Flux de stiri - Carte si Arte

deoarece, mai întâi, inaugurarea sărbătorii împărăteşti a Naşterii lui Iisus
Hristos este un prilej de binecuvântată desfătare duhovnicească, asemenea bucuriei
cititorului cărţii lui Florian Bichir, după mărturia Preasfinţitului Calinic
Argatu, episcopul Argeşului şi Muscelului (Poftire la bucuria lecturii, p. 5).
Apoi, mărturia autorului este de tip apostolic şi martiric, inspirată de modelul
Teoforului. Şi nu este vorba doar despre lucrarea de debut, ci de rolul asumat în
presa românească, cel al jurnalistului creştin.
Florian Bichir face parte din generaţia tinerilor jurnalişti, fiind născut în 1973.
Este licenţiat în teologie şi filologie, master în comunicare şi doctorand în
teologie. Prezent încă din 1990 în spaţiul presei religioase şi laice, a publicat
mii de articole în Lumină pentru suflet, Actualitatea ortodoxă, Lumină lină, Puncte
cardinale, Lumea credinţei, Dreptatea, Viitorul românesc, Baricada şi Tinerama. Din
1997 este publicist-comentator la cotidianul Evenimentul Zilei. În tot acest timp,
s-a remarcat ca unul dintre puţinii teologi implicaţi în presa laică, fiind un
apreciat specialist şi analist al fenomenului religios. Competenţa sa se verifică
prin decelarea multiplelor forme de reflectare ale faptului religios în ordinea
culturii şi/sau civilizaţiei (cf. Răzvan Codrescu, Haiducul lui Dumnezeu, p. 7),
după cum se poate observa din textele care alcătuiesc volumul, dar şi din
permanenta şi intensa prezenţă a condeiului şi vocii lui Florian Bichir în spaţiul
public autohton.
În altă ordine de idei, publicarea cărţii la Editura Lumea credinţei este expresia
naturală a fructuoasei colaborări din ultimii ani. De altfel, spirtul şi ideile
care hrănesc scrisul lui Florian Bichir converg spectrului editorial al brandului
religios coordonat de Răzvan Bucuroiu, reprezentat, în special, de apariţia lunară
a magazinului ilustrat Lumea credinţei.
Sunt 160 de pagini şi o selecţie a 25 dintre cele mai relevante articole pentru
interesul arătat de autor fenomenului religios, publicate separat în Evenimentul
zilei, Lumea credinţei şi Puncte cardinale. Cartea beneficiază de binecuvântarea şi
de invitaţia la lectură a ierarhului argeşean, Preasfinţitul Calinic Argatu, şi de
prefaţa lui Răzvan Codrescu, o radiografie a personalităţii luptătoare, a stilului
inconfundabil şi a activităţii prolifice a .haiducului lui Dumnezeu. (pp. 6-8).
Reportajele sunt structurate în trei capitole. Incursiunea în tărâmul minunilor
este posibilă, avansând pas cu pas .pe urmele sfinţilor., după titlul primei
secţiuni (pp. 9-52). Sunt evocate: figurile sfântului Gheorghe, purtătorul de
biruinţă, în legătură cu posibilitatea ca la biserica mânăstirii din Birda (judeţul
Timiş) să se afle capul martirului; a sfântului Andrei, apostolul românilor, a
cărui peşteră este ascunsă tainic în inima Dobrogei; a apostolului de la marginea
capitalei, o parte din relicvele sfântului Simon Zilotul fiind adăpostite de
Biserica Podeanu din Bucureştii Noi; a părintelui Teofil Pârâianu de la Sâmbăta, un
sfânt contemporan; a vecinului lui Dumnezeu, un sihastru din inima pădurii de la
Lampa Mică (din Masivul Postăvaru); puterea tămăduitoare şi sfinţitoare a crucilor
care cresc din pământ la Mânăstirea Dervent (judeţul Constanţa) şi rigoarea atonită
a aşezământului monahal de la Frăsinei (judeţul Vâlcea). Odată ajuns în ţinutul
miracolelor, sunt împărtăşite tainele variate ale acestui topos mirific (pp. 53-
110), citind despre: mormântul lui Vlad Ţepeş de la Mânăstirea Snagov; Schitul
Piatra Scrisă (judeţul Caransebeş); Biserica de la Corbii de Piatră (din Munţii
Făgăraşului), cea mai veche din România; trupul neputrezit al .sfântului. Mişa, un
ofiţer sârb înmormântat în 1885 în incinta bisericii din Clejani; tabloul sfintei
Theresa din Lisieux, comercializat într-un talcioc din Târgu Mureş; ţăranca
vizionară Maria Petre, .fecioara din Parepa. (judeţul Prahova), un caz similar
celor de la Fatima, Lourdes şi Medjugorje; icoanele făcătoare de minuni ale Maicii
Domnului de la mânăstirile Neamţ, Dălhăuţi (judeţul Focşani), Dintr-un Lemn
(judeţul Vâlcea), Nicula (judeţul Cluj) şi din comuna Trifeşti (judeţul Roman);
izvorul de sub altarul Bisericii Greceşti din Brăila; icoana izvorâtoare de mir de
la Letca Nouă (judeţul Giurgiu); cele peste 70 de icoane ale Mânăstirii Sfântul
Pantelimon (judeţul Timişoara), care au izvorât mir şi sânge pe perioada
păresimilor din 2004; cele două fresce izvorâtoare de mir de la biserica sfântul
Nicolae din Sulina (judeţul Tulcea). În cea de-a treia parte, sugestiv intitulată
Credinţa lucrătoare (pp. 111-158), autorul prezintă câteva modalităţi de