seria a treia, an II, nr. 3, martie 2010 - Insemnari Iesene

schimb\rii radicale în istorie, o codificarecvasimecanic\ [i total\ a vie]ii omene[ti.Va fi complet secularizat\ ideea de „transformarea omului”, cu provenien]a în ve -chile viziuni milenariste. La fel [i ideeaeschaton-ului, a sfâr[itului necesar pe ca -re ar trebui s\-l suporte aceast\ istorie.Trecerea prin moarte [i prin teroare, odat\ cu desfigurarea vie]ii morale de pân\atunci, a fost calea pe care aceast\ ideologieavea s\ o aleag\. Ea a justificat, în ulti -m\ instan]\, lag\rul [i deten]ia, cenzurageneralizat\ [i repudierea propriei istorii,noile experimente în educarea omului [idedublarea de sine pân\ la schizoidie. Ce -ea ce a urmat, cel pu]in aici în estul Euro -pei, [tim acum cu to]ii. Documentarul semnatde Paul Goma, Fenomenul Pite[ti, st\m\rturie în acest sens. }elurile mari clamatepublic au r\mas simple fantasme,îns\ violen]a a fost dus\ la cap\t, atingândpropor]ii greu de imaginat. Efectele acestuiexperiment, o malforma]ie extins\ aistoriei, sigur ne vor urm\ri mult\ vremede aici înainte.Ar fi normal s\ vedem acum, dac\ maiavem r\gazul necesar, în ce m\sur\ for -mele actuale de schimbare, cel pu]in în a -ceast\ zon\ geopolitic\ aflat\ departe decentrul puterii, nu ascund reziduuri siguredin vechile ideologii. Sau în ce m\sur\ a -cestea nu revin în forme mascate, prin deciziice scap\ gândirii rezonabile. Unii in -terpre]i, cum este Luc Ferry, au curajul s\vorbeasc\, în acest sens, despre o nou\form\ pe care o cunoa[te vechea dicta tu -r\. Ea ar fi exercitat\ acum în numele ce -luilalt, de exemplu al celui minoritar saunomad, marginal sau itinerant, str\in sauminor etc. În fond, unul din efectele ori -c\rei r\sturn\ri istorice îl constituie reface -rea disimulat\ a vechiului scenariu, reac ti -varea lui sub alte însemne. Este ceea ce auadus mereu în fa]\ anii de dup\ r\zboi. Seprelunge[te astfel, în forme noi, un gen desuspiciune generalizat\. De fapt, aceas tas-a insinuat deja profund în mintea noastr\,cine [tie pentru cât\ vreme în conti nua re.Însemn\ri ie[eneexcese privesc îns\ tocmai[tiin]ele experimentale ale acestui3.Unelesecol. De exemplu, str\dania de aproduce acele muta]ii capabile s\ gene -reze o nou\ constitu]ie a individului [i aspeciei. Ne sunt cunoscute unele experien]ede acest gen, în ingineria genetic\,[tiin]ele medicale sau chiar în cercetareavie]ii psihice. Michel Henry descrie la unmoment dat unele atitudini epistemice[i tehnice ale secolului pecare le nume[te „ideologii alebarbariei” (cf. La Barbarie, 1987).Este vorba nu atât de unele teh -nici noi, cât de modul folosiriilor: maniacal sau posesiv, discri -minatoriu (întrucât exclud oricealt\ atitudine) [i indiferent fa]\de situa]ia omului ca atare. În ul -tim\ instan ]\, barbar este oriceproiect omenesc ce devine completstr\in vie]ii celui care-l ini ]ia-z\. Îns\ propriul barbariei ac tualeconst\ în aceea c\ punerea îndiscu]ie a vie]ii se realizeaz\ nuîmpotriva formelor culturii, ci îninteriorul lor ca atare. Tocmai a -cest lucru îi confer\ o putere cuadev\rat n\ucitoare. Autonega -rea vie]ii ia de aceas t\ dat\ oform\ cu adev\rat cultural\, me -ritorie întrucât [tiin]ific\.putea crede, dac\ a -vem pu]in\ naivitate, c\ fi -4.Amlosofia, voindu-se un exer -ci]iu critic al gândirii, nu poate filocul unor excese. Doar c\ lucru -rile stau cu totul altfel. Unele practiciale filosofiei, în acest din urm\ secol,sunt extrem de ciudate. De pild\, a facefilosofie doar sub for ma unei simple discu]iiasupra fi losofiei. La fel, a discuta pe sute depagini cu preten]ie filosofic\ de spre lipsa deobiect a filosofiei. Sau, [i mai bizar înc\, adeclara moartea filosofiei ca tema dominant\– uneori singura tem\ real\ – a fi -losofiei de ast\zi. Am putea recunoa[te aicio form\ mai aparte de perversiune agândirii. Dar ceva asem\ n\tor se ascunde[i în proiectul filosofiei ca „[tiin]\ absolutriguroas\”, dac\ avem în vedere ceea ce seîntâmpl\ în posteritatea epigonic\ a unorfilosofi ca Rudolf Carnap. O biectul filosofieieste identificat de aceast\ dat\ oarecum înafara propriei tradi]ii: ana liza logic\ a e -nun]ului [tiin]ific, cercetarea semantic\ aToyokuni 1 (1769-1825):Scrisoareaunor no]iuni, propozi]ii sau entit\]i abstrac -te. Cred c\ se afl\ aici una din ultimele u -topii mari ale filosofiei.S\ nu uit\m nici de faptul c\ se extindetot mai mult o preocupare nou\, anume reflec]iaasupra unor situa]ii socotite margi -nale sau chiar frivole. Exist\ acum o filo so -fie pentru copii [i o filosofie a copilului, ofilosofie pentru femei [i o filosofie femi-mişcarea ideilor · mişcarea id55