12.12.2012 Views

Flux de stiri - Carte si Arte

Flux de stiri - Carte si Arte

Flux de stiri - Carte si Arte

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

unitate în Europa“.<br />

În cadrul întâlnirii, promovată <strong>de</strong> Conferinţa Bisericilor Europene (CBE) şi <strong>de</strong><br />

Con<strong>si</strong>liul Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE), se vor <strong>de</strong>zbate teme din<br />

documentul „Carta ecumenică“ (Charta oecumenica), cu privire la spiritualitate,<br />

mărturie, Europa, religii, migraţie, pace şi justiţie<br />

Tot ieri, la ora 17.00, 11 dintre ierarhii veniţi la Mănăstirea Secu pentru a se<br />

ruga Sfântului Ierarh Varlaam, au mers la Mănăstirea „Sf. Va<strong>si</strong>le cel Mare şi Sf.<br />

Varlaam“ din localitatea Bo<strong>de</strong>şti, <strong>si</strong>tuată între Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ.<br />

Aşezământul monahal a fost mult timp schit, iar acum a fost făcut mănăstire, prima<br />

închinată Sfântului Varlaam. Aici, soborul <strong>de</strong> ierarhi, condus <strong>de</strong> IPS Mitropolit<br />

Daniel, a sfinţit locaşul <strong>de</strong> cult al mănă<strong>stiri</strong>i. Pelerinii au venit şi aici pentru<br />

a se bucura alături <strong>de</strong> monahii mănă<strong>stiri</strong>i <strong>de</strong> acest eveniment <strong>de</strong>osebit<br />

▲ Ieri, 30 august 2007, la Mănăstirea Secu, un sobor <strong>de</strong> 23 <strong>de</strong> ierarhi şi mai mulţi<br />

preoţi şi diaconi a oficiat Sfânta Liturghie în prima zi în care este sărbătorit<br />

Sfântul Ierarh Varlaam ▲ În ciuda vremii capricioase, credincioşii au venit să se<br />

roage noului sfânt din calendarul românesc ▲ Au fost oferite Diplome <strong>de</strong> onoare unor<br />

persoane care au contribuit la organizarea manifestărilor din perioada 28-30 august<br />

Marţi, 4 septembrie a.c., cu începere <strong>de</strong> la ora 17.00, se reia ciclul <strong>de</strong> anifestări<br />

“Serile cultural-muzicale ale revistei Cetatea Culturală”, găzduit <strong>de</strong> Casa<br />

municipală <strong>de</strong> cultură din Cluj-Napoca,.<br />

În program:<br />

- Oaspeţi vâlceni la Cluj-Napoca<br />

- Lansări <strong>de</strong> carte ale scriitorilor vâlceni: Ioan Barbu – Drumul spre Bruxelles; L<br />

INTÂMPINÂND ZIUA LIMBII ROMÂNE<br />

OSMOZA AFIRMĂRII ROMÂNEŞTI<br />

<strong>de</strong> Corneliu LEU<br />

In toate momentele mari ale unui neam exista o sfântă osmoză a i<strong>de</strong>alului <strong>de</strong><br />

afirmare care se transmite şi se generalizează până ce <strong>de</strong>vine act politic.<br />

Istoria noastră, a românilor, <strong>de</strong>monstrează aceasta din plin <strong>de</strong>oarece osmoza<br />

<strong>de</strong>-o parte <strong>si</strong> <strong>de</strong> alta a Dunarii a existat in ciuda retrgerii Aureliene şi a<br />

mileniului negru, osmoza <strong>de</strong>-o parte <strong>si</strong> <strong>de</strong> alta a Carpaţilor a existat in ciuda<br />

farâmiţării feudale sau împărţirii imperiale a Europei, osmoza naţională a fost cea<br />

care a produs 1877, înălţarea României la rangul <strong>de</strong> regat şi România Mare.<br />

Chiar dacă manipulat şi <strong>de</strong>turnat până la urmă <strong>de</strong> diverse interese a diverse<br />

alianţe <strong>de</strong> mari puteri, îndrăznesc să spun că şi momentul cuprins între „Vă ordon<br />

treceţi Prutul” şi actul <strong>de</strong> la 23 august venit la rându-i din în<strong>de</strong>lungul ecou al<br />

lui „Treceţi batalioane române Carpaţii!”, tot prin osmoza naţională se<br />

caracterizează. Iar toată speranţa mocnindă sub bolşevizare, <strong>de</strong> la legătura<br />

binecuvântată a Bisericii Ortodoxe Române - cea mai plecată <strong>de</strong> aici, cu cea mai<br />

dârză şi mai mi<strong>si</strong>onară din eterul slujbelor româneşti <strong>de</strong> la posturile <strong>de</strong> radio<br />

occi<strong>de</strong>ntale - la rezistenţa din munţi şi rezistenţa împotriva colectivizării, până<br />

la obse<strong>si</strong>a consecventă a românilor din orice parte a ţării cu „Vin americanii”, tot<br />

prin osmoză naţională s-a menţinut.<br />

Iar, atunci când vorbim <strong>de</strong> anul 1989, mă-ncearcă gândul să spun că „am<br />

păcătui”, dar reformulez afirmând doar că „am neglija un aspect esential al osmozei<br />

noastre nationale întru aspiraţii <strong>de</strong>mocratice”, dacă ne-am referi numai la acele<br />

zile <strong>de</strong> <strong>de</strong>cembrie <strong>de</strong> nemaipomenită însemnătate dar suferind şi implictele ciuntiri<br />

<strong>de</strong> replici în culise, taieturi <strong>de</strong> montaj, schimbari <strong>de</strong> planuri, machiaje,<br />

costumaţii şi alegeri preferenţiale <strong>de</strong> unghiuri <strong>de</strong> filmare pe care, marele<br />

spectacol european <strong>de</strong> televiziune pe care l-am dat, ca orice spectacol, tot le

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!