02.06.2013 Views

A Lenga Turrese - Torre Omnia

A Lenga Turrese - Torre Omnia

A Lenga Turrese - Torre Omnia

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

*BAS. E trovato pe desgrazia la stessa Nuccia a lavare le tillicarelle de<br />

lo fegliulo, curiosa de sapere li fatte d’autro, comm’è natura de le<br />

femmene, demannaie a lo patrone de la felluca da dove venesse,<br />

*BAS. sagliette ad auto e mescatose co le dammecelle a tagliare na mano<br />

de savanelle, de soprafasce, de coppolelle e de tillicarelle, ne<br />

arravogliaie no fasciaturo e se lo pose sotto a li panne.<br />

tïmmónë: naut. Timone.<br />

*BAS. e loco te vediste chi tirare la scotta, chi arravogliare le sarte, chi<br />

mettere mano a lo temmone, chi fare vela, chi saglire a la gaggia,<br />

chi gridare ad orza, chi a poggia, chi sonare na trommetta, chi dare<br />

fuoco a li piezze e chi fare na cosa e chi n’autra.<br />

*DB. Io nzerro ll'uocchie, tune<br />

Portarraie lo temmone de stà Nava,<br />

Guidamme à sarvamiento.<br />

*GQ. Si no mercante na borrasca ncappa<br />

E smatta, e lo temmone non coverna,<br />

Non saccio a chi fa vuto ca si scappa<br />

Lle vò tenè allummata na lucerna,<br />

*VIV. d" 'o pesce frisco fatto uoglio e limone,<br />

fore a na tavulella 'e na cantina,<br />

piazzato 'mpont' ô taglio d' 'a banchina,<br />

cu'o pede 'ncopp' 'a barra 'e nu temmone.<br />

*EDU. Quann'è bontiempo, ognuno è marenaro<br />

e se vulesse mettere a temmone...<br />

C' 'o mare ncalma, tutte songo buone<br />

'e purtà nu vapore a passià.<br />

timpánö: s. m. Timballo. Timpáno ’i maccaruni.<br />

etim. Spagnolo “atabal”, di provenienza araba.<br />

*FR. Quanno nu tale, pe quatto lenticchie v<br />

ennette a ‘o frato ‘a primma-gioventù<br />

io pe nu paro ‘e solde ‘e cannulicchie,<br />

pe na fella ‘e timpàno o de sartù,<br />

e pe’ véverne ‘e vino uno o dui sicchie,<br />

mo’ me vennesse chello che vuò tu!<br />

tina: s. f. Tino. Recipiente per vino ma anche per altri usi. Un carretto<br />

con la tina passava per il paese per la raccolta dei liquami dai pozzi neri o,<br />

direttamente dai càntari. A tina ’i miezo era un epiteto poco pulito, usato dai non<br />

torresi, per il nostro paese. L’espressione a tina ’i miezo deriverebbe dal fatto che<br />

il venditore di liquami, che era torrese, aveva sul carro tre tini. Quello centrale<br />

aveva il prodotto migliore. La voce che dava il torrese era: tengo chello r’a tina ’i<br />

miezo.<br />

*BAS. te puoie assecurare de la fede mia e non fare comme la vacca co<br />

dare de pede a la tina mo che l’haie chiena de latte.<br />

*VIV. Ogne vota ca veco a ‘Ngiulina<br />

sciacqua’ ‘e panne ‘int’a tina, acalata,<br />

G. DF. – S. A. <strong>Lenga</strong> <strong>Turrese</strong>. Lettera T. 29

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!