Flux de stiri - Carte si Arte

concursmihailiordache@yahoo.com, cronica/ recenzia unei carti de beletristica,
aparuta in anul 2007, carte scrisa de un autor roman. Termenul-limita de trimitere
a lucrarilor: 30 aprilie a.c. Detalii, in pagina Concursului, aflata pe site-ul
www.olimpiade.ro. Mult succes!
ROMÂNII PENTRU ROMÂNI
Rugăm pe oricine, dar mai ales pe parlamentarii noştri europeni cărora le-a lipsit
o asemenea iniţiativă, să citească ştirea de mai jos si sa intre în dezbatere pe
forumul nostru sau scriindu-ne pe adresa de contact a portalului.
Un proiect de rezolutie al APCE initiat de europarlamentarul basarabean Vlad
Cubreacov,sustine drepturile istro-romanilor din CroatiaConstatand ca minoritatea
istro-romana locuieste in opt sate (Žejane/Jeiani, Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru,
Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costerceani, Šušnjevica/Susnevita/Susgnevizza, Letaj si
Zankovci) din peninsula Istria (Croatia), in nordul Marii Adriatice, in regiunea
istorica Ciceria si ca aceasta minoritate nu este recunoscuta oficial de catre
Croatia ; Constantand de asemenea ca dupa cel de al doilea Razboi mondial in
regiunea Trieste din Italia s-a instalat o diaspora si ca mici comunitati de
origine istro-romana locuiesc in Slovenia, in localitatile Golac si Polijane din
nordul regiunii istorice Ciceria ;Amintind natura autohtona a minoritatii istroromane
pe teritorul pe care locuieste istoric de secole ;Notand ca istro-romana,
citata de UNESCO in Cartea Rosie a limbilor in pericol de stingere ca aflandu-se
«intr-un serios pericol», este un dialect istoric romanesc vorbit de o populatie
estimata intre 500 si 1500 de persoane care se autoidentifica prin endonimul
Rumani/Rumari/Rumeri (Romani) fiind numita de croati, sloveni si italieni cu
exonimul Ciribiri sau Cici, iar de lingvisti fiind numita Istro-romani ;Tinand cont
de faptul ca intre 1921 si 1925 la Šušnjevica/Susnevita a functionat scoala
«Imparatul Traian» cu predarea materiilor in dialectul istro-roman si in romana
literara, scoala infiintata de profesorul istro-roman Andrei Glavina ;Luand nona de
faptul ca in ultimii ani Asociatia istro-romana «Andrei Glavina» publica la Trieste
(Italia), pe spezele sale, revista „Scrisore catre frat rumeri” (Scrisoare catre
fratii romani) ;Observand cu satisfactie ca in primavara anului 2000 a fost
posibila organizarea la Universitatea din Pola a primului Congres istro-roman
;Regretand ca, nefiind recunoscuti oficial ca minoritate, istro-romanii nu
beneficiaza deloc de invatamant public, de nici un fel de asistenta religioasa si
nu dispun de nici un fel de presa scrisa sau audiovizuala in propria lor limba
;Ingrijorata de reducerea continua a numarului istro-romanilor din cauza asimilarii
lor de catre nationalitatile inconjuratoare, fiind vorba de de o minoritate
puternic amenintata cu disparitia ;Apreciind ca aceasta situatie ingrijoratoare si
chiar critica nu este conforma cu normele si standardele Consiliului Europei ;Luand
in consideratie obligatiile statelor membre ale Consiliului Europei fata de
minoritati, precum si drepturile si obligatiile statelor inrudite fata de
minoritatile de peste hotare, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei,Invita
autoritatile Croatiei sa recunoasca oficial minoritatea istro-romana si sa-i
garanteze acesteia respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale asa cum
sunt acestea inscrise in Conventia Europeana a Drepturilor Omului si mai cu seama
drepturile lingvistice, culturale si religioase in urmatoarele domenii: a.
invatamantul in limba materna; b. serviciile religioase in limba materna; c. ziare,
reviste, emisiuni radio si de televiziune in limba materna; d. sustinerea
asociatialor culturale ale istro-romanilor ;Invita autoritatile Romaniei, ca stat
inrudit, sa conclucreze cu autoritatle Croatiei in scopul luarii urgente a oricaror
masuri necesare pentru pastrarea identitatii minoritatii istro-romane grav
amenintate si pentru sustinerea dialectului istro-roman putin raspandit ; Invita
autoritatile Croatiei sa puna in aplicare, prin mijloacele cele mai potrivite,
urmatoarele masuri: 1. adoptarea progresiva a limbii materne in educatia copiilor
(folosirea dialectului istro-roman la nivel de vorbire in treapta prescolara si
folosirea normei literare romanesti in invatamantul primar) ; 2. respectarea si