Nr. 1, 2007 - Romanian Journal of Cardiology

Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 1, 2007sibil sub tratament şi respectiv, cel de-al treilea lot,alcătuit din 24 de pacienţi (14,9%), la care fenomenulde no-reflow a fost refractar la tratament, devenind ireversibil.La aceste loturi de pacienţi am analizat prognosticulimediat şi la distantă, studiind rata mortalităţii, a reinfarcti zării (ReIM), a necesităţii de revascularizare adiţionalăa va sului responsabil (TVR) în STEMI, precumşi incidenţa end point-ului compozit (MACE: deces,rein farctizare şi TVR), la 1 lună, 6 luni şi respectiv,12 luni, ca endpoint-uri principale. Endpoint-urilesecun dare ale studiului au fost: ischemia miocardicărecu rentă, incidenţa disfuncţiei sis to lice VS moderatseveră, a insuficienţei cardiace şi a şocului cardiogen,inci denţa aritmiilor maligne secundare, acciden tuluivascu lar cerebral (AVC) şi hemoragiilor secun daretratamentului efectuat.ANALIZA STATISTICĂPrelucrarea statistică a datelor: Analiza statistică afost efec tuată folosind programul SPSS 13.0 pentruWindows (SPSS Inc., Chicago, Illinois). Variabilelecontinue cu distribuţie normală au fost exprimate cavalori medii ± deviaţia standard, iar variabilele categoriceşi de tip ordinal au fost expri mate ca frecvenţeşi procente. Diferenţele dintre 2 grupuri au fost testateutili zând testul t Student nepereche, respectiv testulnon-parametric Mann-Whitney U, iar atunci cânds-au comparat >2 grupuri, s-au utilizat testele ANOVA,respectiv Kruskal-Wallis, în funcţie de tipul variabilelor.Pentru compararea variabilelor categorice s-au folosittestele chi-patrat sau Fisher exact, după caz. Variaţiaîn timp a unei variabile a fost testată utilizând testulDan Deleanu şi col.No-reflow: tranzitor vs ireversibilWilcoxon. Prin metoda regresiei logistice binare s-auidentificat predictorii pentru apariţia fenomenului deno-reflow, iar predictorii independenţi pentru deces aufost obţinuţi prin analiza multivariată utilizând metodaregresiei lui Cox. Am utilizat testul statistic Wald caretestează valoarea predictivă a fiecărei variabile incluse înmodel (reprezintă raportul dintre coeficientul efectuluivariabilei şi eroarea sa standard, totul ridicat la pătrat).Nivelul de semnificaţie statistică a fost stabilit pentrup 70 ani, dintre care 11 pacienţiaveau >75 ani. O treime dintre ei erau diabetici, iarpeste o jumătate (51,6%) prezentau IMA anterior.Revas cularizarea miocardică prin PCI pri mară a fostefec tuată doar la 29,2%, în timp ce 7,45% pacienţi aubeneficiat de angioplastie de „salvare“ şi 1,86% de angioplastiafacilitată de tromboliză, iar la restul 61,5% s-aefectuat angioplastie tardivă, în intervalul de 1-14 zilede la momentul infarctului. Angioplastia cu stent înSTEMI s-a efectuat în 94,4% din cazuri şi s-au utilizat1,21 stenturi/bolnav.Fenomenul de no-reflow a survenit la 35 de pacienţi(21,7%), dintre care la 24 de pacienţi (68,6%) fenomenula fost tranzitor sub tratament (adenozină), iar la restulTabelul 1. Caracteristicile de bază ale pacienţilorCaracteristica Flux adecvat No reflow No reflow P 1P 2tranzitor refractar R-NRT-NRR NRT-NRRNr. pacienţi 126(78,3%) 11 (6,8%) 24 (14,9%)Vârsta 37– 85 43-74 40-80 0,2 0,9(58,3 ±10,6) (60,7±11,6) (61,2±9,6)Bărbaţi 109 (86,5%) 7 (63,6%) 19 (79,1%) 0,9 0,4HTA 92 (73%) 7 (63,6%) 17 (78,8%) 0,6 0,7Fumător 70 (55,56%) 5 (45,45%) 12 (50%) 0,55 0,7Dislipidemie 98 (77,7%) 9 (81,82%) 20 (83,3%) 0,5 0,9DZ 37 (29,3%) 4 (36,3%) 12 (50%) 0,05 0,54KILLIP ≥2 32 (25,4%) 2 (18,18%) 15 (62,5%) 0,001 0,05Scorul TIMI 3,89±2,4 3,55±3,07 6,5±3,77 0,015 0,002Teritoriul IMAAnterior 63 (50%) 4 (36,3%) 16 (66,6%) 0,47 0,35Inferior 56 (44,44%) 7 (63,64%) 8 (33,33%) 0,16FEvs: 50≥% 33 (26,2%) 4 (36,4%) 1 (4,2%)30-49% 82 (65%) 6 (54,5%) 10 (41,6%) 0,0010 0,0001< 30% 11 (8,7%) 1 (9,1%) 13 (54,2%) 0,0001 0,01p 1= comparaţia între loturile cu flux adecvat, no-reflow tranzitor şi no-reflow refractarp 2= comparaţia între loturile cu no-reflow tranzitor vs. no-reflow refractar