Revista Română de CardiologieVol. XXII, <strong>Nr</strong>. 1, <strong>2007</strong>p 2=0,028, respectiv p 3=0,72).În ceea ce priveşte rata recurenţei anginei şi a insuficienţeicardiace simptomatice, ca şi incidenţa AVC şia hemoragiilor, am observat că nu au existat diferenţemajore între loturi.DISCUŢIIAcest studiu se alătură altor cercetări în domeniureferitoa re la impactul fenomenului de no-reflow asupraprognosti cu lui pacienţilor cu STEMI revascularizaţiintervenţional şi evi denţiază faptul că apariţia acesteicomplicaţii s-a asociat cu un risc crescut de deces şide evenimente cardiace majore, atât la 30 zile (5,56%vs 31,42%, deci de cca 5 ori mai mare), cât şi la 6 luni(6,35% vs 34,28%), respectiv la 12 luni (6,35% vs 40%,adică de cca 6 ori mai mare) în comparaţie cu pacienţiicare nu au dezvoltat această complicaţie.În plus, studiul nostru demonstrează că dezvoltareafenomenului de no-reflow refractar la tratament, întimpul revas cularizării prin PCI în STEMI, a reprezentatunul dintre predictorii independenţi de mortalitate, alăturide şocul cardio gen, scorul de risc TIMI mare lainter nare şi FiV >48 ore.În mod similar, într-un studiu recent publicat, efectuatpe 4264 pacienţi consecutivi, cu sau fără infarctmiocardic acut, inclusiv pacienţi cu intervenţii pegraftu ri venoase cu safenă, dintre care 135 pacienţi(3,2%) au dezvoltat feno men de no-reflow în timpulangio plastiei percutane, Resnic F. et al. 21 au demons tratcă, fenomenul de no-reflow a reprezentat un pu ter nicpredictor independent pentru mortalitatea intraspitaliceascăşi pentru infarctul miocardic post pro ce dural,alături de şocul cardiogen, infarctul mio car diac acut,angina instabilă şi insuficienţa cardiacă de clasă III-IVNYHA. În plus, ei demonstrează că admi nistrarea intracoronarianăde verapamil sau nitro prusiat de sodiu lapacienţii cu no-reflow, deşi s-a asociat cu ameliorareafluxului epi cardic TIMI şi chiar cu reversibilitatea fenomenului,acest lucru nu s-a reflec tat şi în ameliorareaprognosticului la 30 zile.Spre deosebire de acest studiu, rezultatele studiuluinostru arată că reversibilitatea fenomenului sub trataments-a asociat cu reducerea riscului de deces, atât la1 lună (de cca 4 ori), cât şi la 6 luni (de cca 5 ori) şi la12 luni (de cca 6 ori) comparativ cu lotul pacienţilor cuno-reflow refractar.Mai mult decât atât, reversibilitatea fenomenuluide no-reflow sub tratament a conferit un prognosticsimilar cu al pacienţilor la care revascularizarea prinPCI în STEMI nu s-a soldat cu această complicaţie.Datele noastre sunt concordante cu cele raportaterecent de către un grup de cercetători din Singapore 22 ,Dan Deleanu şi col.No-reflow: tranzitor vs ireversibilcare au de mons trat că, reversibilitatea fenomenuluide no-reflow s-a asociat cu reducerea riscului de decesla 30 zile, de 10 ori şi de evenimente cardiace adversede 5 ori, în condiţiile utilizării unui tratament speci ficde combatere a no-reflow-ului mult mai intens (administrareaintracoronariană a verapamilului la 70% dinpacienţi, adenozină la 17,7%, nitroprusiatul de sodiula 3,5% sau asociere de droguri la 8,8% cazuri) spredeosebire de posibilităţile terapeutice limi tate la pacienţiistu dia ţi de noi (a fost posibil doar admi nistrarea deadeno zină intracoronarian). Prin urmare, rata reversibilităţiifenomenului de no-reflow sub tratament, înlotul studiat de noi, a fost semnificativ mai redusă decâtcea raportată de către Chi Lee et al. 22 (31,4% vs 80%,respectiv de cca 2,5 ori).Semnificaţia prognostică a caracterului tranzitor alfenomenului de no-reflow a fost studiată şi în trialulPAMI (Primary Angioplasty in Myocardial Infarction) 23 ,în care s-a arătat că, deşi tranzitor (la 16 pacienţi dincei 1192 incluşi în studiu), fenomenul de no-reflow s-aasociat cu o rată semni ficativ mai mare a mortalităţiiatât intra-spitaliceşti (2% vs 13%, p=0,04), cât şi la 6 luni(3% vs 31%, p=0,0001) comparativ cu pacienţii fără noreflow.Această diferenţă, se poate datora faptului că, întrialul PAMI au fost incluşi numai pacienţi stabili, bineselecţionaţi, şi prin urmare lotul nu este reprezentativpentru realitatea cotidiană. În plus, fenomenul de noreflowa fost definit ca un flux epicardic TIMI 0-1 spredeosebire de studiul nostru (un flux epicardic TIMI0-2), şi mai mult decât atât, în trialul PAMI, pacienţiicu no-reflow refractar (flux TIMI final 24 ore de la debutul infarctului).În mod similar, un grup de cercetători japo neziau arătat recent că prezenţa trombusului la nive lulleziunii responsabilă de infarct reprezintă un predictoral fenomenului de no-reflow, şi în consecinţă, ei audemonstrat că un mod eficient de prevenire a acesteicomplicaţii este reprezentat de administrarea intracoronarianăa tromboliti celor, înaintea efectuării PCI 24 .Nu am reuşit însă identificarea factorilor predictivipentru caracterul reversibil sau refractar la tratamentîn lotul studiat, foarte probabil consecinţa faptului căloturile sunt mici, iar tratamentul administrat destul delimitat (doar adenozină intracoronarian a fost posibil,
Dan Deleanu şi col.No-reflow: tranzitor vs ireversibilîn timp ce administrarea inhibitorilor de receptori GPIIb/IIIa s-a efectuat doar la 7 pacienţi dintre cei 35 careau prezentat această complicaţie).Există însă câteva limite ale studiului nostru caretrebuie menţionate, cum ar fi: numărul mic de pacienţiincluşi sau posibilităţile terapeutice limitate, capabile săprevină sau să rezolve această problemă, care umbreştesuccesul revas cu larizării intervenţionale în STEMI.Alte limite ale stu diului sunt datorate dificultăţilortehnice de estimare a fluxului epicardic TIMI utilizândmetoda numărului de cadre angio grafice în unitatea detimp (TIMI frame count 25 , CTFC), pe de-o parte, iarpe de altă parte, imposibilitatea de apreciere corectă aperfuziei miocardice utilizând scala de gradare a blushuluimiocardic 26 , pentru care am folosit însă o metodămai puţin sensibilă reprezentată de amploarea rezoluţieisupradenivelării segmentului ST în derivaţiile ECGcorespunzătoare infarctului 20 .CONCLUZIICaracterul tranzitor al fenomenului de no-reflow ainfluenţat în mod favorabil prognosticul pacienţilorcare au prezentat această complicaţie în timpul revascularizăriiprin PCI în STEMI şi s-a asociat cu ameliorareafuncţiei sistolice VS, scăderea incidenţei aritmiilormaligne, a şocului cardiogen, a ratei evenimentelorcardiace majore şi cu un risc de deces la 12 luni de 6ori mai mic comparativ cu riscul pacienţilor cu noreflowireversibil. În plus, reversibilitatea fenomenuluide no-reflow a conferit un prognostic similar cu acelaal pacienţilor la care revascularizarea prin PCI nu s-asoldat cu această complicaţie. Reţinem, de asemenea,că fenomenul de no-reflow refractar a constituit unuldintre predictorii independenţi pentru deces, alături deşocul cardiogen, scorul de risc TIMI mare la internareşi FiV >48 ore.BIBLIOGRAFIE1. Kloner RA, Ganote CE, Jennings RB. The ‘no-reflow’ phenomenonafter temporary coronary occlusion in the dog. J Clin Invest 1974;54:1496–508.2. Piana RN, Paik GY, Moscucci M et al. Incidence and treatment <strong>of</strong>‘no-reflow’ after percutaneous coronary intervention. Circulation1994;89:2514–8.3. Ito H, Maruyama A, Iwakura K et al. Clinical implications <strong>of</strong> the ‘noreflow’ phenomenon. A predictor <strong>of</strong> complications and left ventricularremodeling in reperfused anterior wall myocardial infarction. Circulation1996;93:223-8.4. Morishima I, Sone T, Okumura K et al. Angiographic no-reflow phenomenonas a predictor <strong>of</strong> adverse long-term outcome in patientstreated with percutaneous transluminal coronary angioplasty for firstacute myocardial infarction. J Am Coll Cardiol 2000;36:1202-1209.5. Eeckhout E, Kern M. J. The coronary no-reflow phenomenon: areview <strong>of</strong> mechanisms and therapies. Eur. Heart. J. 2001;22,729-739.6. Galiuto L. Optimal therapeutic strategies in the setting <strong>of</strong> postinfarctno reflow: the need for a pathogenetic classification. Heart 2004;90:123-125.Revista Română de CardiologieVol. XXII, <strong>Nr</strong>. 1, <strong>2007</strong>7. Hearse DJ, Bolli R. Reperfusion induced injury: manifestations,mechanisms, and clinical relevance. Cardiovasc Res 1992;26:101–8.8. Stone GW, Webb J, Cox DA, et al, For the Enhanced MyocardialEfficacy and Recovery by Aspiration <strong>of</strong> Liberated Debris (EMERALD)Investigators. Distal microcirculatory protection during percutaneouscoronary intervention in acute ST-segment elevation myocardialinfarction: a randomized controlled trial. JAMA 2005;293:1063-72.9. Taniyama Y, Ito H, Iwakura K et al. Beneficial effect <strong>of</strong> intracoronaryverapamil on microvascular and myocardial salvage in patients withacute myocardial infarction. J Am Coll Cardiol 1997;30:1193–9.10. Fugit MD, Rubal BJ, Donovan DJ. Effects <strong>of</strong> intracoronary nicardipine,diltiazem and verapamil on coronary blood flow. J Invasive Cardiol.2000;12:80–85.11. Marzilli M, Orsini E, Marraccini P, Testa R. Beneficial effects <strong>of</strong>intracoronary adenosine as an adjunct to primary angioplasty inacute myocardial infarction. Circulation 2000; 101: 2154-9.12. Ito H, Taniyama Y, Iwakura K, et al. Intravenous nicorandil canpreserve microvascular integrity and myocardial viability in patientswith reperfused anterior wall myocardial infarction. J Am CollCardiol 1999;33:654-60.13. Hillegass WB, Dean NA, Liao L et al. Treatment <strong>of</strong> no-reflow andimpaired flow with the nitric oxide donor nitroprusside followingpercutaneous coronary interventions: initial human clinical experience.J Am Coll Cardiol 2001;37:1335-43.14. De Lemos JA, Antman EM, Gibson M, et al. Abciximab improves bothepicardial flow and myocardial reperfusion in ST-elevation myocardialinfarction: observations from the TIMI 14 trial. Circulation.2000;101:239–243.15. Klein LW, Kern MJ, Berger P et al. Society <strong>of</strong> Cardiac Angiography andInterventions: suggested management <strong>of</strong> the no-reflow phenomenonin the cardiac catheterization laboratory. Catheter Cardiovasc Interv2003;60:194-201.16. Deleanu D. Angioplastia coronariană percutană în infarctul miocardicacut şi angina instabilă postinfarct. Teză de docto rat. Iunie 2006.17. Morrow DA, Antman EM, Charlesworth A, et al. TIMI risk score forST-elevation myocardial infarction: a convenient, bedside, clinicalscore for risk assessment at presentation: an intravenous tPA fortreatment <strong>of</strong> infarcting myocardium early II trial substudy. Circulation2000;102:2031–7.18. TIMI Study Group. The Thrombolysis In Myocardial Infarction(TIMI) trial. Phase I findings. N Engl J Med 1985;312:932– 6.19. Rentrop KP, Cohen M, Blancke H et al. Changes in collateral channelfilling immediately after controlled coronary artery occlusion by anangioplasty balloon in human subjects. J Am Coll Cardiol 1985;5:587–92.20. Santoro GM, Valenti R, Buonamici P et al. Relation between STsegmentchanges and myocardial perfusion evaluated by myocardialcontrast echocardiography in patients with acute myocardialinfarction treated by direct angioplasty. Am J Cardiol 1998;82:932–937.21. Resnic FS, Wainstein M, Lee MK et al. No-reflow is an independentpredictor <strong>of</strong> death and myocardial infarction after percutaneous coronaryintervention. Am Heart J 2003;145:42–46.22. Lee CH, Wong HB, Tan HC et al. Impact <strong>of</strong> reversibility <strong>of</strong> no reflowphenomenon on 30-day mortality following percutaneous revascularizationfor acute myocardial infarction-insights from a 1328 patientregistry. <strong>Journal</strong> <strong>of</strong> Interventional <strong>Cardiology</strong>, 2005;18 (4):261-266.23. Mehta RH, Harjai KJ, Boura J, et al. Primary Angioplasty in MyocardialInfarction (PAMI) Investigators. Prognostic significance <strong>of</strong> transientno-reflow during primary percutaneous coronary intervention for STelevationacute myocardial infarction. Am J Cardiol 2003;92:1445–1447.24. Hara M, Saikawa T, Tsunematsu Y et al. Predicting no-reflow based onangiographic features <strong>of</strong> lesions in patients with acute myocardial in farction.<strong>Journal</strong> <strong>of</strong> Atherosclerosis and Thrombosis 2005;12:315-321.25. Gibson CM, Cannon CP, Daley WD et al. for the TIMI 4 Study Group.TIMI Frame Count: A Quantitative Method <strong>of</strong> Assessing CoronaryArtery Flow. Circulation.1996;93:879-888.26. Van’t H<strong>of</strong> A, Lyem A, Suryapranata H et al: Angiographic assesment <strong>of</strong>myocardial reperfusion in patients treated with primary angioplastyfor acute myocardial infarction. Myocardial Blush Grade. Circulation1998,97:2302-06.