seria a treia, an II, nr. 3, martie 2010 - Insemnari Iesene

nodul gordian ∙ nodul gordian2Un lustru f\r\Adrian MarinoS-au `mplinit luna aceasta, cinciani de la dispari]ia lui Adrian Ma ri -no. Judecând dup\ raritatea `m pre -jur\rilor `n care i-a fost po me nit nu -mele `n acest r\stimp, s-ar zice c\ nuprea i-am sim]it lipsa. Alte ches tiuni,fire[te c\ presan te, s-au `ngrijit s\ neum ple timpul, a b\ tându-ne de la `n -dato ri ri alt\dat\ obligatorii. Sau poa -te c\, cine [tie, fun ciara antipa tie aimpre sio nistu lui ro mân fa]\ de ori -ce cri tic\ `ntemeiat\ pe un sâmburede me to d\, va fi fost sporit\ `n propor]ie geometric\ de faptul (scanda -los!) c\ tocmai o ase menea cri tic\,a con ceptelor [i ideilor literare, nu alite ra turii, `n care nu intereseaz\ nicigus tul, nici virtuozitatea ex pre si v\ acomentatorului, a putut trezi o au di -en]\ interna]ional\ neatins\ vreodat\de un impresionist.Pân\ s\ apar\ autobio grafia Via -]a unui om singur, s-a presupus c\ a -ceasta va contribui la nete zirea as pe -ri t\ ]ilor [i, implicit, la conturarea u -nei judec\]i mai drepte asu pra ope -rei critice a lui Adrian Ma rino. ~ns\scrierea `n cauz\, departe de a facea s e me nea servicii, a stimulat – printran [an te le judec\]i cuprinse `n ea,arareori axiologice, `n imensa majo -ritate caracterologice – reac]iile osti -le. Cum s\-[i calce pe inim\ or go l i o sulfoi letonist ro mân, pentru ca re a dev\ -rul e sacr\ proprietate priva t\, [i s\recunoasc\ eviden]a: c\ „antipati -cul“ Marino a devenit un capitol deneocolit din istoria euro pe ni z\rii cul -turii noastre de azi? Nu [tim da c\solu]ia aleas\ de el va fi fost cea maifertil\, pentru c\ deocamda t\ nu-i cu -noa[tem termen de compara]ie. Singur`n ordine socia l\, c\rturarul a fost`n c\ mai singur `n ordine intelectual\,a sumându-[i condi]ia mereu riscant\a pionierului. O op ]iune ce i s-a po -tri vit ca o m\nu[\, din examinareasenin\ a roadelor c\reia am avea, cusiguran]\, numai de câ[tigat.~NSEMN|RI IE{ENETân\rul Marino*V\zut rar pe str\zile ora [ului, ai fi zis, înurm\ nu cu mul]i ani, c\ Adrian Marino co -boar\, ne[tiutor, din alt\ lu me. Într-atât destr\ine îi erau institu ]i ile, întâmpl\rile [i oamenii.Întâlnirile îl bucurau doar atât cât s\-]iofere, cu discre]ie, motivul evad\rii lui. A ce -la[i drum de la o bibli otec\ la alta, repetat iar[i iar, pân\ când scriitorul [i-a f\ cut, din odih -na c\r]ilor, ceta te. Se ferea s\ ascul te zgo mo -tul pr\bu[irilor din jur. C\li nes cian, a prefe rats\ fie contemporan doar paginii ci ti te. {i s\ re -prezinte, prin a ceas ta, mai mult o atitudine,decât o ser vil\ con[tiin]\ recompen sat\ prinfavoruri publice. Nu omul Adrian Mari no eradificil. Dificil\ a fost [i r\mâne abordarea ope -rei, în varianta bi ografiei (dic]io na rului) de i -dei literare, construit pe o in for ma ]ie docu -mentar\ fabuloa s\. Oper\ de erudi]ie pur\, în -tr-un efort de orga nizare [i sin tez\ f\r\ precedent.Omul sin gur, tr\ind, în Cluj, o pre lun gireabsurd\ a condi]iei de exi lat, incapabil deconfor mism, se adaug\ numai dificul t\ ]i loracestei opere, exemplar\ ca etic\ a sacrificiului[i tr\ire u topic\ a ideii de libertate. Lip -sindu-i un loc pentru dialog [i pentru ini]ia tivacultural\, cri ticul [i-a f\cut o in sti tu ]ie dinscris [i o profesie din a visa pro iecte inaccesi -bile omului de rând. Credea sin cer [i perfectîndrep t\ ]it în gloria postum\. Cât s-a în[elatel sau cât se în[eal\ al]ii este o alt\ proble m\.Noi îl cunoa[tem începând doar din 1965, a -nul de apari]ie al întâiului volum dedicat luiMacedonski (de ten ]ia [i domiciliul for]at dinB\r\gan însumea z\ patr u spre zece ani de ab -sen]\ litera r\), uitând, cei care [tiu, c\, pân\ laa restarea din 1949, scri se se enorm, studii, articole,cro nici, note [i re cenzii, în ce le mai im -portante reviste ale e pocii (Via]a Româ neas -c\, Revista Funda]iilor Regale, Uni versul lite -rar, Vremea, Na ]iu nea, Jurnalul literar etc.). Efa ]a nev\zut\ înc\ a lui Adrian Mari no: obsedatmai pu]in de abstrac]iuni, concep te [i sin -te ze, practicant al u nui co mentariu doct, f\r\emfaz\, inte ligent, cordial-polemic, scep tic cum\sur\, între a celea[i limite de ri goare ana -litic\, no bil\ mi zantropie [i refuzul f\ r\ e chi -voc al ipo cri zi ei. Pu bli cistica peri oa dei 1939-1947, parte a unui portret în conti nu\ mi[ care,va fi cu rând restitui t\ integral ci titorului con -tem poran. Pân\ atunci, bine vo i toare, revistaÎnsemn\ri ie[e ne invit\ la o întoarcere în timp,la un început de via]\ ana ho retic\, dureroas\[i fas ci nant\ în acela[i timp.Aurel SASU* Nota redac]iei: Articolele care urmeaz\ sunt reprodusedin vo lumul în curs de a pari]ie Adri an Mari -no, Cultur\ [i cre a]ie, edi ]ie critic\ de Aurel Sasu.Însemn\ri ie[ene