Florian Moraru PROGRAMAREA CALCULATOARELOR în limbajul C

More documents

Recommendations

Info

dir c:\work // toate fisierele din directorul “work” dir *.c // toate fisierele de tip c din directorul curent dir a:\pc lab*.txt // fisiere de tip txt din a:\pc dir /B *.obj // fisiere de tip “obj”, fara atribute Datele necesare programului sunt preluate din linia de comandã si poate fi necesarã includerea între ghilimele a sirului ce descrie calea si tipul fisierelor: dir “c:\lcc\bin\*.*” Programul va contine cel putin trei module principale : preluare date initiale (“input”), obtinere informatii despre fisierele cerute (“getfiles”) si prezentarea acestor informatii (“output”), plus un program principal. Aceste module pot fi realizate ca fisiere sursã separate, pentru ca eventual sã se poatã face trecerea spre o variantã cu interfatã graficã, cu izolarea modificãrilor necesare acestei treceri si evitarea editãrii unui singur fisier sursã foarte mare (dacã tot programul se realizeazã ca un singur fisier). Compilãri separate si fisiere proiect Pe lângã aspectele ce tin de limbajul folosit, dezvoltarea si întretinerea programelor mari ridicã si probleme practice, de operare, ce depind de instrumentele software folosite (compilator mod linie de comandã sau mediu integrat IDE) si de sistemul de operare gazdã. In urma compilãrii separate a unor fisiere sursã rezultã tot atâtea fisiere obiect (de tip OBJ), care trebuie sã fie legate împreunã într-un singur program executabil. In plus, este posibil ca aplicatia sã foloseascã biblioteci de functii nestandard, create de alti utilizatori sau create ca parte a aplicatiei. Bibliotecile de functii sunt de douã categorii distincte: - Biblioteci cu legare staticã, din care functiile sunt extrase în faza editãrii de legãturi si sunt atasate programului executabil creat de linkeditor. Diferenta dintre o bibliotecã staticã si un modul obiect este aceea ca un fisier obiect (OBJ) este atasat integral aplicatiei, dar din bibliotecã se extrag si se adaugã aplicatiei numai functiile (modulele obiect) apelate de aplicatie. - Biblioteci cu legare dinamicã (numite DLL în sistemul Windows), din care functiile sunt extrase în faza de executie a programului, ca urmare a apelãrii lor. Astfel de biblioteci, folosite în comun de mai multe aplicatii, nu mãresc lungimea programelor de aplicatie, dar trebuie furnizate împreunã cu aplicatia. Un alt avantaj este acela cã o bibliotecã dinamicã poate fi actualizatã (pentru efectuarea de corecturi sau din motive de eficientã) fãrã a repeta construirea aplicatiei care o foloseste (editarea de legãturi). In MS-DOS nu se pot folosi biblioteci cu legare dinamicã. In legãturã cu compilarea separatã a unor pãrti din programele mari apar douã probleme: - Enumerarea modulelor obiect si bibliotecilor statice componente.
- Descrierea dependentelor dintre diverse fisiere (surse, obiect, executabile) astfel ca la modificarea unui fisier sã se realizeze automat comenzile necesare pentru actualizarea tuturor fisierelor dependente de cel modificat. Ideea este de gestiune automatã a operatiilor necesare întretinerii unui program mare, din care se modificã numai anumite pãrti. Pentru dezvoltarea de programe C în mod linie de comandã solutiile celor douã probleme sunt: - Enumerarea fisierelor obiect si bibliotecilor în comanda de linkeditare. - Utilizarea unui program de tip “make” si a unor fisiere ce descriu dependente între fisiere si comenzi asociate (“makefile”). Atunci când se foloseste un mediu integrat pentru dezvoltare (IDE) solutia comunã celor douã probleme o constituie fisierele proiect. Desi au cam aceleasi functii si suportã cam aceleasi operatii, fisierele proiect nu au fost unificate si au forme diferite pentru medii IDE de la firme diferite sau din versiuni diferite ale unui IDE de la o aceeasi firmã (de ex. Borland C ). In forma sa cea mai simplã un fisier proiect contine câte o linie pentru fiecare fisier sursã sau obiect sau bibliotecã ce trebuie folosit în producerea unei aplicatii. Exemplu de fisier proiect din Borland C (2.0) : input.c getfiles.c output.c dirlist.c In mediile de programare mai noi proiectele contin mai multe fisiere, unele generate automat de IDE (inclusiv fisierul pentru comanda “make”). Operatiile principale cu un fisier proiect sunt: crearea unui nou proiect, adãugarea sau stergerea unui fisier la un proiect si executia unui fisier proiect. Efectul executiei unui fisier proiect depinde de continutul sãu dar si de data ultimei modificãri a unui fisier din componenta proiectului. Altfel spus, pot exista dependente implicite între fisierele dintr-un proiect: - Dacã data unui fisier obiect (OBJ) este ulterioarã datei unui fisier executabil, atunci se reface automat operatia de linkeditare, pentru crearea unui nou fisier executabil. - Dacã data unui fisier sursã (C sau CPP) este ulterioarã datei unui fisier obiect, atunci se recompileazã fisierul sursã într-un nou fisier obiect, ceea ce va antrena si o nouã linkeditare pentru actualizarea programului executabil. Fisiere antet Functiile unei aplicatii pot folosi în comun urmãtoarele elemente de limbaj: - tipuri de date definite de utilizatori (de obicei, tipuri structurã) - constante simbolice - variabile externe Tipurile de date comune se definesc de obicei în fisiere antet (de tip H), care se includ în compilarea fisierelor sursã cu functii (de tip C sau CPP). Tot în aceste fisiere
Page 1 and 2:
Florian Moraru PROGRAMAREA CALCULAT
Page 3 and 4:
Instructiunile "break" si "continue
Page 5 and 6:
Concluzii . . . . . . . . . . . . .
Page 7 and 8:
Urmeazã un program C care implemen
Page 9 and 10:
Mai multe module obiect, rezultate
Page 11 and 12:
Prin "program" întelegem uneori to
Page 13 and 14:
Atomii lexicali ("tokens" în engle
Page 15 and 16:
Instructiunile nu pot fi scrise în
Page 17 and 18:
Variabile si constante 2. Date si p
Page 19 and 20:
Reprezentarea numerelor reale în d
Page 21 and 22:
Dacã cei doi operanzi diferã ca t
Page 23 and 24:
} if (*s ==0) return 0; // un sir v
Page 25 and 26:
9 Sau exclusiv bit cu bit: ^ 10 Sum
Page 27 and 28:
ora zero pe baza a trei întregi ce
Page 29 and 30:
3. Operatii de intrare-iesire în C
Page 31 and 32:
Functiile “scanf” si “printf
Page 33 and 34:
Dacã nu se precizeazã mãrimea c
Page 35 and 36:
Blocul de instructiuni 4. Prelucrã
Page 37 and 38:
Instructiunile precedate de if si e
Page 39 and 40:
if ( x >= a && x b) // daca x mai
Page 41 and 42:
e1 ? e2 : e3 Instructiunea x =e1?e2
Page 43 and 44:
aprilie, iunie,..., noiembrie case
Page 45 and 46:
Instructiunea "while" 4. Prelucrãr
Page 47 and 48:
calcul factorial de n for (nf=1, k=
Page 49 and 50:
for (k=2; k
Page 51 and 52:
Anumite aplicatii (cu grafuri sau c
Page 53 and 54:
nc=ic-1; // afisare vector rezultat
Page 56 and 57:
5. Programare modularã în C Impor
Page 58 and 59:
int k; float s=0; for (k=0;k
Page 60 and 61:
In limbajul C se pot defini si func
Page 62 and 63:
printf ("%d \n", sqr(3)); } Intr-o
Page 64 and 65:
Transmiterea argumentelor efective
Page 66 and 67:
Recursivitatea este posibilã în C
Page 68 and 69:
eturn -1; // atunci b negasit in a
Page 70 and 71:
} } printf ("\n"); } Reducerea num
Page 72 and 73:
Primul exemplu este o problemã uzu
Page 74 and 75:
void histo (float x[ ],int n, float
Page 76 and 77:
p=p * (a-x[j]); s=s+c[i] *p; } retu
Page 78 and 79:
Declaratia typedef din C permite at
Page 80 and 81:
aritmetice, operatii de citire-scri
Page 82 and 83:
Notatia px→re este echivalentã c
Page 84 and 85:
enum tnum {I,L,F,D} ; // definire t
Page 86 and 87:
} struct stat fileattr; if (stat (f
Page 88 and 89:
Dacã se declarã un tip pointer cu
Page 90 and 91:
int * a; // declarata dar neinitial
Page 92 and 93:
float x[10], * y=(float*)malloc (10
Page 94 and 95:
} } O functie care trebuie sã tran
Page 96 and 97:
O functie B transmisã, printr-un p
Page 98 and 99: 9. Alocarea dinamicã a memoriei î
Page 100 and 101: int * a= (int*) calloc (n, sizeof(i
Page 102 and 103: n=INCR; i=0; v = (float *)malloc (n
Page 104 and 105: for (i=0;i
Page 106 and 107: nod* lst; int x; lst=NULL; // initi
Page 108 and 109: 10. Operatii cu siruri de caractere
Page 110 and 111: int i=0,j; while (gets(buf)) // get
Page 112 and 113: int strncmp ( char * s1, char * s2,
Page 114 and 115: elimine un caracter dintr-un sir, c
Page 116 and 117: Functia “substr” va avea rezult
Page 118 and 119: main ( ) { char linie[128], * cuv;
Page 120 and 121: } strdel (p,strlen(s1)); // sterge
Page 122 and 123: modului de interpretare al argument
Page 124 and 125: Un fisier text pe disc contine numa
Page 126 and 127: char rasp; // raspuns la intrebare
Page 128 and 129: while(p=strstr (linie,s1)) { // p=
Page 130 and 131: deoarece se pot elimina timpii de a
Page 132 and 133: - Pentru pozitionare pe începutul
Page 134 and 135: do { printf("x,y= "); err= scanf("%
Page 136 and 137: Conventii de scriere a programelor
Page 138 and 139: Constructii idiomatice Reducerea di
Page 140 and 141: In general pot fi portabile program
Page 142 and 143: Definirea si utilizarea de functii
Page 144 and 145: ts[nd]=strdup(s2); // pune s2 in ve
Page 146 and 147: Luarea în considerare a prototipur
Page 150 and 151: se definesc constantele simbolice s
Page 152 and 153: Directiva include este urmatã de o
Page 154 and 155: #include // “strcpy”, “strca
Page 156 and 157: void getargs (int argc, char *argv[
Page 158 and 159: int cmpsize(const void* a, const vo
Page 160 and 161: Concluzii Un program complet pentru
Page 162 and 163: if ( j==a.n) return 0; // negasit e
Page 164 and 165: codul sursã. Exemplu de operatii c
Page 166 and 167: 15. Diferente între limbajele C si
Page 168 and 169: inline int max (int a, int b) { ret
Page 170 and 171: x = y; y = t; } // ordonare vector
Page 172 and 173: fiind de tipul primului operand, es
Page 174 and 175: } intArray::~intArray () { delete [
Page 176 and 177: 16. Programare orientatã pe obiect
Page 178 and 179: Date d2 (z,l,a); // alt obiect d2 i
Page 180 and 181: Utilizarea de obiecte Din punct de
Page 182 and 183: - Functiile membre ale unei clase p
Page 184 and 185: Obiectele unei clase, ca orice alte
Page 186 and 187: eturn re==z.re && im==z.im; } void
Page 188 and 189: Fie douã obiecte “a” si “b
Page 190 and 191: D (tip x): B (x) { ... } Relatia di
Page 192 and 193: int dmax; // dimensiune vector int
Page 194 and 195: virtuale (unul singur pentru o clas
Page 196 and 197: eturn vec.indexOf(x) >=0; } void ad
Page 198 and 199:
ordonare vector de obiecte void Sor
Page 200 and 201:
void print (); // definita in afara
Page 202:
Pentru reprezentarea graficã a rel
show all

Florian Moraru PROGRAMAREA CALCULATOARELOR în limbajul C

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?