nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>celen]\. Porumbelul care poart\ în ciocrespectiva coro<strong>an</strong>\ de lauri, depu nând-ogra]ios pe chelia sav<strong>an</strong>t\, aflat\ în pra -da beatitudinii, mângâind suav barbarom<strong>an</strong>cierului care „ne-a descris atâtde frumos virtu]ile familiei”, poart\ numelede etic\, moralitate, respec ta bi li -tate, seriozitate, obiectivitate, probitate[tiin]ific\, academic\. Sunt exclu[i dela aceste premii oricine [sic!] are o ideeo riginal\, spirit independent, oroare pen -tru platitudine [i nu pune aparat criticîn josul paginii.De natur\ a face prosperitatea ca se -lor de editur\ [i notorietatea rom<strong>an</strong> ci -erului la mod\, reclama comercial\ [isnobismul literar inspir\ o a doua cate -gorie de premii, extrem de frecvent\mai cu seam\ în Fr<strong>an</strong>]a, unde literaturaa devenit o adev\rat\ industrie na]io na -l\. Cine nu con fer\ aici premii? Aca de -mia Gon court, ca [i comitetul a fec tatde bas-bleu de la Prix Fémina, vie heu -reuse, cutare editor decer ne a nual Prixdu rom<strong>an</strong> policier, acoperit cu i po cri -zie de câteva semn\turi ilustre, în NouvellesLittéraires întâlne[ti, de a se menea,la tot pasul oferte, condi]ii de par -ticipare, lista respective lor juriuri, pentrutot felul de pre mii: de nu vel\, poe -zie, eseu, cri tic\ etc. Debut<strong>an</strong>tul se afl\în -tr-un adev\rat „embarras de choix”;de va rata, din întâmpla re, un premiu,un altul îl a[ teap t\ cu certitudine lunaviitoare.S\ fim drep]i [i s\ recu noa[ tem c\,în ceea ce prive[te pe debut<strong>an</strong>]i, acestmijloc de se lec ]ie, de emula]ie, esteprincipial bine venit [i nu stric\ unui tâ -n\r rom<strong>an</strong>cier necunoscut de a avea,de la începutul carierei, un mic succes[i a fi editat cu u[urin]\. Premiul literar,profesat cu inteligen]\ [i perfect\ obiec -tivitate, scrupulozitate critic\, este unKaita Murayama (1896-1919):bun <strong>an</strong>tidot împotriva decep]iei premature,a rat\rii. Uneori, astfel de premiiservesc, de asemenea, recrut\rii de par -tiz<strong>an</strong>i, pentru o <strong>an</strong>umit\ estetic\, doctrin\literar\ [i naturali[tii, grupul de laMéd<strong>an</strong>, au profesat o politic\ de cap -ta ]ie în acest sens. Distins de un grupde scriitori maturi, pentru care v\de[tiafinit\]i org<strong>an</strong>ice, ace[tia la rândul lorreg\sindu-se spont<strong>an</strong> în personalitateatân\rului venit, iat\ o priveli[te plin\ degravitate, mi[c\toare, simbolizând continuitateaîntre genera]ii, efortul constructiv,tradi]ia literar\. A face îns\ ocarier\ exclusiv prin astfel de satisfac]iiexterioare, mondene, a deveni infatuatîn baza unui simplu certificat adese<strong>an</strong>ecompetent [i de complezen]\, a tre -ce respectiva men]iune pe car tea de vi -zit\, este o eroare. Psi hologia succe -su lui efemer în lite ratur\ este fatal\ a -dev\ratei cre a]ii. Cunoscând mentalita -Siluet\ la margine de sattea snoa b\ a publicului, ira]ionalitateare ac]iunilor sale, editorii pun la cale totfelul de premii, conjuga te cu o bine nutrit\reclam\ de pres\. Urmarea? Car -tea se „vin de”, face mai multe edi]ii,a uto rul devine scriitor en vogue, „lu -mea bine” se gr\be[te s\-[i procure„ultimul Goncourt”, adev\ ratul creatorridic\ îns\ din u meri cu nep\sare. Scho -pen ha uer, Stendhal, n-au g\sit editori.Din De l’amour s-au vândut vreo 40 deexemplare. Evident, nu fusese premiatde nimeni...Ultima categorie, cea propag<strong>an</strong>distic\,este frecvent\ mai cu seam\ încompeti]iile interna ]io nale, cum ar fiPremiul Nobel, sau premiul inter na ]io -nal de ro m<strong>an</strong>. N-a[ vorbi de r\u în niciun fel A cademia Suedez\, care este oinstitu]ie respectabil\, dar nu pot s\ nuobserv c\ punctul de vedere politic, pre -siunea opiniei publice interna]ionale al-8Însemn\ri ie[ene
tereaz\ uneori senin\tatea olimpic\ ajuriului. A t\ia de pe list\ un mare au -tor, s\ zi cem pentru c\ ar fi „catolic”,fapt de natur\ a surprinde nepl\cut cer -curile protest<strong>an</strong>te (Claudel) sau, dimpotriv\,a premia un obscur, din pur\osten ta ]ie, patria respectiv\ având laacea e poc\ dificult\]i politice (finl<strong>an</strong>dezulSi - l<strong>an</strong>paa), nu ni se pare o ]inut\invulnerabil\. Ibsen, Tolstoi, Strindberg,Swinburne, Thomas Hardy, Wells,Ches ter ton, Paul Valéry, Gide, Barrès,D’Annunzio etc., etc. n-au ob]inut su -prema recompens\ literar\. În schimb,întâlnim printre Nobel price Winnersnumele suedezului de inexistent\ circu -la]ie E. A. Karlfeldt (1931). Cât pri ve[ -te rom<strong>an</strong>ul La rue du chat qui pê che alrom<strong>an</strong>cierei ungare Jol<strong>an</strong>da Föl des,câ[tig\toarea unui premiu inter na ]ional– hot\rât – este o oper\ me diocr\ [ine aducem aminte a fi întâlnit în presastr\in\ proteste cu acea împre jurare.Care este situa]ia la noi? Se „premi -az\” de la un timp cu furie, cu agresivi -tate, cu ostenta]ie vizi bi l\. Un juriuco mun, ref\cut de fie ca re dat\ cu inge -ni ozitate într-o no u\ comi]ie, împartela uri de hârtie poleit\ [i pietre false, cuo prodigalitate suspect\, dubioas\. Deara vea vreo ra]iune înalt-estetic\, pro -mo vând valori durabile, realmente re -mar cabile, n-am avea nimic de zis. Dinp\cate, se practic\ în spirit strâmt decenaclu un sectarism violent, nefast bu -nu lui mers al literaturii, întrucât niciodat\un debut<strong>an</strong>t valoros [i necunos -cut, care a expediat un ma nuscris dinprovincie, n-a fost remarcat de respectivasolem n\ co misiune, distingându-se,în schimb, o întreag\ galerie de medio -cri t\]i locale. A premia sistematic în cercînchis, adesea la simpla invita]ie de pre -zentare la concurs, prin diverse combi -Pictor din [coala de la Osaka: Bulg\rele de z\pad\ (1860)Însemn\ri ie[enena]ii oculte, tot felul de in[i, cu ver dictulexprimat înainte de despuie reascru tinului, ni se pare, în treac\t fie zis,o total\ lips\ de seriozitate. Astfel de„premii” sunt parodie curat\.Na]iunea, <strong>an</strong>ul <strong>II</strong>, <strong>nr</strong>. 383, 8 iulie 1947,p. 2.Poetulna]ionalExpresie nefericit\, tr\dând, sub a -parenta infatuare, un foarte real complexde inferioritate, „poetul na]ional”este unul din acele înguste cli[ee criticea c\rui eliminare din vocabular a devenitde rigoare. Formul\ inventat\ [ifolosit\ de predilec]ie în leg\tur\ cu E -minescu, ea tr\deaz\ la cel ce o fo lo -se[te un spirit de mic\ cultur\, îm pinsspre simplificare [i consol\ri patrioticosentimentale.„Nu este mare literaturaromân\ – se d\ a în]elege – dar un ma -re poet na]ional tot a produs”. Între ]i -nut\ cu incon[tient\ mali]ie de c\trestr\ini, o astfel de imagine a e xisten]einoastre literare sub specia u niversa li t\ -]ii creeaz\ o optic\ fals\, deprim<strong>an</strong>t\.Admitem c\ un intelectual din afar\, insuficientdocumentat [i chiar bine inten -]ionat sub raport propag<strong>an</strong>distic, poates\ foloseasc\ astfel de de fini]ii simplis -te, îns\ unui intelectual, unui critic ro -mân nu-i este îng\duit, în nici un chip,s\ perpetueze nefericita formul\. Umi -li tate, resemnare, aspi ra ]ii minore, orgo -nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>9
- Page 1 and 2: seria a treia,an II, nr. 3,martie 2
- Page 3 and 4: Ignoran]a ca ideal~ntr-o dezbatere
- Page 5 and 6: TerorismulculturalAmu]irea strig\te
- Page 7 and 8: tunde [i, implicit, a gloriei. O ca
- Page 9: Apropiat de Massis este [i JacquesM
- Page 14 and 15: nodul gordian ∙ nodul gordian12Li
- Page 16 and 17: nodul gordian ∙ nodul gordian14Ki
- Page 18: nodul gordian ∙ nodul gordian16so
- Page 23 and 24: s\-[i formeze o [coal\ de istorici
- Page 25 and 26: Însemn\ri ie[eneO eventual\ mutare
- Page 27 and 28: de marginal, de intrus, cu toate ne
- Page 29 and 30: Takehisa Yumeji: Femeie `n biseric\
- Page 31 and 32: cei pe care îi aprecia [i de care
- Page 33 and 34: ]ia de om de litere („... desp\r]
- Page 35 and 36: tr-un sistem interna ]io nal de cor
- Page 37 and 38: acele prelungi, agreabile ore de co
- Page 39 and 40: Ando HIROSHIGE: Navaro Rapids (1855
- Page 41 and 42: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 43 and 44: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 45 and 46: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 47 and 48: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 49 and 50: cave canem · cave canem · cav4629
- Page 51 and 52: estante , · restante , · restante
- Page 53 and 54: 50În lunga ei via]\, bunica o `n t
- Page 55 and 56: urechea de cârpa · urechea de-52F
- Page 57 and 58: mişcarea ideilor · mişcarea id54
- Page 59 and 60: mişcarea ideilor · mişcarea id56
- Page 61 and 62:
58Despre vin [i despre daciÎnso]it
- Page 63 and 64:
simeze · simeze · simeze · sim60
- Page 65 and 66:
62Tri[ând cu gra]iela marginea viz
- Page 67 and 68:
delicatese istorico-literare ∙ de
- Page 69 and 70:
delicatese istorico-literare ∙ de
- Page 71 and 72:
delicatese istorico-literare ∙ de
- Page 73 and 74:
70Sinele[i liberul arbitruLa o scur
- Page 75 and 76:
72pulsuri nervoase care circulau î
- Page 77 and 78:
foişorul de ascultat ploaia · foi
- Page 79:
LEI 8 ISSN: 1221-3241