Nr. 1, 2007 - Romanian Journal of Cardiology

I. Crăciunescu şi col.Evoluţie particulară în infarctul miocardic acutRevista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 1, 2007Figura 4. Examen radiologic cardio-pulmonar. Cord cu aria de proiecţienormală, indice cardiotoracic normal. Aspect de stază pulmonară în 2/3bazale pulmonare. Lichid pleural în cantitate medie în ambele sinusuri costodiafragmatice.Fără elemente sugestive pentru proces infecţios.menul obiectiv, pacientul era orientat temporo-spaţial,fără angor, febril, hipotensiv, fără raluri pulmonare,fără sufluri cardiovasculare, cu galop protodiastolic VS,PVC – 22 cm H 2O, TA – 75 mm Hg sub dopamină 4 μg/kgc/min. Electrocardiograma avea aspect staţionar faţăde traseul descris anterior. Examenul ecocardiograficevidenţiază lichid pericardic în cantitate mică, darcu colaps de AD, fără alte semne ecocardiografice detamponadă cardiacă, FE – 40%, tulburări de kineticăsegmentară în teritoriul inferior, lateral şi posteriorcu kine tică normală în teritoriul anterior, insuficienţămitrală mode rată.Tabloul clinic descris (hipotensiune arterială, PVCcrescu tă) pune problema coexistenţei unui infarct deventricul drept şi nu numai a existenţei unei tamponadecardiace. Se montează cateter central, se hidrateazăpacientul, obţi nân du-se reluarea diurezei şi stabilizareaTA în absenţa tratamentului cu dopamină.S-a efectuat coronarografie de urgenţă, care a evi denţiatleziuni bicoronariene: stenoză 90% artera circumflexă(CX) segmentul I-II şi stenoză 70% artera descendentăanterioară (LAD) segmentul II (FIGURA 3). Dupăcoroborarea cu datele ECG şi ecocardiografice s-a efectuatangioplastie (PTCA) cu stent pe artera consi de ratăresponsabilă de infarct: artera circumflexă. După PTCAse observă flux mai lent în distalitate şi embolizare distalăcu afectarea unui ram marginal. Electrocardiograma nua înregistrat modificări semnificative după PTCA.Evoluţia ulterioară este cu stabilitate hemodinamică,dar cu menţinerea sindromului febril. Se notează, deasemenea, apariţia de lichid pleural în cantitate medie,bilateral. Probele biologice evidenţiază leucocitoză cunetrofilie, anemie mode rată cu indici eritrocitari crescuţişi sindrom inflamator. Enzi mele de citoliză miocardicăînregistrează o creştere după PTCA, mai micădecât de 2 ori valoarea normală, iar transa minazele s-aumenţinut constant crescute până la externare. Culturadin cateterul central a fost negativă.S-a iniţiat tratament antibiotic, alături de terapia cudublă antiagregare (clopidogrel, aspirină), beta-blocant,statină, inhibitor de enzimă de conversie.În a 5-a zi de la debutul infarctului pacientul prezintădispnee paroxistică nocturnă, cu ortopnee. Examenulradio logic evidenţiază stază pulmonară şi lichidpleural bilateral în cantitate medie, fără elemente infecţioase (FIGURA 4). Electro cardiograma nu prezen tamodificări noi. Reevaluarea ecocardiografică a evidenţiatinsuficienţă mitrală ischemică importantă prinrestricţia mişcării valvei mitrale posterioare, FE – 40%,Figura 3. Coronarografie. A: stenoză 90% artera circumflexă în segmentul I. B: stenoză 70% artera descendentă anterioară în segmentul II.