Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
unitate în Europa“.<br />
În cadrul întâlnirii, promovată <strong>de</strong> Conferinţa Bisericilor Europene (CBE) şi <strong>de</strong><br />
Con<strong>si</strong>liul Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE), se vor <strong>de</strong>zbate teme din<br />
documentul „Carta ecumenică“ (Charta oecumenica), cu privire la spiritualitate,<br />
mărturie, Europa, religii, migraţie, pace şi justiţie<br />
Tot ieri, la ora 17.00, 11 dintre ierarhii veniţi la Mănăstirea Secu pentru a se<br />
ruga Sfântului Ierarh Varlaam, au mers la Mănăstirea „Sf. Va<strong>si</strong>le cel Mare şi Sf.<br />
Varlaam“ din localitatea Bo<strong>de</strong>şti, <strong>si</strong>tuată între Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ.<br />
Aşezământul monahal a fost mult timp schit, iar acum a fost făcut mănăstire, prima<br />
închinată Sfântului Varlaam. Aici, soborul <strong>de</strong> ierarhi, condus <strong>de</strong> IPS Mitropolit<br />
Daniel, a sfinţit locaşul <strong>de</strong> cult al mănă<strong>stiri</strong>i. Pelerinii au venit şi aici pentru<br />
a se bucura alături <strong>de</strong> monahii mănă<strong>stiri</strong>i <strong>de</strong> acest eveniment <strong>de</strong>osebit<br />
▲ Ieri, 30 august 2007, la Mănăstirea Secu, un sobor <strong>de</strong> 23 <strong>de</strong> ierarhi şi mai mulţi<br />
preoţi şi diaconi a oficiat Sfânta Liturghie în prima zi în care este sărbătorit<br />
Sfântul Ierarh Varlaam ▲ În ciuda vremii capricioase, credincioşii au venit să se<br />
roage noului sfânt din calendarul românesc ▲ Au fost oferite Diplome <strong>de</strong> onoare unor<br />
persoane care au contribuit la organizarea manifestărilor din perioada 28-30 august<br />
Marţi, 4 septembrie a.c., cu începere <strong>de</strong> la ora 17.00, se reia ciclul <strong>de</strong> anifestări<br />
“Serile cultural-muzicale ale revistei Cetatea Culturală”, găzduit <strong>de</strong> Casa<br />
municipală <strong>de</strong> cultură din Cluj-Napoca,.<br />
În program:<br />
- Oaspeţi vâlceni la Cluj-Napoca<br />
- Lansări <strong>de</strong> carte ale scriitorilor vâlceni: Ioan Barbu – Drumul spre Bruxelles; L<br />
INTÂMPINÂND ZIUA LIMBII ROMÂNE<br />
OSMOZA AFIRMĂRII ROMÂNEŞTI<br />
<strong>de</strong> Corneliu LEU<br />
In toate momentele mari ale unui neam exista o sfântă osmoză a i<strong>de</strong>alului <strong>de</strong><br />
afirmare care se transmite şi se generalizează până ce <strong>de</strong>vine act politic.<br />
Istoria noastră, a românilor, <strong>de</strong>monstrează aceasta din plin <strong>de</strong>oarece osmoza<br />
<strong>de</strong>-o parte <strong>si</strong> <strong>de</strong> alta a Dunarii a existat in ciuda retrgerii Aureliene şi a<br />
mileniului negru, osmoza <strong>de</strong>-o parte <strong>si</strong> <strong>de</strong> alta a Carpaţilor a existat in ciuda<br />
farâmiţării feudale sau împărţirii imperiale a Europei, osmoza naţională a fost cea<br />
care a produs 1877, înălţarea României la rangul <strong>de</strong> regat şi România Mare.<br />
Chiar dacă manipulat şi <strong>de</strong>turnat până la urmă <strong>de</strong> diverse interese a diverse<br />
alianţe <strong>de</strong> mari puteri, îndrăznesc să spun că şi momentul cuprins între „Vă ordon<br />
treceţi Prutul” şi actul <strong>de</strong> la 23 august venit la rându-i din în<strong>de</strong>lungul ecou al<br />
lui „Treceţi batalioane române Carpaţii!”, tot prin osmoza naţională se<br />
caracterizează. Iar toată speranţa mocnindă sub bolşevizare, <strong>de</strong> la legătura<br />
binecuvântată a Bisericii Ortodoxe Române - cea mai plecată <strong>de</strong> aici, cu cea mai<br />
dârză şi mai mi<strong>si</strong>onară din eterul slujbelor româneşti <strong>de</strong> la posturile <strong>de</strong> radio<br />
occi<strong>de</strong>ntale - la rezistenţa din munţi şi rezistenţa împotriva colectivizării, până<br />
la obse<strong>si</strong>a consecventă a românilor din orice parte a ţării cu „Vin americanii”, tot<br />
prin osmoză naţională s-a menţinut.<br />
Iar, atunci când vorbim <strong>de</strong> anul 1989, mă-ncearcă gândul să spun că „am<br />
păcătui”, dar reformulez afirmând doar că „am neglija un aspect esential al osmozei<br />
noastre nationale întru aspiraţii <strong>de</strong>mocratice”, dacă ne-am referi numai la acele<br />
zile <strong>de</strong> <strong>de</strong>cembrie <strong>de</strong> nemaipomenită însemnătate dar suferind şi implictele ciuntiri<br />
<strong>de</strong> replici în culise, taieturi <strong>de</strong> montaj, schimbari <strong>de</strong> planuri, machiaje,<br />
costumaţii şi alegeri preferenţiale <strong>de</strong> unghiuri <strong>de</strong> filmare pe care, marele<br />
spectacol european <strong>de</strong> televiziune pe care l-am dat, ca orice spectacol, tot le