cinci poeme deCarmen Veronica Steiciucp\reri r\v\[ite la cap\tul ploiiaici via]a este mult mai frumoas\o invazie de aripi prin febra lucrurilorpoate schimba adev\rurile în semi-adev\ruriaici poemele sunt respir\ri purpurii în pietreîn ape [i în lut p\reri r\v\[ite la cap\tul ploiielixirul din care se hr\nesc arborii însingura]ipe nisipul din preajma gândului alchimicpoemul acesta se î<strong>nr</strong>o[e[te cu fiecarecuvânt care se încol\ce[te în jurul aripiloraici via]a este mult mai frumoas\lumile pe lâng\ care trecem în fiecare zir\sun\ în noi ca un ecou îndep\rtatmierla neagr\mierla neagr\ vine pân\ lâng\ visele meleprive[te înl\untrul lor cu un ochi, apoi cucel\lalt, visele mele sunt rotundeîn interiorul lor mâinile noastre sub]iriar<strong>an</strong>jeaz\ culorile pe aripa fluturelui uneori se atingmâinile noastre sub]iri în acel momentinima fluturelui zvâcne[te cu emo]ie când înce pes\ cânte mierla neagr\ poate deja s\ te recu noas c\în somnul ei î]i poart\ gândurile peste dealuride câteva secoleîn spa]iul intim în spa]iul acela magnific dintre cuvinteserile au o alt\ culoare iar timpul nu mai exist\Însemn\ri ie[eneacolo trupurile noastre î[i arcuiesc t\cerile [i teamaca un crug pe care vor d<strong>an</strong>sa apoi licorni deghiza]inumai acolo cerul e un dezmierd pervers în care adormprin lentoarea cu care te apropii de câteva secolecu fiecare strig\t vertical [i singurtr\iesc un prezent care nu-mi apar]ine o frumuse]ecare m\ tr\deaz\ cu fiecare cuvânt dezbr\cat de suneteîn care locuie[ti maiestuos, domnul meu, de la o vremeîntotdeauna am [tiut c\ e[ti acolo [i c\ secundelecare dispar necontenit din existen]a mea se arunc\în bra]ele tale cu fiecare strig\t vertical [i singurprin labirint umbrele brodeaz\ secretemai mult sau mai pu]in vizibilecând zeul tacetr\iesc singur\tatea tacu fiecare form\ de iubirepe care o d\ruie[ti lumiicu fiecare detaliu încremenit înbronzul cald care-]i atinge delicatpielea în linie dreapt\cu fiecare zi în care hieroglifeuria[e se plimb\ pe cerul coloratdin ochiul inoroguluicând zeul tacenorii se adun\ spre r\s\rit-mişcarea literara · mişcarea li37
-mişcarea literara · mişcarea li38Gheorghe SchwartzAl [aptezeci [i [aselea s-a n\scutîn Palatul Bosci din Floren]a în<strong>an</strong>ul socotit al 1419-lea de dup\convenita na[tere a lui Isus Hristos, urmândca acel prunc s\ devin\ primul dintre Cei OSut\ venit pe lume, dup\ cinci genera]ii, nuîn e nig maticul loc numit de scrib „EnigmaEuro pei”, ci chiar în partea de apus a mariifarfurii a h\r ]ii, spa]iul unde i se va desf\[ura[i via]a. Faptul c\ a v\zut lumina zilei înPalatul Bosci i-a deschis, din prima clip\,toate orizonturile. Bu nicul s\u, numit [i„Sfinxul din Floren]a”, a devenit un simbolpentru cetate, degajând continuitate [i sigur<strong>an</strong>]\.Tat\l s\u a ajuns e pis cop, a stat înpreajma celor mai puternici oameni ai lumii,îns\, mult mai import<strong>an</strong>t de cât atât, a fostsocotit mintea cea mai luminat\ a epocii,fiind numit „În]eleptul”. Mama îi proveneadin tr-o fa milie stimat\ în toat\ Tosc<strong>an</strong>a [idoar legen dele despre Palatul Bosci au f\ cutca gi nerele s\-[i duc\ mireasa în re[edin]asa [i nu s\ se mu te el la socrii. Mai ales c\vremurile erau tulburi [i edificiul Omului dinfe reastr\ o ferea o deplin\ gar<strong>an</strong>]ie de securitate,fiind o adev\ ra t\ cetate în cetate. {ifaptul c\ Al [ap tezeci [i [aselea a fost mereusolicitat în misiu nile sale de cea mai mareimport<strong>an</strong>]\, fiind mai mult ple cat, recom<strong>an</strong> -da ca tân\ra so ]ie, împreun\ cu co piii, s\locuiasc\ într-un spa]iu atât de protejat.A[adar, b\iatul a crescut înconjurat dedragoste [i necunoscând nici un fel de lipsuriAgorafobie*materiale. Iar mama sa, o femeie într-adev\rfrumoas\ chiar [i pentru gusturile noastre deast\zi, a r\mas pentru totdeauna zâna sa dinpove[ti. O dragoste acaparatoare i-a legatpe cei doi, astfel încât, atunci când so]ia În -]eleptului a murit în 1436 1 , fiul, de[i ajunsla vârsta de 17 <strong>an</strong>i, s-a v\zut cu totul lipsitde abilitatea de a se descurca în via]\ [i a trecutprintr-o criz\ pe care sfatul fa miliei ag\sit cu cale s\ încerce s-o rezolveoferindu-i o alt\ mare dra goste, ofemeie care s\ preia de la mamadefunct\ ini]iativa în destinul tân\ -rului incapabil a-[i croi singur drumulîn via]\. A[a se face c\, abiace a trecut perioada de do liu, la ovârst\ la fel de fraged\ ca [i cea lacare s-a c\ s\torit tat\l s\u, [i Al[ap tezeci [i [aselea s-a însurat –sau, mai bine zis, a fost însurat –cu o fe meie de r<strong>an</strong>gul s\u, cu o femeiedin fami lia Malatesta. Îns\,spre deosebire de În]elept, fi ul af\cut acest pas nu pen tru c\ speraca astfel s\ i se simplifi ce via ]a, cidoar fiindc\ a ascultat de ce ea cei-a fost recom<strong>an</strong>dat. Femeia aceea,cu vreo opt <strong>an</strong>i mai în vârs t\ de câtel, v\duva unui mem bru al nu maipu]in se lecte fa milii Pazzi 2 , rivaliiMedicilor, a fost a leas\ din mai mul -te considerente: o dat\, c\ trebuias\ ai b\ suficient\ experi en ]\ de via -]\ pen tru a-l conduce pe cel ce,pân\ a tunci, a tr\it doar ca o consecin]\a voin]ei mamei sa le; a doua oar\,s\ fie suficient de bogat\ pentru a nu fi f\cutpasul doar de dragul averii fa buloase a descenden]ilor Omului din fereas tr\, cel desprecare nu s-a uitat c\ a sosit la Floren]a cu un[ir interminabil de c\ ru]e în c\r cate cu bog\ -]ii; în al treilea rând, era necesar s\ semenecu ma ma disp\rut\, atât la trup, cât [i la vor -b\. ({i, din nou, multe sper<strong>an</strong>]e ma tri mo -niale au fost risipite [i în urma acelei c\s\to -rii bru[te.) {i, ca [i în cazul În]eleptului,proas pe ]ii însur\]ei au fost încartirui]i tot înatât de înc\p\torul Palat Bosci, astfel încâtAl [ap tezeci [i [aselea s\ nu simt\ desp\r ]i -rea de mediul în care a tr\it fericit pân\ a -tunci.Ini]ial, experimentul p\rea s\ fi reu[it,do vad\ c\, foarte repede, tân\ra pereche va* Fragment din rom<strong>an</strong>ul Cei o sut\ – SecretulFloren]a. Torii Kiyonaga: Nobil\ cu `nso]itoarele ei (1800)Însemn\ri ie[ene
- Page 1 and 2: seria a treia,an II, nr. 3,martie 2
- Page 3 and 4: Ignoran]a ca ideal~ntr-o dezbatere
- Page 5 and 6: TerorismulculturalAmu]irea strig\te
- Page 7 and 8: tunde [i, implicit, a gloriei. O ca
- Page 9 and 10: Apropiat de Massis este [i JacquesM
- Page 11: tereaz\ uneori senin\tatea olimpic\
- Page 14 and 15: nodul gordian ∙ nodul gordian12Li
- Page 16 and 17: nodul gordian ∙ nodul gordian14Ki
- Page 18: nodul gordian ∙ nodul gordian16so
- Page 23 and 24: s\-[i formeze o [coal\ de istorici
- Page 25 and 26: Însemn\ri ie[eneO eventual\ mutare
- Page 27 and 28: de marginal, de intrus, cu toate ne
- Page 29 and 30: Takehisa Yumeji: Femeie `n biseric\
- Page 31 and 32: cei pe care îi aprecia [i de care
- Page 33 and 34: ]ia de om de litere („... desp\r]
- Page 35 and 36: tr-un sistem interna ]io nal de cor
- Page 37 and 38: acele prelungi, agreabile ore de co
- Page 39: Ando HIROSHIGE: Navaro Rapids (1855
- Page 43 and 44: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 45 and 46: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 47 and 48: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 49 and 50: cave canem · cave canem · cav4629
- Page 51 and 52: estante , · restante , · restante
- Page 53 and 54: 50În lunga ei via]\, bunica o `n t
- Page 55 and 56: urechea de cârpa · urechea de-52F
- Page 57 and 58: mişcarea ideilor · mişcarea id54
- Page 59 and 60: mişcarea ideilor · mişcarea id56
- Page 61 and 62: 58Despre vin [i despre daciÎnso]it
- Page 63 and 64: simeze · simeze · simeze · sim60
- Page 65 and 66: 62Tri[ând cu gra]iela marginea viz
- Page 67 and 68: delicatese istorico-literare ∙ de
- Page 69 and 70: delicatese istorico-literare ∙ de
- Page 71 and 72: delicatese istorico-literare ∙ de
- Page 73 and 74: 70Sinele[i liberul arbitruLa o scur
- Page 75 and 76: 72pulsuri nervoase care circulau î
- Page 77 and 78: foişorul de ascultat ploaia · foi
- Page 79: LEI 8 ISSN: 1221-3241