Fractura procesului coronoid al mandibulei—prezentare de caz și ...

www.revistaomf.ro
Figura 1: Examen radiologic inițial
a breșelor edentate cu ajutorul unor restaurări
metalo-ceramice agregate pe implanturi dentare.
Planul de tratament la maxilar presupune
într‑o primă etapă augmentarea laterală prin
regenerare osoasă ghidată în cadranul I ; în etapa
a II‑a elevarea membranei sinusale Schneideriene,
urmând ca inserarea implanturilor în regiunea
distală maxilară să se efectueze în a III‑a etapă.
La mandibulă trebuie efectuată de asemenea
augmentare osoasă laterală în cadranul IV, iar
în cadranul III este necesară lateralizarea de
nerv alveolar inferior, cu inserarea simultană de
implanturi și augmentare osoasă.
În urma anamnezei, aflăm că pacienta este sub
tratament cu bisfosfonați (Alendronat) de 5 ani
pentru tratamentul osteoporozei. Rezultatele analizelor,
markerilor turn‑over‑ului osos CTX seric,
relevă faptul că valoarea (125 pg/mL) a acestuia
este corelată cu suprimarea sistemică a remodelării
osoase, ceea ce încadrează pacienta în clasa
de risc mediu pentru apariția osteonecrozei. [9]
În urma consultului interdisciplinar cu medicul
endocrinolog , pentru evitarea osteonecrozei
de maxilar postoperator, am decis înlocuirea
bisfosfonaților cu ranelat de stronțiu și amânarea
intervenției până la normalizarea ratei de
remodelare osoasă.
Având în vedere că lățimea crestei alveolare
la maxilar în cadranul I variază între 2,56 mm
și 3,12mm (figurile 2–3), iar complexitatea
intervenției este mult mai mare, am decis să
debutăm cu tratamentul chirurgical la nivelul
acestei hemiarcade.
Figura 2: Lățimea minimă a crestei edentate
www.revistaomf.ro
Figura 3: Lățimea maximă a crestei edentate
Cu ajutorul programelor specializate ( Mimics®),
am măsurat densitatea osoasă (figura 4).
Având în vedere calitatea slabă a osului osteopo-
www.revistaomf.ro
№ 1/Mar. 2012 Revista de chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie
www.revistaomf.ro
rotic, am decis să folosim alături de allogreă și o
xenogreă, deoarece aceasta are rolul de a menține
volumul noului os format, ea neresorbindu‑se
timp de 8–10 ani și contribuind astfel la creșterea
densității osoase în zona grefată și la micșorarea
ratei de resorbție caracteristică grefelor osoase.
Figura 4: Măsurarea densității osoase cu Mimics
Intervenția s‑a efectuat sub protecție de
antibiotic, administrându‑se 1 g cefalosporină
(Ceriaxon) preoperator, urmată de amoxicilină
pentru o perioadă de șapte zile post-operator.
Pacienta de față a beneficiat de o analgo-sedare
superficială intra-venoasă cu midazolam, atropina
și analgezice. Anestezia locala a fost indusă cu
ajutorul Articainei 4 % cu adrenalină 1/100000.
Incizia a fost ăcută pe mijlocul crestei edentate,
fiind delimitată de două contraincizii oblic
divergente (una — distal de incisivul central și a
doua distal de creasta zigomato-alveolară) pentru
a obține o vizibilitate și un acces foarte bune.
După definitivarea inciziilor a urmat decolarea
unui lambou total muco-periostal și expunerea
amplă a întregii regiuni ce urma a fi regenerată.
În urma decolării am constatat absența completă
a corticalei vestibulare. Cu ajutorul unei freze
sferice am efectuat mai multe perforații la nivelul
osului spongios pentru a provoca sângerarea
necesară integrării materialului de augmentare.
Membrana neresorbabilă a fost adaptată și
poziționată la nivelul defectului osos. La nivel
www.revistaomf.ro
25
www.revistaomf.ro