratificat-o la
9 decembrie 1994 prin Legea nr. 125/1994 .
Dacã în domeniul armelor nucleare,
dreptul internaþional nu dispune de un instrument
universal de interzicere a deþinerii ºi folosirii
acestora, convenþiile existente în domeniul
armelor biologice, respectiv chimice, în mãsura
în care vor cãpãta un caracter absolut universal,
ar permite ca omenirea sã fie eliberatã de pericolul
întrebuinþãrii acestor arme.
28