nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>2Un lustru f\r\Adri<strong>an</strong> MarinoS-au `mplinit luna aceasta, cinci<strong>an</strong>i de la dispari]ia lui Adri<strong>an</strong> Ma ri -no. Judecând dup\ raritatea `m pre -jur\rilor `n care i-a fost po me nit nu -mele `n acest r\stimp, s-ar zice c\ nuprea i-am sim]it lipsa. Alte ches tiuni,fire[te c\ pres<strong>an</strong> te, s-au `ngrijit s\ neum ple timpul, a b\ tându-ne de la `n -dato ri ri alt\dat\ obligatorii. Sau poa -te c\, cine [tie, fun ciara <strong>an</strong>tipa tie aimpre sio nistu lui ro mân fa]\ de ori -ce cri tic\ `ntemeiat\ pe un sâmburede me to d\, va fi fost sporit\ `n propor]ie geometric\ de faptul (sc<strong>an</strong>da -los!) c\ tocmai o ase menea cri tic\,a con ceptelor [i ideilor literare, nu alite ra turii, `n care nu intereseaz\ nicigus tul, nici virtuozitatea ex pre si v\ acomentatorului, a putut trezi o au di -en]\ interna]ional\ neatins\ vreodat\de un impresionist.Pân\ s\ apar\ autobio grafia Via -]a unui om singur, s-a presupus c\ a -ceasta va contribui la nete zirea as pe -ri t\ ]ilor [i, implicit, la conturarea u -nei judec\]i mai drepte asu pra ope -rei critice a lui Adri<strong>an</strong> Ma rino. ~ns\scrierea `n cauz\, departe de a facea s e me nea servicii, a stimulat – printr<strong>an</strong> [<strong>an</strong> te le judec\]i cuprinse `n ea,arareori axiologice, `n imensa majo -ritate caracterologice – reac]iile osti -le. Cum s\-[i calce pe inim\ or go l i o sulfoi letonist ro mân, pentru ca re a dev\ -rul e sacr\ proprietate priva t\, [i s\recunoasc\ eviden]a: c\ „<strong>an</strong>tipati -cul“ Marino a devenit un capitol deneocolit din istoria euro pe ni z\rii cul -turii noastre de azi? Nu [tim da c\solu]ia aleas\ de el va fi fost cea maifertil\, pentru c\ deocamda t\ nu-i cu -noa[tem termen de compara]ie. Singur`n ordine socia l\, c\rturarul a fost`n c\ mai singur `n ordine intelectual\,a sumându-[i condi]ia mereu risc<strong>an</strong>t\a pionierului. O op ]iune ce i s-a po -tri vit ca o m\nu[\, din examinareasenin\ a roadelor c\reia am avea, cusigur<strong>an</strong>]\, numai de câ[tigat.~NSEMN|RI IE{ENETân\rul Marino*V\zut rar pe str\zile ora [ului, ai fi zis, înurm\ nu cu mul]i <strong>an</strong>i, c\ Adri<strong>an</strong> Marino co -boar\, ne[tiutor, din alt\ lu me. Într-atât destr\ine îi erau institu ]i ile, întâmpl\rile [i oamenii.Întâlnirile îl bucurau doar atât cât s\-]iofere, cu discre]ie, motivul evad\rii lui. A ce -la[i drum de la o bibli otec\ la alta, repetat iar[i iar, pân\ când scriitorul [i-a f\ cut, din odih -na c\r]ilor, ceta te. Se ferea s\ ascul te zgo mo -tul pr\bu[irilor din jur. C\li nes ci<strong>an</strong>, a prefe rats\ fie contempor<strong>an</strong> doar paginii ci ti te. {i s\ re -prezinte, prin a ceas ta, mai mult o atitudine,decât o ser vil\ con[tiin]\ recompen sat\ prinfavoruri publice. Nu omul Adri<strong>an</strong> Mari no eradificil. Dificil\ a fost [i r\mâne abordarea ope -rei, în vari<strong>an</strong>ta bi ografiei (dic]io na rului) de i -dei literare, construit pe o in for ma ]ie docu -mentar\ fabuloa s\. Oper\ de erudi]ie pur\, în -tr-un efort de orga nizare [i sin tez\ f\r\ precedent.Omul sin gur, tr\ind, în Cluj, o pre lun gireabsurd\ a condi]iei de exi lat, incapabil deconfor mism, se adaug\ numai dificul t\ ]i loracestei opere, exemplar\ ca etic\ a sacrificiului[i tr\ire u topic\ a ideii de libertate. Lip -sindu-i un loc pentru dialog [i pentru ini]ia tivacultural\, cri ticul [i-a f\cut o in sti tu ]ie dinscris [i o profesie din a visa pro iecte inaccesi -bile omului de rând. Credea sin cer [i perfectîndrep t\ ]it în gloria postum\. Cât s-a în[elatel sau cât se în[eal\ al]ii este o alt\ proble m\.Noi îl cunoa[tem începând doar din 1965, a -nul de apari]ie al întâiului volum dedicat luiMacedonski (de ten ]ia [i domiciliul for]at dinB\r\g<strong>an</strong> însumea z\ patr u spre zece <strong>an</strong>i de ab -sen]\ litera r\), uitând, cei care [tiu, c\, pân\ laa restarea din 1949, scri se se enorm, studii, articole,cro nici, note [i re cenzii, în ce le mai im -port<strong>an</strong>te reviste ale e pocii (Via]a Româ neas -c\, Revista Funda]iilor Regale, Uni versul lite -rar, Vremea, Na ]iu nea, Jurnalul literar etc.). Efa ]a nev\zut\ înc\ a lui Adri<strong>an</strong> Mari no: obsedatmai pu]in de abstrac]iuni, concep te [i sin -te ze, practic<strong>an</strong>t al u nui co mentariu doct, f\r\emfaz\, inte ligent, cordial-polemic, scep tic cum\sur\, între a celea[i limite de ri goare <strong>an</strong>a -litic\, no bil\ mi z<strong>an</strong>tropie [i refuzul f\ r\ e chi -voc al ipo cri zi ei. Pu bli cistica peri oa dei 1939-1947, parte a unui portret în conti nu\ mi[ care,va fi cu rând restitui t\ integral ci titorului con -tem por<strong>an</strong>. Pân\ atunci, bine vo i toare, revistaÎnsemn\ri ie[e ne invit\ la o întoarcere în timp,la un început de via]\ <strong>an</strong>a ho retic\, dureroas\[i fas ci n<strong>an</strong>t\ în acela[i timp.Aurel SASU* Nota redac]iei: Articolele care urmeaz\ sunt reprodusedin vo lumul în curs de a pari]ie Adri <strong>an</strong> Mari -no, Cultur\ [i cre a]ie, edi ]ie critic\ de Aurel Sasu.Însemn\ri ie[ene
TerorismulculturalAmu]irea strig\telor de jungl\, atâtde iubite de tinerii no[tri hulig<strong>an</strong>i po li -tici, n-ar trebui deloc s\ ne în[ele. Ple -tele net\iate, fruntea îngust\, cizmele,privirile aruncate peste veacuri, res -ping\torul aer de f<strong>an</strong>atism [i c\ut\turabestial\ nu ne par a constitui singurelesemne ale unei decaden]e, de care pre -zenta genera]ie trebuie odat\ s\ se scuture.Starea aceasta de spirit str\bateîns\ dureros [i pe pl<strong>an</strong>ul intelec tualit\ -]ii. Acum, consecin]ele sunt mai ascun -se, insidioase, înv\luite în sonore de clara]iide dragoste, unele formal progresiste,de o triste]e care nu maipoate sc\pa nim\nui. Exist\ unhulig<strong>an</strong>ism politic cu prelungirivulgare în domeniul spiritului,stupida figur\ a hulig<strong>an</strong>ismuluicultural continuând s\ veghezeîn aceea[i nep\sare general\.Cu privirile aruncate obscur<strong>an</strong>tistîn jos, devenit deodat\gr<strong>an</strong>dilocvent, cu gesturi subitinspirate, el î[i proclam\ princafenele [i redac]ii evidenta sagenialitate [i profundul s\u dispre]pentru întreaga cultur\ europe<strong>an</strong>\.Semidoct, cu trei-pa -tru formule prinse în zbor la uncurs, f\r\ voca]ia intelec tualit\ -]ii, hu lig<strong>an</strong>ul cultural scuip\ dispre]uitorpe „tomurile groase”,pe care îns\ nu le va deschideniciodat\, dând verdicte de finiti -Însemn\ri ie[eneve în orice domeniu. Asemenea galuluidintr-o nuvel\ de Anatole Fr<strong>an</strong> ce, el î[idepune cotidi<strong>an</strong> murdara sa dejec]iune– rupând câte o foaie din tomul atât dedispre]uit – pe produc]ia multi-centenar\a unui um<strong>an</strong>ism, pe ca re patria s<strong>an</strong>u-l posed\ înc\, revendicând umflatdrepturile, necontestate de nimeni, ale„intui]iei” [i uimitoarei sa le „crea]ii”. Pepl<strong>an</strong> „critic”, huliga nul cultural se dove -de[te a fi ascuns compilator de artico -le, negativist absolut, strâmbând din nasîn fa]a oric\rei complica]ii, dispre]uind„clasicii“, me to da preferat\ fiind infatuarea,nota injuri oas\, pamfletul, tehni -ca de „pisser con tre le ciel“ fiind c\u -tat\ cu tenacita te.Superficialitatea sa este îns\ iremediabil\,cabotinismul [i ratarea cea maiabsolut\ pândindu-l din umbr\. Cinenu e receptiv la idei, nu accept\ contro -versa liber\, d\ neinvitat solu]ii în oriceproblem\, fuge de documentare si deAkio Onda (n. 1924):Medita]ie Zenbi bliotec\, în vederea nealter\rii purit\ -]ii sale incomparabile, fiind convins depropria-i genialitate, dispre ]u ind oricecultur\ [i educa]ie total\, acela este unindivid primitiv, rudimentar, neîncadrabilîn corpul muncitorilor intelectuali,de îndep\rtat la prima oca zie. El r\mâ -ne un hulig<strong>an</strong> cultural, oricât de distrac -tiv ar fi uneori în pamfletele sale. Dis -pre]uiesc îns\ profund pe acei tineriromâni incul]i [i geniali [i – ase meneaprofetului – îmi scutur s<strong>an</strong>dalele de pra -ful înc\perilor unde ei se adu n\…Tribuna poporului, <strong>an</strong>ul <strong>II</strong>, <strong>nr</strong>. 106, 10i<strong>an</strong>uarie 1945, p. 2.Dispari]iaunuisentimentDin convorbiri directe cu tinerii scriitoriai genera]iei mele, în genere dine xaminarea purt\rii [i produc]iei lorcurente, m-am încredin]at de un micadev\r, de o particularitate de psihologiecum nu se poate mai interes<strong>an</strong>t\.Nimeni nu mai crede în glorie, nimeninu mai are sentimentul ambi]iei postu -me. La to]i am surprins dorin]a vie asuccesului imediat, o indiferent\ des\ -vâr[it\ pentru verdictul posterit\]ii. Devor inspira monografii sau m\car capitolede istorie literar\, de li se vor ridicavreodat\ busturi, aceasta îi las\ rece.nodul gordi<strong>an</strong> ∙ nodul gordi<strong>an</strong>3
- Page 1 and 2: seria a treia,an II, nr. 3,martie 2
- Page 3: Ignoran]a ca ideal~ntr-o dezbatere
- Page 7 and 8: tunde [i, implicit, a gloriei. O ca
- Page 9 and 10: Apropiat de Massis este [i JacquesM
- Page 11: tereaz\ uneori senin\tatea olimpic\
- Page 14 and 15: nodul gordian ∙ nodul gordian12Li
- Page 16 and 17: nodul gordian ∙ nodul gordian14Ki
- Page 18: nodul gordian ∙ nodul gordian16so
- Page 23 and 24: s\-[i formeze o [coal\ de istorici
- Page 25 and 26: Însemn\ri ie[eneO eventual\ mutare
- Page 27 and 28: de marginal, de intrus, cu toate ne
- Page 29 and 30: Takehisa Yumeji: Femeie `n biseric\
- Page 31 and 32: cei pe care îi aprecia [i de care
- Page 33 and 34: ]ia de om de litere („... desp\r]
- Page 35 and 36: tr-un sistem interna ]io nal de cor
- Page 37 and 38: acele prelungi, agreabile ore de co
- Page 39 and 40: Ando HIROSHIGE: Navaro Rapids (1855
- Page 41 and 42: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 43 and 44: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 45 and 46: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 47 and 48: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 49 and 50: cave canem · cave canem · cav4629
- Page 51 and 52: estante , · restante , · restante
- Page 53 and 54: 50În lunga ei via]\, bunica o `n t
- Page 55 and 56:
urechea de cârpa · urechea de-52F
- Page 57 and 58:
mişcarea ideilor · mişcarea id54
- Page 59 and 60:
mişcarea ideilor · mişcarea id56
- Page 61 and 62:
58Despre vin [i despre daciÎnso]it
- Page 63 and 64:
simeze · simeze · simeze · sim60
- Page 65 and 66:
62Tri[ând cu gra]iela marginea viz
- Page 67 and 68:
delicatese istorico-literare ∙ de
- Page 69 and 70:
delicatese istorico-literare ∙ de
- Page 71 and 72:
delicatese istorico-literare ∙ de
- Page 73 and 74:
70Sinele[i liberul arbitruLa o scur
- Page 75 and 76:
72pulsuri nervoase care circulau î
- Page 77 and 78:
foişorul de ascultat ploaia · foi
- Page 79:
LEI 8 ISSN: 1221-3241