Flux de stiri - Carte si Arte

întrebare legitimă: ce mai are de spus fiul, când tatăl şi-a caligrafiat in extenso
amintirile? Ei bine, are: probând meticulozitatea operatorului, Tudor a strâns cu
osârdie pioasă bucăţele de film căzute la montaj. Ceea ce autorul autorului a
considerat insuficient de relevant, odrasla a pus cap la cap şi a izvodit o carte
cu sumedenie de personaje, unele pe drept, altele nedrept uitate, fiecare pitoresc
în felul său: Mihu Dragomir, Nicolae Tăutu, Tudor Muşatescu, Al. Şahighian, Geo
Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Laurenţiu Fulga, Dragoş Vicol, Const. Chiriţă,
Nicolae Gărdescu, Ştefan Ciubotăraşu, Fănuş Neagu, Ion Băieşu, Horia Lovinescu,
Radu Tudoran, Dan Deşliu, Mihai Beniuc, Eug. Jebeleanu, Henry Catargi, Zaharia
Stancu etc. etc. – lista ar cuprinde peste 100 de nume. Unele personaje (Dinu
Săraru ş.a.) revin mereu; în pofida înţepăturilor de rigoare (denotând, la urma
urmei, simpatie şi preţuire) sunt revelate nu puţine contribuţii remarcabile în
planul artelor, ocultate azi, fie din ignoranţă, fie din prea puţină bună credinţă.
Nu se aruncă asupra epocii o privire blajină, edulcorată, flasc-nostalgică.
Dimpotrivă. Tudor Leu operează cu ironie adusă până-n pragul sarcasmului, lucrând,
cum se spune, numai cu „materialul clientului”. Cititorul de azi poate fi de-a
dreptul surprins aflând (de pildă) că rafinatul A.E. Baconsky (tatăl ambasadorului
de azi) a scris strofe de calibrul: „Trece-o zi, mai trece înc-o zi / Se ascute
lupta între clase/ Iar chiaburii se arat-a fi / Elemente tot mai duşmănoase.”(Sic!)
Unele povestioare au final trist (sinuciderea actorului D. Furdui la Paris), dar
cele mai multe sunt de tot hazul, fiindcă breasla scriitorilor îşi constituise, din
reflex de auto-protejare, o anume conduită potrivit căreia dacă scrisu-i cenzurat,
barem la „Academia liberă” a doamnei Candrea să lăsăm verbul slobod şi să nu ţinem
seama de ierarhiile impuse. Numai că, la Casa Scriitorilor, scrumierele erau
radioficate şi ceea ce Tudor istoriseşte cu zâmbetul de la o ureche la cealaltă, se
regăseşte, tratat în cu totul alt registru, dacă se răsfoiesc dosarele de la CNSAS.
(De altfel, Corneliu Leu a intrat în posesia celor două impozante dosare de
urmărire, din care a dedus detectivistic numele reale ale turnătorilor; este
dreptul lui să le facă publice ori nu.) Ca o constatare generală: relaţiile de
breaslă, dincolo de accidentele delatoare, totuşi puţine şi datorate, de regulă,
unor obscuri lumpen-scriitori, erau mai cordiale (farsele se fac din amiciţie, nu
din duşmănie), iar obştea, mai unită. Şi-n bine, şi-n rău. Tudor Leu narează cu
umor, sine ira et studio.
Părerea ta despre acest articol !
Sunt 0 comentarii si raspunsuri la acest articol... Articolul are 1004
accesari.
MIRCEA RADU IACOBAN
mriacobanhotmail.com tiparire articol
inapoi
Tudor Popa a re-devenit cetăţean român
::: www.voceabasarabiei.com :::
"Jur sa fiu devotat patriei si poporului roman, sa apar drepturile si interesele
nationale, sa respect Constitutia si legile Romaniei", a jurat marti Tudor Popa la
Ministerul Justitiei inainte de a primi documentele de cetatean roman. Dosarul lui
fusese aprobat inca din 2005 la presiunile societatii civile de pe ambele maluri
ale Prutului. Totusi, obtinerea cetateniei romane de catre Tudor Popa nu e legata
de faptul ca cetatenii romani ai Basarabiei si Bucovinei au fost lipsiti de
cetatenia romana in 1940 fara ca ei sa doreasca acest lucru si fara ca statul roman
sa le-o ia. Tudor Popa, Andrei Ivantoc si Alexandru Lesco au primit recent Ordinul
National Steaua Romaniei si distinctii din partea societatii civile romanesti. Joi
Primaria Capitalei va discuta propunerea inaintata de Civic Media privind
conferirea cetateniei de onoare a Bucurestilor celor trei eroi romani. Luni, la
Brasov, cei trei patrioti au fost alesi membri de onoare ai miscarii anticomuniste