seria a treia, an III, nr. 7-8, iulie-august 2011 - Insemnari Iesene

36
Unitatea stilistic\
a artei medievale române[ti
Leg\tura artei medievale cu credin]a constituie, din capul lo -
cului, prima reprezentare pe care o avem atunci când trebuie s\
ne referim la caracterul numeroaselor sale manifest\ri – pictura
bisericeasc\, iconografia, plastica în general, dar [i arhitectura,
miniaturile manuscriselor, broderia, orfevr\ria, vestimenta]ia etc.
Nu trebuie s\ facem abstrac]ie îns\ c\, pe lâng\ aceast\ crea]ie
artistic\, în rela]ie direct\ cu fenomenul ritual, cu via]a bisericii,
în general, a existat [i o art\ laic\, la fel de bogat\ – influen]at\,
în mare parte, de tiparele [i canoanele religiei ortodoxe –, ca [i
o art\ popular\, având strânse leg\turi cu ethosul [i etnosul, cu
antropologia artistic\, sacr\ sau profan\, a perioadei anterioare
cre[tinismului.
Dac\ poporul român n-a construit catedrale, nu înseamn\
c\ rela]ia sa cu sacrul nu a atins în\l]imi spirituale, dar ele s-au
manifestat altfel, în crea]ia sa literar\, de pild\, în baladele [i e -
po peile populare, în legende etc., ca [i în bisericile armonios al -
c\tuite, care invit\ spiritul s\ se dest\inuie eternit\]ii [i lui Dum -
nezeu, nu ridicându-se deasupra zidurilor care tind s\-l cuprind\,
ci înfiorat de prezen]a, aproape fratern\ în suferin]\, care i se
dest\inuie.
Arti[tii no[tri lucrau cu o alt\ m\sur\, nu a grandiosului, a
su blimului, ci în comuniune, pe care o sim]eau prezent\ în dialogul
cu un Dumnezu aplecat peste um\rul preotului cu prea pu -
]in\ carte, peste pupitrul scriptorului în chiliile afumate de lumâ -
n\ri, peste um\rul cioplitorului în lemn sau în piatr\, al iconarului,
când c\uta s\ redea, în nuan]e s\race ori în culori mai vii,
m\re]ia pe care i-o insufla dumnezeirea prezent\ în tot ce-l înconjoar\.
Cele mai fire[ti r\spunsuri, dac\ le vom c\uta cu st\ -
ruin]\, vor veni îns\ dinspre arta me[terului popular, cioplitor,
zugrav, olar sau zidar, care me[te[ugea în credin]\ [i umilin]\, f\ -
r\ sentimentul grandorii, având sim]\mântul armoniei. Arta a -
ceasta era mai degrab\ spovedanie sau bucurie, o cale t\cut\,
lipsit\ de larm\ sau faim\, îns\ de o intens\ tr\ire spiritual\.
Etalonele sau canoanele acestor me[te[ugari l\sau adesea li -
bertate spiritului s\ se exprime. Dac\ tiparele de început, oficia -
le, au fost ale artei bizantine, Rena[terea [i Umanismul, reflec -
tate în art\, au realizat adev\rate sinteze române[ti, creând epoci
[i stiluri inconfundabile, cum sunt cele din timpul [i de dup\ dom -
nia lui {tefan cel Mare ori stilul brâncovenesc, care [i-a însu[it
categoriile spritului românesc.
Simple sau rafinate, crea]iile din
orice zon\ ne arat\ bunul gust [i
inteligen]a în alegerea motivului, în
propor]ii sau combina]ia culorilor,
în compozi]ia formelor. Universul
artei reflect\, la alt nivel, universul
crea]iei, îl umanizeaz\ [i îl infrumu -
se]eaz\. Nu este nimic tragic în etalarea
formelor [i nimic pre]ios sau de prisos în alegerea ele mentelor
artistice. Normele estetice, în arhitectura religioas\, sunt
cele bizantine, dar ele sunt adapta te sim]ului artistic existent aici
dintotdeauna. Catehismul nu subordoneaz\ forma de exprimare,
iar dac\ dogmatismul unor scene iconografice este uneori evident,
el este combinat cu un conservatorism specific, românesc,
care tezaurizeaz\ motive ancestrale, dându-le o semnific]ie ontologic\.
Decora]ia [i motivele ge ometrice de pe tâmplele sau co -
Vladimir Ku[:
Semn de carte
Însemn\ri ie[ene