teia de petrecere ([i nu e f\r\ interes c\ aceast\ curgere ia nume de ceremonie) pe care o reprezint\ aceast\ devenire procesiv\, acest alai mare al lumii care umple timpul [i spa]iul.” 14 S-a spus c\ românul s-a situat, prin crea]iile spiritului, în ordinea firii, nu împotriva ei, spre deosebire de „r\zvr\tirea” spiri - tului occidentalului, care reface lumea în con[tiin]\ [i, având con [tiin]a acestei rupturi, omul „nu e numai str\in de lume, dar poa te fi [i, în chip absurd, împotriva ei” 15 . Aceste atitudini di fe - rite, la ni vel de con[tiin]\ filosofic\, ale spiritului românesc (mod de a gândi rela]ia cu lumea [i cu divinitatea, eternul) [i ale celui occidental (germ<strong>an</strong>) sau grecesc <strong>an</strong>tic, Noica le subsuma unor m\suri proprii filosofiei. „M\sura” româneasc\ este cea de continuitate, perseveren]\ pe calea indicat\ de fire, contiguitate între spirit [i natur\; drept consecin]\, sensul acordat istoriei, care continu\ în temporal valori <strong>an</strong>cestrale – omul nu accept\ timpul istoric [i, periodic, caut\ în istorie actul primordial, începutul Crea]iei; timpul istoriei e constituit din cicluri, din revenire la ar - hetipuri (Eliade). Putem, oare, conchide c\ spiritul care <strong>an</strong>im\ pe creatorul de valori culturale [i artistice din perioada medieval\ se subsumeaz\ „m\surii” noiciene aplicate filosofiei române[ti? Este pu]in pro - ba bil ca ideea general\, cel pu]in cea care prive[te rela]ia omului cu existen]a [i istoria, s\ nu l\mureasc\ [i despre un sens propriu pe care spiritualitatea româneasc\ îl acord\ crea]iei, altul decât cel noici<strong>an</strong>. Exist\ [i aici crea]ii „originale” (în accep]ia medieval\ a termenului, care nu coincide cu cea modern\) în toate domeniile, iar o <strong>an</strong>aliz\ în detaliu a valorilor promovate, a operelor, o do - vede[te cu prisosin]\. Totul este îns\ ca din „structura” institu - ]iilor, culturale [i politice, prin intermediul incursiunilor teoretice de specialitate, dar [i printr-o sintez\ metacultural\, s\ g\sim unitatea proprie spiritului care le <strong>an</strong>im\. Opinia noastr\ este c\ aceast\ unitate exist\ [i are sens (valoare) universal\. Dovad\ peremptorie o constituie fiecare monument, oper\, institu]ie sau atitudine mai general\, rezultat\ din confruntarea omului cu realitatea istoric\, din care noi am selectat doar câteva, pe cele pe care le-am considerat semnificative. 42 Vladimir Ku[: Timp oprit 1 {tef<strong>an</strong> Ionescu, Epoca brâncoveneasc\. Dimensiuni poli ti ce. Fina - litate cultural\, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982, p. 201. 2 Nicolae Iorga. Istoria românilor în chipuri [i ico<strong>an</strong>e, Bucure[ti, E ditura Hum<strong>an</strong>itas, 1992, p. 83–84. 3 Élie Faure, Istoria artei. Spiritul formelor, I, Bucure[ti, Edi tura Meridi<strong>an</strong>e, 1990, p. 95. 4 E<strong>nr</strong>ico Castelnuovo, Artistul, în Omul medieval, volum coordonat de Jaques Le Goff, traducere de Ingrid Ilinca [i Drago[ Cojocaru, pre - fa]\ de Alex<strong>an</strong>dru-Flori<strong>an</strong> Platon, Ia[i, Editura Po lirom, 1999, p. 197. 5 Apud E<strong>nr</strong>ico Castelnuovo, op. cit., p. 197. 6 D<strong>an</strong> Horia Mazilu, Literatura român\ în epoca Rena[terii, Bucu - re[ti, Editura Minerva, 1984, p. 269. 7 Ibidem, p. 269–270. 8 N. Iorga, op. cit., p. 151. 9 D<strong>an</strong> Zamfirescu, Introducere la Înv\]\turile lui Neagoe Ba sarab c\ tre fiul s\u Theodosie, text ales [i stabilit de Florica Moisil [i D<strong>an</strong> Zamfirescu, cu o nou\ traducere a originalului sla von de G. Mih\il\, Bucure[ti, Editura Minerva, 1970, p. 26. 10 Ibidem. 11 Înv\]\turile lui Neagoe Basarab…, ed. cit., p. 194. 12 Élie Faure, Istoria artei, vol. I, Bucure[ti, Editura Meridi<strong>an</strong>, 1980, p. 134. 13 E<strong>nr</strong>ico Castelnuovo, op. cit., p. 135. 14 Mircea Vulc\nescu, Dimensiunea româneasc\ a existen]ei, Bucure[ti, Editura Funda]iei Culturale Române, 1992, p. 102. 15 C. Noica, Cum gânde[te poporul român, în Pagini despre sufletul românesc, Bucure[ti, Colec]ia „Luceaf\rul”, 1944; vezi edi]ia ace - le ia[i lucr\ri, Hum<strong>an</strong>itas, 1991, p. 79. Mihai POPA Însemn\ri ie[ene
Vladimir Ku[: Orhidee
- Page 1 and 2: seria a treia, an III, nr. 7-8, iul
- Page 3 and 4: Ironia soartei Într-o carte de acu
- Page 5 and 6: ceput minarea terenurilor democra]i
- Page 7 and 8: în pu[c\rii sau în domiciliul for
- Page 9 and 10: dou\ poeme de Dan Marta Weekend Îm
- Page 11 and 12: prea scump, care, într-un fel, îi
- Page 13 and 14: tiei Feudorovna, o aristocrat\ ruso
- Page 15 and 16: ori pe s\pt\mân\. De cel pu]in dou
- Page 17 and 18: Vladimir Kus: dup\ aceea, poate v\z
- Page 19 and 20: Însemn\ri ie[ene Vladimir Ku[: Noa
- Page 21 and 22: ca ietul-jurnal. Villara închise c
- Page 23 and 24: sie“, crezi c\ au vreo leg\tur\ c
- Page 25 and 26: dac\ securile sunt prea reci, dac\
- Page 27 and 28: atât mai mult cu cât ea este adev
- Page 29 and 30: Patru poeme de Goethe Unul [i totul
- Page 31 and 32: cu actualitatea fulger\tor de schim
- Page 33 and 34: ambele maluri ale Atlanticului; cin
- Page 35 and 36: fil, [i având câteva tr\s\turi sp
- Page 37 and 38: matic\ de asemenea suprarealist\, p
- Page 39 and 40: Însemn\ri ie[ene loanele bisericil
- Page 41 and 42: Vladimir Ku[: auspiciile „faste
- Page 43: turii, arta le ordoneaz\ [i le red\
- Page 47 and 48: cave canem · cave canem · cav 44
- Page 49 and 50: mişcarea ideilor · mişcarea id 4
- Page 51 and 52: mişcarea ideilor · mişcarea id 4
- Page 53 and 54: în raspar ∙ în raspar ∙ în r
- Page 55 and 56: în raspar ∙ în raspar ∙ în r
- Page 57 and 58: în raspar ∙ în raspar ∙ în r
- Page 59 and 60: în raspar ∙ în raspar ∙ în r
- Page 61 and 62: Critic\ [i politic\ la Nicolae Mano
- Page 63 and 64: 60 pentru orbirea ideologic\ a unor
- Page 65 and 66: 62 Vladimir Ku[: s\ se apropie fie
- Page 67 and 68: impas al politicului, criticul cred
- Page 69 and 70: ochiul anticarului · ochiul ant 66
- Page 71 and 72: ochiul anticarului · ochiul ant Pl
- Page 73 and 74: foişorul de ascultat ploaia · foi
- Page 75 and 76: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 77 and 78: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 79 and 80: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 81 and 82: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 83 and 84: arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 85 and 86: pinalty · pinalty · pinalty · pi
- Page 87: LEI 8 ISSN: 1221-3241
Change language