Flux de stiri - Carte si Arte

Apariţia peisajului în arta românească ca gen pictural a însemnat o eliberare faţă
de constrângerile impuse de pictura oficială (portretul şi compoziţiile istorice)
şi o modernizare a viziunii plastice. Expoziţia Descoperirea peisajului.
Începuturile modernităţii româneşti prezintă trecerea de la peisajul de tip
academist la cel impresionist, insistând asupra peisajului romantic.
Acest demers expoziţional oferă publicului ocazia să admire opere ale unor artişti
precum: Theodor Aman, Ion Andreescu, Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia, Henri
Trenk, Ion Georgescu, lucrate în tehnici diverse (acuarelă, creion, cărbune etc.).
RODICA MANIU- PICTURA SI GRAFICA
Data: 19.07.2007 - 30.09.2007
Loc: Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă al României, Sălile Kretzulescu
Organizator: Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul Colecţiilor de Artă
Adresa: Calea Victoriei, 49-53
Telefon: 021 314 81 19
Fax: 021 312 43 27
Email: national@atr.museum.ro
Site: http://www.mnar.arts.ro
Expoziţia Rodica Maniu - pictură şi grafică readuce în atenţia publicului larg şi a
specialiştilor numele unei artiste pe nedrept marginalizată, reprezentativă pentru
perioada interbelică, ce a cultivat atât acuarela, cât şi pictura în ulei.
Această expoziţie cuprinde o selecţie de 91 de lucrări de grafică şi
pictură ale Rodicăi Maniu şi este un prilej de reconfirmare a originalităţii unei
creaţii încărcate de poezie şi reflexivitate.
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni are plăcerea de a vă prezenta o expoziţie
itinerantă inedită, cu o tematică vastă, dar care se concentrează cu predilecţie
asupra unui aspect mai rar cercetat şi expus. Expoziţia “Civilizaţia populară a
lemnului. Exploatarea, plutăritul, prelucrarea şi transportul tradiţional” aduce în
faţa vizitatorilor, pe lângă aspectele legate de natura lemnului, exploatarea,
transportul şi utilizarea acestuia, un important şi inedit aspect, şi anume
PLUTĂRITUL, o meserie de mult dispărută, dar care a constituit una dintre cele mai
importante şi eficiente căi de transport a lemnului înainte de apariţia metodelor
mecanizate. De asemenea, atât această meserie, cât şi această metodă de transport a
lemnului, fac legătura cu cele mai vechi timpuri din istoria acestor meleaguri,
când nu existau drumuri, doar poteci care tăiau văile şi munţii, căile de transport
fiind puţine şi anevoioase. Astfel, plutăritul dovedeşte că apele învolburate de
munte şi râurile cu debit suficient puteau fi folosite, din cele mai vechi timpuri,
drept căi de transport şi comunicaţie între aşezările umane, aflate la distanţe
considerabile una de cealaltă. Însăşi meseria de plutaş este una care se transmite
de la tată la fiu, fiind o meserie grea, ale cărei rădăcini în timp nu se cunosc.
Pe lângă obiectele tridimensionale, legate direct de exploatarea, transportul şi
prelucrarea lemnului, şi reconstituirea unei plute de mici dimensiuni, sunt expuse
şi imagini din cercetările întreprinse de muzeul nostru de-a lungul anilor, dar şi