seria a treia, an III, nr. 7-8, iulie-august 2011 - Insemnari Iesene

40
mani sau îndreptându-se în cavalcad\ spre ie[ire, ca [i cum ar fi
pornit de sub bol]ile bisericii s\ înfrunte pe du[manii ]\rii” 10 .
Reprezent\rile de acest gen nu sunt singulare. Ele sus]in punc -
tul nostru de vedere, [i anume c\ arta poate contribui la pro pa -
garea unui mesaj destinat s\ amplifice coeziunea social\, s\ o
perpetueze în timp, dar mai ales, s\ unifice, împreun\ cu spi ri -
Vladimir Ku[:
Locuin]e abandonate
tul de libertate [i puterea legii divine, o comunitate, s\ lucreze
pentru înt\rirea con[tiin]ei de neam, oferind sens vie]ii istorice.
Nu numai simbolurile [i iconografia ac]ionau înspre l\mu - rirea
acestui sens, ci [i celelalte reprezent\ri, imagini descriptive, narative,
metafore [i tropi din textele literare [i liturgice, dar [i din
literatura nescris\, din poezia [i baladele populare. Literatura
cult\, care apela, în cele mai multe dintre cazuri, la simbolistica
sacr\, la pildele scripturilor, a dezvoltat un adev\rat univers de
simboluri care putea fi „citit” relativ u[or, f\r\ o prealabil\ preg\ -
tire ecleziastic\, umanistic\ sau clasic\. Neagoe Basarab, dar [i
Dimitrie Cantemir vor folosi imagini sugestive [i percutante pentru
a-[i împodobi nara]iunile istorice, senten]ele morale, discursurile
politice. Acordând un loc privilegiat, „min]ii”, al\turi de „ini -
m\” [i „spirit”, Neagoe recurge la imagini sugestive, împrumutate
din Evanghelii, dar [i din pildele monahale [i literatura isihas -
t\. Mintea este împ\rat [i trebuie pre]uit\ ca atare: „trupul ]i-l îmbraci
în haine slabe [i ponosite, iar mintea ]i-o îmbrac\ în haine
împ\r\te[ti [i o împodobe[te cu corun\ [i [\zi în carât\ nalt\ [i
luminoas\.” 11
Folosirea tropilor [i simbolurilor avea, în textele medievale,
acela[i rost ca simbolistica din plastic\: ac]iunea lor era direct\
[i percutant\, iar mesajul nu trebuia elaborat [i codificat, solici -
tând o mig\loas\ lectur\. În alt loc, mintea este comparat\ cu
un steag în mijlocul r\zboiului care, atâta timp cât r\mânea în\l -
]at, b\t\lia nu este pierdut\; toate compara]iile [i metaforele sunt
menite s\ promoveze în]elepciunea [i spiritul practic al domnului
[i voievodului, figur\ central\ a discursului religios [i politic, simbol
al cârmuirii drepte, din care to]i se împ\rt\[esc: „Deacii, dea -
ca se lipse[te de minte, iar den trupul acelui domn nici un lucru
bun nu vei vedea, nici el nu va mai avea nici o cinste de slugile
lui, nici de al]i domni carii vor fi împrejurul lui, ci va fi numai de
râs [i ocar\.”
Arta se supunea unor comandamente sociale? Este o întrebare
care poate ap\rea firesc atunci când privim acele opere
care pot îndeplini un rol în proiectul politic asumat de conducerea
statului. Ea îns\ trebuie reformulat\. Deoarece nu tot ce se
realiza în sfera artistic\ avea [i o finalitate social\ sau politic\.
Existau – iar aceast\ afirma]ie este valabil\ pentru toate timpurile
– crea]ii [i, implicit, creatori care nu traduceau un mesaj
str\in artei, fie el oficial (politic) sau divin. Arta a fost un domeniu
eminamente al afirm\rii libere, un loc în care performau cei a -
le[i, cei chema]i s\ se exprime [i s\ î[i realizeze aptitudinile, ta -
len tul. Dac\ nu putem spune c\ artistul creeaz\ totdeauna în
ba za principiului „art\ pentru art\”, c\ el se supune, con[tient
sau nu, unei necesit\]i, unor rigori izvorâte din propria-i con[ti -
in]\ artistic\, c\ se încadreaz\ în limitele unor canoane, el are
to tu[i posibilitatea, întrucât alege [i se exprim\ pe sine, s\-[i
desf\[oare propria sa voin]\ artistic\. Îns\ oricare artist î[i exercit\
voin]a [i talentul în ni[te condi]ii date, pe care le adapteaz\
sau le ocole[te, dar nu le poate ignora. Talentul este o form\ în
care artistul ordoneaz\ lumea, o în]elege [i o exprim\, o interiorizeaz\
[i o reface potrivit sim]ului s\u estetic. El exprim\ via]a,
o stilizeaz\, îi caut\ ritmul, pulsul, ordinea care i se relev\ sub al -
te forme decât omului politic, c\rturarului sau r\zboinicului, dar
într-un mod pe care ace[tia îl în]eleg. R\zboaiele, calamit\]ile,
violen]ele inumane, emo]iile care le înso]esc, tumultul vie]ii [i a[ -
tept\rile omului, care nu-[i au locul în celelalte domenii ale cul-
Însemn\ri ie[ene