Destine Literare nr. 23 - septembrie - decembrie 2012 - Scriitorii ...

Gaulle cu vigilenþa patrioticã de a nu se ajunge la organisme suprastatale, apoi de la figurile unor Schuman, Moro,
Fanfani, Pottering, Santer, Tindemans ºi în bunã parte Helmut Kohl, liderii europeni s-au tehnicizat ignorând aspectul
politic propriu zis. Astfel, cei de mai sus au fost ultimii lideri atenþi prioritar la semnificaþiile pe care o doctrinã
neoconservatoare le poate conferi tradiþiilor morale ºi umaniste pe care se întemeia Comunitatea Europeanã. ªi mã
tem cã scandalul financiar cu care ºi-a încheiat cariera Kohl, a pus amprenta pe preocupãrile arghirofile ale
guvernãrilor statelor europene ºi a preocupãrilor de drept comercial ºi financiar a multor lideri creºtin-democraþi, care
au devenit tehnocraþii pragmatismului sec, desprinzându-se de fervoarea actului politic care aducea sau chiar
producea un entuziasm al dorinþelor democratice. Aºa cum avea harisma sã producã ºi social-democratul Willy
Brandt, cu toate cã doctrina sa nu fusese la început prea entuziasmatã de ideea unitãþii europene.
Cu tot regretul, am impresia cã astãzi s-a trecut la statutul unor practicanþi pragmatici ai democraþiei creºtine care,
pot asigurã cu priceperea sau specializarea lor ºi cu experienþa þãrilor lor echilibrul eºichierului; dar fãrã a aduce
suflul unei filosofii politice cum a fost cel prin care aceste partide ºi-au cucerit la vremea respectivã marele lor
electorat. ªi, declar pe cuvânt de onoare cã aº gãsi chiar o scuzã acestei birocratizãri a funcþionãrii în fruntea Uniunii
Europene, recunoscând cã nu toate etapele politice produc personalitãþi atrãgãtoare sau fascinante, dar fiecare
etapã politicã are nevoie de tehnocraþii ei pe care trebuie sã-i respectãm ca atare ºi sã le fim recunoscãtori pentru
rezolvarea problemelor terre-a-terre, asigurând o administraþie coerentã pe linia elementelor tehnice de funcþionare.
Aº gãsi chiar prilej de satisfacþie în aceste merite cotidiene cu care liderii de astãzi se încarcã cinstit,
funcþionãreºte, fãcând sã se respecte ºi sã se precizeze mai bine normele existenþei comunitare pe bãtrânul nostru
continent!... Nu mã deranjeazã nici mãcar cã asta coboarã în rutinã, dacã e vorba de o rutinã bunã, benignã... Mã
reþine numai ºi numai durerea cã Popularii Europeni nu au avut tãria, sau prezenþa de spirit spre a împiedica
mistificarea conceptului de democraþie-creºtinã în România. Nu au avut nici perseverenþa de a acorda atenþia
cuvenitã unei societãþi ca a noastre, foarte deschisã democraþiei creºtine. ªi, în nici un caz, nu au avut inteligenþa de
a înþelege mãruntul amãnunt cã românii ar putea dezvolta aceastã politicã de centru, dacã ar fi stimulaþi cu
bunãcredinþã. Din acest punct de vedere sunt demni de rezerve din partea noastrã, la fel cum avem rezerve faþã de
traseiºtii politici; sunt de suspectat, ca orice om care abandoneazã o doctrinã. Chiar dacã nu s-au comportat chiar
aºa, adicã n-au fost ei traseiºtii, ci s-au complãcut ca punct de atracþie pentru traseiºti.
Aºadar, nu fiindcã au înghiþit hapul cu multe declaraþii formale, fãrã sã le pese de demagogie; ci pentru cã nu a
fost nimeni atent la asemenea pericole care poate cã marcheazã elemente de integrare formalã ºi în alte þãri din
categoria noastrã. Prin asta, conducând doctrina creºtin democratã în derizoriu, aºa cum se întâmplã la noi.
(va urma)
Dora Groza
www.cristinateodoragroza.blogspot.com
estine iterare
D L
79