Raport de activitate - 2011 - Consiliul Judeţean Gorj

Consiliul Județean Gorj Raportul Președintelui 2011
Prin H.G. nr. 313/2006 de modificare a Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.G. nr.
82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor
religioase recunoscute din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1470/2002, „Din bugetele
locale ale oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale judeţelor, se pot aloca sume
pentru completarea fondurilor proprii ale unităţilor de cult destinate:
a) întreţinerii şi funcţionării unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri mici;
b) construirii, în condiţiile aprobării documentaţiilor tehnico-economice potrivit reglementărilor în
vigoare, precum şi reparării lăcaşurilor de cult;
c) conservării şi întreţinerii bunurilor de patrimoniu aparţinând cultelor religioase;
d) desfăşurării unor activităţi de asistenţă socială”.
Principiile fundamentale pe care se întemeiază şi dezvoltă acţiunile Consiliului Judeţean Gorj în
domeniul politicilor publice faţă de Cultele Religioase au în vedere următoarele aspecte majore:
aplicarea principiilor şi legislaţiei internaţionale privind respectarea drepturilor şi libertăţilor
religioase pentru toţi cetăţenii judeţului Gorj indiferent de etnia sau confesiunea acestora;
formularea politicii în domeniul vieţii confesionale;
relaţia administrație publică - culte sau asociaţii religioase;
relaţia dintre culte;
relaţia dintre culte şi individ.
În activitatea sa, Consiliul Judeţean Gorj va sprijini demersurile unităţilor parohiale, protopopeşti,
monahale şi a celorlalte unităţi de cult pentru realizarea unor obiective care contribuie la dezvoltarea
vieţii cultural-spirituale în judeţul Gorj. Acestea ar întări şi determina creşterea rolului Bisericii în
societate şi împlinirea unor obiective majore cum sunt:
susţinerea Bisericii în derularea unor programe sociale, educaţionale, caritabile, de orientare
socio-profesională şi formare continuă, în cooperare cu autorităţile publice;
dezvoltarea educaţiei religioase în şcoli;
sprijinirea unor activităţi de reconstrucţie şi de restaurare a spaţiului eclezial;
încurajarea construirii şi finalizării unor noi lăcaşuri de cult.
Biserica a fost printre instituţiile în care românii au avut şi au cea mai mare încredere şi credinciosul
popor român a ridicat de-a lungul timpului măreţe unităţi de cult, unele impresionând prin
monumentalitate, altele prin frumuseţea picturii sau a arhitecturii. Majoritatea acestora se păstrează şi
astăzi devenind monumente istorice, mărturie a poporului român peste veacuri. În acest sens, sunt
adevărate centre de cultură și pelerinaj, mănăstirile din Moldova, Oltenia etc.
Mănăstirea Icoana – Crasna
80