seria a treia, an III, nr. 7-8, iulie-august 2011 - Insemnari Iesene

teia de petrecere ([i nu e f\r\ interes c\ aceast\ curgere ia nume
de ceremonie) pe care o reprezint\ aceast\ devenire procesiv\,
acest alai mare al lumii care umple timpul [i spa]iul.” 14
S-a spus c\ românul s-a situat, prin crea]iile spiritului, în ordinea
firii, nu împotriva ei, spre deosebire de „r\zvr\tirea” spiri -
tului occidentalului, care reface lumea în con[tiin]\ [i, având
con [tiin]a acestei rupturi, omul „nu e numai str\in de lume, dar
poa te fi [i, în chip absurd, împotriva ei” 15 . Aceste atitudini di fe -
rite, la ni vel de con[tiin]\ filosofic\, ale spiritului românesc (mod
de a gândi rela]ia cu lumea [i cu divinitatea, eternul) [i ale celui
occidental (german) sau grecesc antic, Noica le subsuma unor
m\suri proprii filosofiei. „M\sura” româneasc\ este cea de continuitate,
perseveren]\ pe calea indicat\ de fire, contiguitate între
spirit [i natur\; drept consecin]\, sensul acordat istoriei, care
continu\ în temporal valori ancestrale – omul nu accept\ timpul
istoric [i, periodic, caut\ în istorie actul primordial, începutul
Crea]iei; timpul istoriei e constituit din cicluri, din revenire la ar -
hetipuri (Eliade).
Putem, oare, conchide c\ spiritul care anim\ pe creatorul de
valori culturale [i artistice din perioada medieval\ se subsumeaz\
„m\surii” noiciene aplicate filosofiei române[ti? Este pu]in pro -
ba bil ca ideea general\, cel pu]in cea care prive[te rela]ia omului
cu existen]a [i istoria, s\ nu l\mureasc\ [i despre un sens propriu
pe care spiritualitatea româneasc\ îl acord\ crea]iei, altul decât
cel noician. Exist\ [i aici crea]ii „originale” (în accep]ia medieval\
a termenului, care nu coincide cu cea modern\) în toate domeniile,
iar o analiz\ în detaliu a valorilor promovate, a operelor, o do -
vede[te cu prisosin]\. Totul este îns\ ca din „structura” institu -
]iilor, culturale [i politice, prin intermediul incursiunilor teoretice
de specialitate, dar [i printr-o sintez\ metacultural\, s\ g\sim
unitatea proprie spiritului care le anim\. Opinia noastr\ este c\
aceast\ unitate exist\ [i are sens (valoare) universal\. Dovad\
peremptorie o constituie fiecare monument, oper\, institu]ie sau
atitudine mai general\, rezultat\ din confruntarea omului cu realitatea
istoric\, din care noi am selectat doar câteva, pe cele pe
care le-am considerat semnificative.
42
Vladimir Ku[:
Timp oprit
1
{tefan Ionescu, Epoca brâncoveneasc\. Dimensiuni poli ti ce. Fina -
litate cultural\, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982, p. 201.
2
Nicolae Iorga. Istoria românilor în chipuri [i icoane, Bucure[ti,
E ditura Humanitas, 1992, p. 83–84.
3
Élie Faure, Istoria artei. Spiritul formelor, I, Bucure[ti, Edi tura Meridiane,
1990, p. 95.
4
Enrico Castelnuovo, Artistul, în Omul medieval, volum coordonat
de Jaques Le Goff, traducere de Ingrid Ilinca [i Drago[ Cojocaru, pre -
fa]\ de Alexandru-Florian Platon, Ia[i, Editura Po lirom, 1999, p. 197.
5
Apud Enrico Castelnuovo, op. cit., p. 197.
6
Dan Horia Mazilu, Literatura român\ în epoca Rena[terii, Bucu -
re[ti, Editura Minerva, 1984, p. 269.
7
Ibidem, p. 269–270.
8
N. Iorga, op. cit., p. 151.
9
Dan Zamfirescu, Introducere la Înv\]\turile lui Neagoe Ba sarab
c\ tre fiul s\u Theodosie, text ales [i stabilit de Florica Moisil [i Dan
Zamfirescu, cu o nou\ traducere a originalului sla von de G. Mih\il\,
Bucure[ti, Editura Minerva, 1970, p. 26.
10
Ibidem.
11
Înv\]\turile lui Neagoe Basarab…, ed. cit., p. 194.
12
Élie Faure, Istoria artei, vol. I, Bucure[ti, Editura Meridian, 1980,
p. 134.
13
Enrico Castelnuovo, op. cit., p. 135.
14
Mircea Vulc\nescu, Dimensiunea româneasc\ a existen]ei, Bucure[ti,
Editura Funda]iei Culturale Române, 1992, p. 102.
15
C. Noica, Cum gânde[te poporul român, în Pagini despre sufletul
românesc, Bucure[ti, Colec]ia „Luceaf\rul”, 1944; vezi edi]ia ace -
le ia[i lucr\ri, Humanitas, 1991, p. 79.
Mihai POPA
Însemn\ri ie[ene