Florian Moraru PROGRAMAREA CALCULATOARELOR în limbajul C

More documents

Recommendations

Info

Directiva include este urmatã de obicei de numele unui fisier antet (de tip H = header), fisier care grupeazã declaratii de tipuri, de constante, de functii si de variabile, necesare în mai multe fisiere sursã (C sau CPP). Fisierele antet nu ar trebui sã continã definitii de variabile sau de functii, pentru cã pot apare erori la includerea multiplã a unui fisier antet. Un fisier antet poate include alte fisiere antet. Pentru a evita includerea multiplã a unui fisier antet (standard sau nestandard) se recomandã ca fiecare fisier antet sã înceapã cu o secventã de felul urmãtor: #ifndef HDR #define HDR // continut fisier HDR.H ... #endif Fisierele antet standard (“stdio.h” s.a.) respectã aceastã recomandare. O solutie alternativã este ca în fisierul ce face includerea sã avem o secventã de forma urmãtoare: #ifndef STDIO_H #include #define _STDIO_H #endif Directivele de compilare conditionatã de forma if...endif au si ele mai multe utilizãri ce pot fi rezumate la adaptarea codului sursã la diferite conditii specifice, cum ar fi: - dependenta de modelul de memorie folosit ( în sistemul MS-DOS) - dependenta de sistemul de operare sub care se foloseste programul (de ex., anumite functii sau structuri de date care au forme diferite în sisteme diferite) - dependenta de fisierul sursã în care se aflã (de exemplu “tcalc.h”). Directivele din grupul if au mai multe forme, iar un bloc if ... endif poate contine si o directiva elseif. Proiectul initial Majoritatea produselor software se preteazã la dezvoltarea lor treptatã, pornind de la o versiune minimalã initialã, extinsã treptat cu noi functii. Prima formã, numitã si prototip, trebuie sã includã partea de interfatã cu utilizatorul final, pentru a putea fi prezentatã repede beneficiarilor, care sã-si precizeze cât mai devreme cerintele privind interfata cu operatorii aplicatiei. Dezvoltarea în etape înseamnã însã si definirea progresivã a functiilor din componenta aplicatiei, fie de sus în jos (“top-down”), fie de jos în sus (“bottom-up”), fie combinat. Abordarea de sus în jos stabileste functiile importante si programul principal care apeleazã aceste functii. Dupã aceea se defineste fiecare functie, folosind eventual alte functii încã nedefinite, dar care vor fi scrise ulterior. In varianta initialã programul principal aratã astfel :
void main(int argc, char * argv[]) { char *files[MAXF]; // vector cu nume de fisiere int nf; // numar de fisiere getargs (argc,argv); // preluare date nf=listFiles(files); // creare vector de fisiere printFiles(files,nf); // afisare cu atribute } Abordarea de jos în sus porneste cu definirea unor functii mici, care vor fi apoi apelate în alte functii, s.a.m.d. pânã se ajunge la programul principal. Pentru aflarea fisierelor de un anumit tip dintr-un director dat se pot folosi functiile nestandard “findffirst” si “findnext”, care depind de implementare. Pentru determinarea atributelor unui fisier cu nume dat se poate folosi functia “stat” (file status) sau “fstat”, declarate în fisierul antet împreunã cu tipul structurã folosit de functie (“struct stat”). Structura contine dimensiunea fisierului (“st_size”), data de creare (“st_ctime”), data ultimei modificãri si doi octeti cu atributele fisierului (“st_mode”): fisier normal sau director, dacã poate fi scris (sters) sau nu etc. Anumite atribute depind de sistemul de operare gazdã si pot lipsi în alte sisteme, dar functia “stat” si structura “stat” sunt aceleasi pentru diverse implementãri. Pentru determinarea atributelor, fisierul trebuie mai întâi deschis. Prototip “stat” : int stat (char * filename, struct stat * statptr); cu rezultat 0 dacã fisierul specificat în “filename” este gãsit si 1 dacã negãsit. Functia “stat” poate sã primeascã numele complet, cu cale, al fisierului aflat într-un alt director decât programul care se executã. Pentru extragerea unor biti din câmpul “st_mode” sunt prevãzute constante simbolice cu nume sugestive. Exemplu: // verificã dacã “file” este fisier normal sau director err=stat (file, &finfo); // pune atribute in finfo if (finfo.st_mode & S_IFDIR) printf ("Directory \n" ); else printf ("Regular file \n" ); Functia “stat” si structura “stat” se pot folosi la fel în mai multe implementãri, desi nu sunt standardizate in ANSI C. Pentru conversia datei si orei de creare a unui fisier (un numãr long) în caractere se foloseste una din functiile standard “ctime” sau “asctime”. Utilizarea acestor functii necesitã includerea unor fisiere antet: #include // “findfirst”, “findnext” #include // “stat” #include // “ctime”
Page 1 and 2:
Florian Moraru PROGRAMAREA CALCULAT
Page 3 and 4:
Instructiunile "break" si "continue
Page 5 and 6:
Concluzii . . . . . . . . . . . . .
Page 7 and 8:
Urmeazã un program C care implemen
Page 9 and 10:
Mai multe module obiect, rezultate
Page 11 and 12:
Prin "program" întelegem uneori to
Page 13 and 14:
Atomii lexicali ("tokens" în engle
Page 15 and 16:
Instructiunile nu pot fi scrise în
Page 17 and 18:
Variabile si constante 2. Date si p
Page 19 and 20:
Reprezentarea numerelor reale în d
Page 21 and 22:
Dacã cei doi operanzi diferã ca t
Page 23 and 24:
} if (*s ==0) return 0; // un sir v
Page 25 and 26:
9 Sau exclusiv bit cu bit: ^ 10 Sum
Page 27 and 28:
ora zero pe baza a trei întregi ce
Page 29 and 30:
3. Operatii de intrare-iesire în C
Page 31 and 32:
Functiile “scanf” si “printf
Page 33 and 34:
Dacã nu se precizeazã mãrimea c
Page 35 and 36:
Blocul de instructiuni 4. Prelucrã
Page 37 and 38:
Instructiunile precedate de if si e
Page 39 and 40:
if ( x >= a && x b) // daca x mai
Page 41 and 42:
e1 ? e2 : e3 Instructiunea x =e1?e2
Page 43 and 44:
aprilie, iunie,..., noiembrie case
Page 45 and 46:
Instructiunea "while" 4. Prelucrãr
Page 47 and 48:
calcul factorial de n for (nf=1, k=
Page 49 and 50:
for (k=2; k
Page 51 and 52:
Anumite aplicatii (cu grafuri sau c
Page 53 and 54:
nc=ic-1; // afisare vector rezultat
Page 56 and 57:
5. Programare modularã în C Impor
Page 58 and 59:
int k; float s=0; for (k=0;k
Page 60 and 61:
In limbajul C se pot defini si func
Page 62 and 63:
printf ("%d \n", sqr(3)); } Intr-o
Page 64 and 65:
Transmiterea argumentelor efective
Page 66 and 67:
Recursivitatea este posibilã în C
Page 68 and 69:
eturn -1; // atunci b negasit in a
Page 70 and 71:
} } printf ("\n"); } Reducerea num
Page 72 and 73:
Primul exemplu este o problemã uzu
Page 74 and 75:
void histo (float x[ ],int n, float
Page 76 and 77:
p=p * (a-x[j]); s=s+c[i] *p; } retu
Page 78 and 79:
Declaratia typedef din C permite at
Page 80 and 81:
aritmetice, operatii de citire-scri
Page 82 and 83:
Notatia px→re este echivalentã c
Page 84 and 85:
enum tnum {I,L,F,D} ; // definire t
Page 86 and 87:
} struct stat fileattr; if (stat (f
Page 88 and 89:
Dacã se declarã un tip pointer cu
Page 90 and 91:
int * a; // declarata dar neinitial
Page 92 and 93:
float x[10], * y=(float*)malloc (10
Page 94 and 95:
} } O functie care trebuie sã tran
Page 96 and 97:
O functie B transmisã, printr-un p
Page 98 and 99:
9. Alocarea dinamicã a memoriei î
Page 100 and 101:
int * a= (int*) calloc (n, sizeof(i
Page 102 and 103: n=INCR; i=0; v = (float *)malloc (n
Page 104 and 105: for (i=0;i
Page 106 and 107: nod* lst; int x; lst=NULL; // initi
Page 108 and 109: 10. Operatii cu siruri de caractere
Page 110 and 111: int i=0,j; while (gets(buf)) // get
Page 112 and 113: int strncmp ( char * s1, char * s2,
Page 114 and 115: elimine un caracter dintr-un sir, c
Page 116 and 117: Functia “substr” va avea rezult
Page 118 and 119: main ( ) { char linie[128], * cuv;
Page 120 and 121: } strdel (p,strlen(s1)); // sterge
Page 122 and 123: modului de interpretare al argument
Page 124 and 125: Un fisier text pe disc contine numa
Page 126 and 127: char rasp; // raspuns la intrebare
Page 128 and 129: while(p=strstr (linie,s1)) { // p=
Page 130 and 131: deoarece se pot elimina timpii de a
Page 132 and 133: - Pentru pozitionare pe începutul
Page 134 and 135: do { printf("x,y= "); err= scanf("%
Page 136 and 137: Conventii de scriere a programelor
Page 138 and 139: Constructii idiomatice Reducerea di
Page 140 and 141: In general pot fi portabile program
Page 142 and 143: Definirea si utilizarea de functii
Page 144 and 145: ts[nd]=strdup(s2); // pune s2 in ve
Page 146 and 147: Luarea în considerare a prototipur
Page 148 and 149: dir c:\work // toate fisierele din
Page 150 and 151: se definesc constantele simbolice s
Page 154 and 155: #include // “strcpy”, “strca
Page 156 and 157: void getargs (int argc, char *argv[
Page 158 and 159: int cmpsize(const void* a, const vo
Page 160 and 161: Concluzii Un program complet pentru
Page 162 and 163: if ( j==a.n) return 0; // negasit e
Page 164 and 165: codul sursã. Exemplu de operatii c
Page 166 and 167: 15. Diferente între limbajele C si
Page 168 and 169: inline int max (int a, int b) { ret
Page 170 and 171: x = y; y = t; } // ordonare vector
Page 172 and 173: fiind de tipul primului operand, es
Page 174 and 175: } intArray::~intArray () { delete [
Page 176 and 177: 16. Programare orientatã pe obiect
Page 178 and 179: Date d2 (z,l,a); // alt obiect d2 i
Page 180 and 181: Utilizarea de obiecte Din punct de
Page 182 and 183: - Functiile membre ale unei clase p
Page 184 and 185: Obiectele unei clase, ca orice alte
Page 186 and 187: eturn re==z.re && im==z.im; } void
Page 188 and 189: Fie douã obiecte “a” si “b
Page 190 and 191: D (tip x): B (x) { ... } Relatia di
Page 192 and 193: int dmax; // dimensiune vector int
Page 194 and 195: virtuale (unul singur pentru o clas
Page 196 and 197: eturn vec.indexOf(x) >=0; } void ad
Page 198 and 199: ordonare vector de obiecte void Sor
Page 200 and 201: void print (); // definita in afara
Page 202:
Pentru reprezentarea graficã a rel
show all

Florian Moraru PROGRAMAREA CALCULATOARELOR în limbajul C

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?