12.12.2012 Views

Flux de stiri - Carte si Arte

Flux de stiri - Carte si Arte

Flux de stiri - Carte si Arte

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

ar afirma, ba chiar ar şi <strong>de</strong>monstra că partea este mai mare <strong>de</strong>cât întregul, şi că<br />

tocmai <strong>de</strong> aceea el, întregul, ar fi mai mare <strong>de</strong>cât suma părţilor. Pare absurd, dar<br />

nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual –<br />

l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel <strong>de</strong> concluzie, extrăgând-o cu migală şi<br />

iscu<strong>si</strong>nţă din variile inci<strong>de</strong>nţe ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori<br />

enciclopediilor mo<strong>de</strong>rne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot<br />

lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze,<br />

fotografii artistice şi <strong>de</strong> ziar, din note, convorbiri cu personaje unele<br />

controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local un<br />

fel <strong>de</strong> mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat cu un eseu <strong>de</strong>spre<br />

praxiologie. Mai exact, summa summarum inclu<strong>de</strong> 32 <strong>de</strong> interviuri, un sondaj <strong>de</strong><br />

opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi <strong>de</strong> arta<br />

plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în Cadran Univer<strong>si</strong>tar, Înainte,<br />

Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.<br />

Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele<br />

cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt<br />

trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong>loc comodă după<br />

care dincolo <strong>de</strong> erele geologice ori <strong>de</strong> metamorfozele geografice, dincolo <strong>de</strong><br />

ştiinţă, conştiinţă şi <strong>de</strong> muncă, dincolo <strong>de</strong> zile şi <strong>de</strong> nopţi, dincolo <strong>de</strong> regimurile<br />

social-politice, dincolo <strong>de</strong> ani, <strong>de</strong> timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce<br />

contează cu a<strong>de</strong>vărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele<br />

noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât<br />

omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, <strong>de</strong>şi suntem<br />

ceea ce <strong>de</strong>venim, <strong>de</strong>şi nimeni nu <strong>de</strong>vine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu <strong>de</strong> a<br />

publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare<br />

pe o CARTE mare.<br />

Ar mai fi <strong>de</strong> adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o<br />

veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul<br />

Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai<br />

cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbi<strong>si</strong>ma <strong>de</strong>dicaţie din pagina a<br />

doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului<br />

primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 <strong>de</strong><br />

ani <strong>de</strong> la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la<br />

primul veac <strong>de</strong> eternitate a capodoperei Sărutul, piatră <strong>de</strong> hotar în sculptura<br />

mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului <strong>de</strong> la naşterea în<br />

cer a Titanului din Hobiţa.”<br />

Vineri, 21.12.2007, la Mizil, in piata centrala, a avut loc un concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong>.<br />

Au cantat Victor Socaciu, Narcisa Suciu <strong>si</strong> Fuego.<br />

Spectacolul a fost prezentat <strong>de</strong> Catalin Mitoseru. Au fost prezenti cateva sute <strong>de</strong><br />

spectatori. Concertul, care a durat o ora, a avut loc la initiativa Con<strong>si</strong>liului<br />

Ju<strong>de</strong>tean Prahova.<br />

In timpul concertului primarul orasului Mizil, Emil Proscan, a acut o interventie<br />

in care a urat "Sarbatori fericite" mizilenilor.<br />

CARNET CULTURAL SALAJEAN<br />

La Galeria <strong>de</strong> Arta "Atelier Z" din Zalau a avut loc lansarea cartii arheologului<br />

zalauan Ioan Bejinariu, "Depozitul <strong>de</strong> bronzuri <strong>de</strong> la Braglez", carte aparuta anul<br />

acesta la Editura "Mega" din Cluj Napoca, cu sprijinul financiar oferit <strong>de</strong><br />

societatea "Librariile Salajului". In arheologie, a explicat autorul, prin notiunea<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>pozit <strong>de</strong> bronzuri se intelege un ansamblu <strong>de</strong> piese <strong>de</strong> bronz ingropate in<br />

pamant, fie <strong>de</strong>puse in izvoare, ape curgatoare sau statatoare, ascunse in pesteri<br />

sau crapaturi <strong>de</strong> stanca fara intentia <strong>de</strong> a mai fi recuperate. Aceasta practica a<br />

<strong>de</strong>punerii <strong>de</strong> piese <strong>de</strong> metal a fost documentata arheologic in intreaga Europa pe<br />

parcursul unei lungi perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> timp, aproximativ intre sfar<strong>si</strong>tul mileniului III<br />

<strong>si</strong> pana la sfar<strong>si</strong>tul sec. VIII - inceputul sec. VII i.H., reprezentand un argument<br />

important pentru a putea vorbi <strong>de</strong>spre un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> credinte, i<strong>de</strong>i <strong>si</strong> imaginar

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!