Florian Moraru PROGRAMAREA CALCULATOARELOR în limbajul C

More documents

Recommendations

Info

float x,y,z; double d; // tipuri standard stiva s; // tip definit de utilizator O definitie de variabilã poate fi însotitã de initializarea ei cu o valoare, valoare care poate fi ulterior modificatã. int suma=0; // declaratie cu initializare Asemãnãtor cu tipul variabilelor se declarã si tipul functiilor. Exemple: int cmmdc (int a, int b); // functie cu 2 argumente int si rezultat int double sqrt (double x); // functie cu argument double si rezultat double Orice declaratie si orice instructiune trebuie terminatã cu caracterul ‘;’ dar un bloc nu trebuie terminat cu ‘;’. Exemplu de definire a unei functii simple: double sqr (double x) { return x * x; } // square = ridicare la patrat Declaratiile de variabile si de functii pot include si alte atribute: static,const. Datoritã reprezentãrii interne complet diferite, limbajele de programare trateazã diferit numerele întregi de numerele reale, care pot avea si o parte fractionarã. Pentru a utiliza eficient memoria si a satisface necesitãtile unei multitudini de aplicatii existã în C mai multe tipuri de întregi si respectiv de reali, ce diferã prin memoria alocatã si deci prin numãrul de cifre ce pot fi memorate si prin domeniul de valori. Implicit toate numerele întregi sunt numere cu semn (algebrice), dar prin folosirea cuvântului cheie unsigned la declararea lor se poate cere interpretarea ca numere fãrã semn. Tipurile întregi sunt: char , short , int , long , long long Tipuri neîntregi: float , double , long double (numai cu semn). Standardul C din 1999 prevede si tipul boolean _Bool (sau bool) pe un octet. Reprezentarea internã si numãrul de octeti necesari pentru fiecare tip nu sunt reglementate de standardul limbajului C, dar limitele fiecãrui tip pentru o anumitã implementare a limbajului pot fi aflate din fisierul antet “limits.h”. Toate variabilele numerice de un anumit tip se reprezintã pe acelasi numãr de octeti, iar acest numãr limiteazã domeniul de valori (pentru întregi si neîntregi) si precizia numerelor neîntregi. Numãrul de octeti ocupati de un tip de date sau de o variabilã se poate obtine cu operatorul sizeof. De obicei tipul int ocupã 4 octeti, iar valoarea maximã este de cca. 10 cifre zecimale pentru tipul int. Depãsirile la operatii cu întregi de orice lungime nu sunt semnalate desi rezultatele sunt incorecte în caz de depãsire. Exemplu: short int a=15000, b=20000, c; c=a+b; // depasire ! c > 32767
Reprezentarea numerelor reale în diferite versiuni ale limbajului C este mai uniformã deoarece urmeazã un standard IEEE de reprezentare în virgulã mobilã. Pentru tipul float domeniul de valori este între 10E-38 si 10E+38 iar precizia este de 6 cifre zecimale exacte. Pentru tipul double domeniul de valori este între 10E-308 si 10E+308 iar precizia este de 15 cifre zecimale. Limitele de reprezentare pentru fiecare tip de date sunt specificate în fisierul antet “limits.h”, care contine si nume simbolice pentru aceste limite. Exemplu: #define INT_MAX 2147483647 #define INT_MIN (-INT_MAX - 1) De observat cã, la afisarea valorilor unor variabile reale se pot cere mai multe cifre zecimale decât pot fi memorate, dar cifrele suplimentare nu sunt corecte. Se pot cere, prin formatul de afisare, si mai putine cifre zecimale decât sunt memorate în calculator. Constante în limbajul C Tipul constantelor C rezultã din forma lor de scriere, dupã cum urmeazã: - Constantele întregi sunt siruri de cifre zecimale, eventual precedate de un semn (‘-’, +’). Exemple : 0 , 11 , -205 , 12345 - Constantele care contin, pe lângã cifre si semn, un punct zecimal si/sau litera ‘E’ (sau ‘e’) sunt de tipul double. Exemple: 7.0 , -2. , 0.5 , .25 , 3e10 , 0.12345678E-14 - Constantele care contin un exponent precedat de litera ‘E’ (‘e’) sau contin un punct zecimal dar sunt urmate de litera ‘F’ (‘f’) sunt de tipul float. Exemple: 1.0f, -2.F , 5e10f , 7.5 E-14F - Constantele formate dintr-un caracter între apostrofuri sunt de tip char. Exemple: ‘0’, ‘a’ , ‘A’, ‘+’, ‘-’, ‘\n’ , ‘\t’, ‘ ‘ Constantele caracter se pot scrie si sub forma unei secvente ce începe cu ‘\’, urmat de o literã (‘\n’ = new line , ‘\t’ =tab , ‘\b’ = backspace etc), sau de codul numeric al caracterului în octal sau în hexazecimal (\012 = \0x0a = 10 este codul pentru caracterul de trecere la linie nouã ‘\n’). - Constantele întregi în baza 16 trebuie precedate de precedate de sufixul "0x". Cifrele hexazecimale sunt 0..9,A,B,C,D,E,F sau 0..9,a,b,c,d,e,f. Exemple
Page 1 and 2: Florian Moraru PROGRAMAREA CALCULAT
Page 3 and 4: Instructiunile "break" si "continue
Page 5 and 6: Concluzii . . . . . . . . . . . . .
Page 7 and 8: Urmeazã un program C care implemen
Page 9 and 10: Mai multe module obiect, rezultate
Page 11 and 12: Prin "program" întelegem uneori to
Page 13 and 14: Atomii lexicali ("tokens" în engle
Page 15 and 16: Instructiunile nu pot fi scrise în
Page 17: Variabile si constante 2. Date si p
Page 21 and 22: Dacã cei doi operanzi diferã ca t
Page 23 and 24: } if (*s ==0) return 0; // un sir v
Page 25 and 26: 9 Sau exclusiv bit cu bit: ^ 10 Sum
Page 27 and 28: ora zero pe baza a trei întregi ce
Page 29 and 30: 3. Operatii de intrare-iesire în C
Page 31 and 32: Functiile “scanf” si “printf
Page 33 and 34: Dacã nu se precizeazã mãrimea c
Page 35 and 36: Blocul de instructiuni 4. Prelucrã
Page 37 and 38: Instructiunile precedate de if si e
Page 39 and 40: if ( x >= a && x b) // daca x mai
Page 41 and 42: e1 ? e2 : e3 Instructiunea x =e1?e2
Page 43 and 44: aprilie, iunie,..., noiembrie case
Page 45 and 46: Instructiunea "while" 4. Prelucrãr
Page 47 and 48: calcul factorial de n for (nf=1, k=
Page 49 and 50: for (k=2; k
Page 51 and 52: Anumite aplicatii (cu grafuri sau c
Page 53 and 54: nc=ic-1; // afisare vector rezultat
Page 56 and 57: 5. Programare modularã în C Impor
Page 58 and 59: int k; float s=0; for (k=0;k
Page 60 and 61: In limbajul C se pot defini si func
Page 62 and 63: printf ("%d \n", sqr(3)); } Intr-o
Page 64 and 65: Transmiterea argumentelor efective
Page 66 and 67: Recursivitatea este posibilã în C
Page 68 and 69:
eturn -1; // atunci b negasit in a
Page 70 and 71:
} } printf ("\n"); } Reducerea num
Page 72 and 73:
Primul exemplu este o problemã uzu
Page 74 and 75:
void histo (float x[ ],int n, float
Page 76 and 77:
p=p * (a-x[j]); s=s+c[i] *p; } retu
Page 78 and 79:
Declaratia typedef din C permite at
Page 80 and 81:
aritmetice, operatii de citire-scri
Page 82 and 83:
Notatia px→re este echivalentã c
Page 84 and 85:
enum tnum {I,L,F,D} ; // definire t
Page 86 and 87:
} struct stat fileattr; if (stat (f
Page 88 and 89:
Dacã se declarã un tip pointer cu
Page 90 and 91:
int * a; // declarata dar neinitial
Page 92 and 93:
float x[10], * y=(float*)malloc (10
Page 94 and 95:
} } O functie care trebuie sã tran
Page 96 and 97:
O functie B transmisã, printr-un p
Page 98 and 99:
9. Alocarea dinamicã a memoriei î
Page 100 and 101:
int * a= (int*) calloc (n, sizeof(i
Page 102 and 103:
n=INCR; i=0; v = (float *)malloc (n
Page 104 and 105:
for (i=0;i
Page 106 and 107:
nod* lst; int x; lst=NULL; // initi
Page 108 and 109:
10. Operatii cu siruri de caractere
Page 110 and 111:
int i=0,j; while (gets(buf)) // get
Page 112 and 113:
int strncmp ( char * s1, char * s2,
Page 114 and 115:
elimine un caracter dintr-un sir, c
Page 116 and 117:
Functia “substr” va avea rezult
Page 118 and 119:
main ( ) { char linie[128], * cuv;
Page 120 and 121:
} strdel (p,strlen(s1)); // sterge
Page 122 and 123:
modului de interpretare al argument
Page 124 and 125:
Un fisier text pe disc contine numa
Page 126 and 127:
char rasp; // raspuns la intrebare
Page 128 and 129:
while(p=strstr (linie,s1)) { // p=
Page 130 and 131:
deoarece se pot elimina timpii de a
Page 132 and 133:
- Pentru pozitionare pe începutul
Page 134 and 135:
do { printf("x,y= "); err= scanf("%
Page 136 and 137:
Conventii de scriere a programelor
Page 138 and 139:
Constructii idiomatice Reducerea di
Page 140 and 141:
In general pot fi portabile program
Page 142 and 143:
Definirea si utilizarea de functii
Page 144 and 145:
ts[nd]=strdup(s2); // pune s2 in ve
Page 146 and 147:
Luarea în considerare a prototipur
Page 148 and 149:
dir c:\work // toate fisierele din
Page 150 and 151:
se definesc constantele simbolice s
Page 152 and 153:
Directiva include este urmatã de o
Page 154 and 155:
#include // “strcpy”, “strca
Page 156 and 157:
void getargs (int argc, char *argv[
Page 158 and 159:
int cmpsize(const void* a, const vo
Page 160 and 161:
Concluzii Un program complet pentru
Page 162 and 163:
if ( j==a.n) return 0; // negasit e
Page 164 and 165:
codul sursã. Exemplu de operatii c
Page 166 and 167:
15. Diferente între limbajele C si
Page 168 and 169:
inline int max (int a, int b) { ret
Page 170 and 171:
x = y; y = t; } // ordonare vector
Page 172 and 173:
fiind de tipul primului operand, es
Page 174 and 175:
} intArray::~intArray () { delete [
Page 176 and 177:
16. Programare orientatã pe obiect
Page 178 and 179:
Date d2 (z,l,a); // alt obiect d2 i
Page 180 and 181:
Utilizarea de obiecte Din punct de
Page 182 and 183:
- Functiile membre ale unei clase p
Page 184 and 185:
Obiectele unei clase, ca orice alte
Page 186 and 187:
eturn re==z.re && im==z.im; } void
Page 188 and 189:
Fie douã obiecte “a” si “b
Page 190 and 191:
D (tip x): B (x) { ... } Relatia di
Page 192 and 193:
int dmax; // dimensiune vector int
Page 194 and 195:
virtuale (unul singur pentru o clas
Page 196 and 197:
eturn vec.indexOf(x) >=0; } void ad
Page 198 and 199:
ordonare vector de obiecte void Sor
Page 200 and 201:
void print (); // definita in afara
Page 202:
Pentru reprezentarea graficã a rel
show all

Florian Moraru PROGRAMAREA CALCULATOARELOR în limbajul C

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?