PRELUCRAREA SEMNALELOR:
PRELUCRAREA SEMNALELOR:
PRELUCRAREA SEMNALELOR:
- No tags were found...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
14 CAPITOLUL 1. SEMNALE<br />
În calculul sumei progresiei geometrice de mai sus am ţinut seama că lim n→∞ (αe −jω ) n =<br />
0, deoarece raţia αe −jω are modul subunitar.<br />
b. Aplicând din nou definiţia (1.10) obţinem<br />
Y (ω) = −<br />
∑−1<br />
n=−∞<br />
α n e −jωn = −<br />
∞∑<br />
(<br />
(α −1 e jω ) n = −<br />
n=1<br />
)<br />
1<br />
1 − α −1 e jω − 1 =<br />
1<br />
1 − αe −jω .<br />
De data aceasta avem lim n→∞ (α −1 e −jω ) n = 0. Atenţie, semnalele x[n] = α n u[n] şi<br />
y[n] = −α n u[−n −1] nu au transformate Fourier identice, deoarece ele sunt definite<br />
pentru valori diferite ale parametrului α. În primul caz avem |α| < 1, în al doilea<br />
|α| > 1. De altfel, două semnale nu pot avea aceeaşi transformată Fourier, deoarece<br />
TF este o bijecţie.<br />
PR 1.2.3 Considerăm semnalul x[n] al cărui spectru, ilustrat în figura 1.8, este<br />
{<br />
1, pentru |ω| ≤ ωt ,<br />
X(ω) =<br />
0, pentru ω t < |ω| ≤ π,<br />
unde ω t este dat. Aşadar, semnalul x[n] are un spectru ideal de joasă frecvenţă.<br />
Calculaţi x[n] folosind transformata Fourier inversă (1.13).<br />
Soluţie. Introducem funcţia sinc (numită şi nucleul Dirichlet; ea va apărea de<br />
multe ori în continuare):<br />
sinc ω = sin ω<br />
ω . (1.25)<br />
Folosind transformata Fourier inversă obţinem<br />
x[n] = 1<br />
2π<br />
∫ π<br />
−π<br />
= sin(ω tn)<br />
πn<br />
X(ω)e jωn dω = 1<br />
2π<br />
∫ ωt<br />
−ω t<br />
e jωn dω = 1<br />
2πjn ejωn ∣ ∣∣∣<br />
ω t<br />
−ω t<br />
= ω t<br />
π sinc(ω tn). (1.26)<br />
Un exemplu de astfel de semnal este prezentat în figura 1.8. Se observă că semnalul<br />
are suport dublu infinit. Am obţinut deci egalitatea<br />
X(ω) =<br />
∞∑<br />
n=−∞<br />
sin(ω t n)<br />
e −jωn = ω t<br />
πn π<br />
∞∑<br />
n=−∞<br />
sinc(ω t n)e −jωn . (1.27)<br />
PR 1.2.4 (Fenomenul Gibbs) Se consideră semnalul x[n] definit de (1.26), cu<br />
spectrul ideal de joasă frecvenţă din figura 1.8. Scrieţi un program Matlab care să<br />
deseneze modulul spectrului semnalului<br />
{<br />
x[n], pentru n = −M : M,<br />
x M [n] =<br />
0, altfel;<br />
cu alte cuvinte, seria (1.27) se trunchiază ca în (1.11).