Florian Moraru PROGRAMAREA CALCULATOARELOR în limbajul C

Variabile si constante
2. Date si prelucrãri
Orice program prelucreazã un numãr de date initiale si produce o serie de rezultate.
In plus, pot fi necesare date de lucru, pentru pãstrarea unor valori folosite în
prelucrare, care nu sunt nici date initiale nici rezultate finale.
Toate aceste date sunt memorate la anumite adrese, dar programatorul se referã la
ele prin nume simbolice. Cu exceptia unor date constante, valorile asociate unor nume
se modificã pe parcursul executiei programului. De aici denumirea de “variabile”
pentru numele atribuite datelor memorate.
Numele unei variabile începe obligatoriu cu o literã si poate fi urmat de litere si
cifre. Caracterul special ‘_’ (subliniere) este considerat literã, fiind folosit în numele
unor variabile sau constante predefinite (în fisiere de tip H).
Aplicatiile calculatoarelor sunt diverse, iar limbajele de programare reflectã aceastã
diversitate, prin existenta mai multor tipuri de date: tipuri numerice întregi si neîntregi,
siruri de caractere de lungime variabilã s.a.
Pentru a preciza tipul unei variabile este necesarã o definitie ( o declaratie).
Cuvintele “definitie” si “declaratie” se folosesc uneori cu acelasi sens, pentru variabile
declarate în “main” sau în alte functii.
In limbajul C se face diferentã între notiunile de “definitie” si “declaratie”, iar
diferenta apare la variabile definite într-un fisier sursã si declarate (si folosite) într-un
alt fisier sursã. O definitie de variabilã alocã memorie pentru acea variabilã (în functie
de tipul ei), dar o declaratie anuntã doar tipul unei variabile definite în altã parte,
pentru a permite compilatorului sã verifice utilizarea corectã a variabilelor.
O declaratie trebuie sã specifice numele variabilei (ales de programator), tipul
variabilei si, eventual, alte atribute. In C o variabilã poate avea mai multe atribute,
care au valori implicite atunci când nu sunt specificate explicit (cu exceptia tipului
care trebuie declarat explicit).
O eroare frecventã este utilizarea unor variabile neinitializate, eroare care nu este
detectatã de compilatoarele C si care produce efecte la executie.
Tipuri de date în limbajul C
Principalele tipuri de date în C sunt:
- Tipuri numerice întregi si neîntregi, de diferite lungimi.
- Tipuri pointer (adrese de memorie)
- Tipuri structurate (derivate): vectori, structuri s.a.
Pentru functiile fãrã rezultat s-a introdus cuvântul void, cu sensul “fãrã tip”.
Tipul unei variabile C poate fi un tip predefinit (recunoscut de compilator) si
specificat printr-un cuvânt cheie (int,char,float etc) sau poate fi un nume de tip atribuit
de programator (prin declaratii typedef sau struct). Exemple de declaratii de variabile:
int a,b;