Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
10<br />
TIMPUL<br />
Experien]a Solidarit\]ii<br />
[i gîndirea cre[t<strong>in</strong>\<br />
Card<strong>in</strong>al<br />
JEAN-MARIE LUSTIGER 1<br />
În acele vremuri, existau Estul, Cort<strong>in</strong>a<br />
de Fier [i Vestul. În Fran]a, Imperiul<br />
Sovietic ne p\rea la fel de imuabil ca [i<br />
Egiptul faraonilor. A[a încît primele evenimente<br />
de la Gdansk ne-au umplut de<br />
stupefac]ie admirativ\, dar [i de teama fa]\<br />
de riscurile represiunii împotriva poporului<br />
polonez.<br />
Dar foarte repede ceva cu totul nou a<br />
venit d<strong>in</strong> Polonia. Mai întîi, dezm<strong>in</strong>]irea<br />
spectaculoas\ a ideologiei marxiste: muncitorii<br />
cereau regimului comunist respectarea<br />
justi]iei [i a democra]iei. Dup\ aceea,<br />
apari]ia unei mi[c\ri populare orig<strong>in</strong>ale,<br />
în care se reg\seau <strong>in</strong>telectualii [i<br />
muncitorii s<strong>in</strong>dicali[ti. În sfîr[it, cred<strong>in</strong>]a<br />
catolic\ a poporului polonez [i fidelitatea<br />
sa fa]\ de istorie d\deau acestei mi[c\ri o<br />
for]\ de neoprit.<br />
Toate acestea formau un tablou cu totul<br />
deconcentrant pentru prejudec\]ile r\spîndite<br />
în Occident, pe tema problemei muncitore[ti,<br />
a luptei de clas\, a regimului sovietic,<br />
a religiei „opium pentru popor“ etc.<br />
Solidarnosc f\cea s\ zboare în ]\nd\ri toate<br />
ideile de-a gata ale celor mai mul]i<br />
oameni, <strong>in</strong>diferent de pozi]iile lor teoretice<br />
[i de op]iunile politice.<br />
Este adev\rat c\ alegerea Papei Ioan<br />
Paul al II-lea în 1978 [i prima sa c\l\torie<br />
în Polonia în iunie 1979 f\cuser\ deja s\<br />
ne îndrept\m mai aten]i privirea asupra situa]iei<br />
d<strong>in</strong> Polonia atunci cînd, în februarie<br />
1980, a izbucnit prima grev\ la {antierele<br />
d<strong>in</strong> Gdansk. F\r\ acest Pap\, f\r\ for]a<br />
cuvîntului s\u [i a prezen]ei sale, Solidarnosc<br />
n-ar fi fost posibil\. Dar trebuie,<br />
f\r\ discu]ie, s\ ai urechile [i <strong>in</strong>ima poloneze<br />
pentru a în]elege întreaga greutate a<br />
unor <strong>in</strong>terven]ii, precum cea ce va fi<br />
expus\ de Monseniorul Jozef Zyc<strong>in</strong>ski 2 .<br />
În Fran]a, discursurile Papei [i ale Solidarit\]ii<br />
au fost <strong>in</strong>terpretate ca replici în<br />
jocul raporturilor de for]\ cu puterea polonez\<br />
[i sovietic\. Ast\zi, mi se pare tot mai<br />
limpede c\ importan]a Solidarnosc nu se<br />
m\soar\ doar în rolul s\u istoric în<br />
pr\bu[irea sistemului sovietic. Exist\, în<br />
experien]a Solidarnosc, mai mult decît o<br />
revolt\ popular\ [i na]ional\ împotriva<br />
tiraniei str\<strong>in</strong>e [i decît o critic\ a ideologiei<br />
marxist-len<strong>in</strong>iste. Acest „mai mult“<br />
face d<strong>in</strong> Solidarnosc o experien]\ istoric\<br />
<strong>in</strong>estimabil\, al c\rei <strong>in</strong>teres teoretic [i<br />
practic dep\[e[te cu mult circumstan]ele<br />
apari]iei sale. Tocmai acest „mai mult“<br />
doresc s\-l identific acum [i s\-l situez fa]\<br />
de gîndirea cre[t<strong>in</strong>\.<br />
„Negînditul“<br />
marxism-len<strong>in</strong>ismului<br />
Experien]a Solidarnosc s-a n\scut `n<br />
s`nul poporului polonez, ca un r\spuns<br />
vital la lunga opresiune sovietic\.<br />
~n fapt, analiza social\ [i practica<br />
marxism-len<strong>in</strong>ismului omit s\ ia `n considera]ie<br />
sau, mai degrab\, nu pot s\ ia `n<br />
calcul realitatea fundamental\ a condi]iei<br />
umane, pentru c\ ea nu o vede [i nu poate<br />
septembrie 2005<br />
s-o vad\ tocmai d<strong>in</strong> cauza conceptelor cu<br />
care opereaz\. Dor<strong>in</strong>d s\ se erijeze `n<br />
[ti<strong>in</strong>]\ materialist\ a istoriei, ea trebuie<br />
mai `nt`i s\-[i construiasc\ subiectul pentru<br />
a-i determ<strong>in</strong>a legile ce-l dirijeaz\. Aceast\<br />
opera]ie, necesar\ precum oric\rei<br />
alte [ti<strong>in</strong>]e, produce un artifact care se<br />
substituie realit\]ii vie]ii oamenilor. Aceast\<br />
a[a-zis\ [ti<strong>in</strong>]\ – fie ea [i dialectic\<br />
– poate atunci s\ func]ioneze ca praxis,<br />
dar `ntre limitele stricte pe care le-a re-<br />
]<strong>in</strong>ut [i mai ales omis pentru a-[i construi<br />
obiectul. Aplic`ndu-se realului complex [i<br />
foarte bogat al societ\]ilor omene[ti, provoac\<br />
acestora violen]\, cum dovede[te<br />
situa]ia poporului polonez d<strong>in</strong> momentul<br />
`n care izbucne[te greva de la Gdansk.<br />
Experien]a Solidarnosc aduce la lum<strong>in</strong>a<br />
zilei ceea ce marxism-len<strong>in</strong>ismul ignor\<br />
sau re<strong>in</strong>terpreteaz\ `n func]ie de propriile<br />
sale categorii. Aceast\ realitate, o<br />
numesc neg`nditul marxism-len<strong>in</strong>ismului.<br />
Cu siguran]\, Solidarnosc r\spunde marxism-len<strong>in</strong>ismului<br />
[i, `ntr-un anume sens,<br />
`l demonteaz\, `l resp<strong>in</strong>ge. Dar aceast\ refuta]ie<br />
nu opereaz\ practic dec`t cu condi]ia<br />
de a pune `n pl<strong>in</strong>\ lum<strong>in</strong>\ realul experien]ei<br />
umane pe care marxismul o ignor\,<br />
nu o recunoa[te, `n virtutea naturii sale<br />
ideologice. Marxismul revendica pentru<br />
el `nsu[i monopolul ra]ionalit\]ii politice;<br />
experien]a Solidarnosc dezv\lu<strong>in</strong>d aceast\<br />
realitate necunoscut\, nev\zut\, „neg`ndit\“<br />
face s\ zboare `n ]\nd\ri edificiul<br />
ideologiei marxiste.<br />
Realitatea dezv\luit\<br />
de Solidarnosc<br />
Cum s\ descriem aceast\ realitate<br />
necunoscut\?<br />
Poporul polonez umilit, aservit de un<br />
regim poli]ienesc, a tr\it mai `nt`i experien]a<br />
solidarit\]ii, `na<strong>in</strong>te ca aceasta s\<br />
dev<strong>in</strong>\ o organiza]ie. Cred<strong>in</strong>]a [i rug\ciunea<br />
unui popor de cred<strong>in</strong>cio[i au <strong>format</strong><br />
temelia culturii [i istoriei Poloniei. Trebuie<br />
s\-i constat\m for]a [i prezen]a, mai<br />
`nt`i, nu ca o arm\ de r\zboi `ndreptat\ `mpotriva<br />
contra regimului, ci ca memorie a<br />
realului [i realitate a memoriei ce hr\neau<br />
con[ti<strong>in</strong>]a unui popor.<br />
Mai trebuia ca aceast\ solidaritate tr\it\<br />
de popor s\ fie g`ndit\, articulat\ `n program<br />
de via]\, de speran]\, de ac]iune.<br />
Este ceea ce au f\cut, `mpreun\ cu muncitorii,<br />
<strong>in</strong>telectualii mi[c\rii.<br />
Experien]a solidarit\]ii este `n <strong>in</strong>ima<br />
vie]ii omene[ti. Ea situeaz\ fiecare persoan\<br />
pr<strong>in</strong> capacitatea sa de rela]ie cu<br />
cel\lalt. Ea pune imediat `n joc <strong>in</strong>stan]a<br />
fundamental\ a con[ti<strong>in</strong>]ei [i puterea acesteia<br />
de a cunoa[te b<strong>in</strong>ele [i adev\rul, de a<br />
recunoa[te r\ul de care un om este v<strong>in</strong>ovat<br />
fa]\ de alt om etc. O `ntreag\ antropologie<br />
este desenat\ de reflexia unui popor oprimat<br />
`n domeniile fundamentale ale vie]ii<br />
sale personale [i sociale. Munca era `n<br />
centrul ideologiei oficiale. Muncitorii,<br />
revendic`ndu-[i demnitatea, se afirmau ca<br />
oamenii reali, nu simpli produc\tori. Pr<strong>in</strong><br />
urmare, omul real s-a pus `n mijlocul<br />
`ntrepr<strong>in</strong>derii politice.<br />
Ca s\ se nasc\ Solidarnosc, a trebuit s\<br />
se conjuge g`ndirea [i ac]iunea. Intelectualii<br />
au [tiut s\ g`ndeasc\ ra]ional aceast\<br />
experien]\. Mai mult, ei au [tiut s\ dea o<br />
expresie popular\ la ceea ce tr\ia [i spera<br />
atunci poporul polonez. Cuv`ntul „Solidarnosc“<br />
a fost simbolul magic al acestei<br />
experien]e.<br />
S\ remarc\m, `n trecere, importan]a fenomenologiei<br />
care permite s\ explor\m<br />
realul sc\p`nd capcanei `n care `l <strong>in</strong>sereaz\<br />
dialectica hegelian\ a lui Marx. Putem re-<br />
cunoa[te acest demers fenomenologic `n<br />
discursurile Papei d<strong>in</strong> timpul c\l\toriilor<br />
sale `n Polonia, dar [i `n c\rticica P\r<strong>in</strong>telui<br />
Josef Tischner, colegul s\u de la Universitatea<br />
d<strong>in</strong> Lubl<strong>in</strong>, difuzat\ clandest<strong>in</strong>e<br />
sub tiltul Spotkania 3 , carte d<strong>in</strong> fericire tradus\<br />
[i `n francez\. Aceast\ scriere a fost<br />
unul d<strong>in</strong> <strong>in</strong>strumentele prizei de con[ti<strong>in</strong>]\<br />
provocate de Solidarnosc. C`t prive[te ac-<br />
]iunea, e suficient s\ evoc aici rolul decisiv<br />
al evenimentelor de la Gdansk [i leadershipul<br />
lui Lech Walesa.<br />
Etic\, politic\, religie<br />
Pe m\sur\ ce ap\rea umanitatea `n realitatea<br />
social\ [i `n mizele acesteia, se trasa<br />
o cu totul alt\ manier\ de a ac]iona: cea<br />
a „eticii Solidarnosc“, care se dore[te o<br />
„etic\ a con[ti<strong>in</strong>]ei“ capabil\ s\ creeze rela]ii<br />
respectuoase cu cel\lalt, s\ se organizeze<br />
`n orizontul unui sistem democratic.<br />
Revendicarea libert\]ii presupune acceptarea<br />
diferen]elor [i a diversit\]ii de op<strong>in</strong>ii.<br />
M\car pentru acest lucru, sursa religioas\<br />
[i cre[t<strong>in</strong>\ a a experien]ei Solidarnosc este<br />
clar recunoscut\, mai exact pentru c\ ea<br />
atest\ fundamentul <strong>in</strong>destructibil al demnit\]ii<br />
umane.<br />
~n acest fel, cei care nu `mp\rt\[eau<br />
cred<strong>in</strong>]a cre[t<strong>in</strong>ilor, b\rba]i [i femei de alte<br />
religii, necred<strong>in</strong>cio[i, puteau, `mpreun\ cu<br />
cre[t<strong>in</strong>ii, s\-[i afirme demnitatea [i s\ se<br />
recunoasc\ fr\]e[te `n accea[i lupt\ pentru<br />
libertate. Acest dialog `n adev\r se bazeaz\<br />
pe respectul fiec\ruia. C`t prive[te ideologia,<br />
aceasta niveleaz\ fatal diferen]ele [i<br />
nu poate crea unitatea dec`t pr<strong>in</strong> constr`ngere,<br />
chiar pr<strong>in</strong> team\. Aceasta face parte,<br />
de asemenea, d<strong>in</strong> experien]a Solidarnosc.<br />
Rolul major pe care l-a jucat Biserica<br />
catolic\ nu poate fi `n]eles doar ca o `nt`nire<br />
pur [i simplu tactic\. Biserica, cu<br />
Papa Ioan Paul al II-lea `n frunte, a [tiut s\<br />
mobilizeze `n serviciul demnit\]ii umane<br />
tezaurul spiritual primit de la M`ntuitorul<br />
oamenilor. Pentru ca Solidarnosc s\ fie<br />
posibil\ a fost necesar\ aceast\ conjunc]ie<br />
istoric\ a unui popor cu cred<strong>in</strong>]a sa, cu<br />
istoria sa, cu memoria sa, cu dramele [i<br />
[ansele sale [i cu o perioad\ de criz\ acut\<br />
care, ca o uria[\ furtun\, aduce la suprafa]\<br />
fundul m\rii [i face s\ ias\ la lum<strong>in</strong>\<br />
ceea ce era acolo `nghi]it. Reapari]ia realului<br />
condi]iei umane [i al vie]ii sociale,<br />
ceea ce eu numesc „neg`nditul“ politicii, a<br />
fost purtat `n experien]a Solidarnosc de<br />
fervoarea cred<strong>in</strong>]ei [i a rug\ciunii poporului<br />
polonez.<br />
Urmarea istoriei<br />
Dac\ la debuturile Solidarnosc, era<br />
suficient pentru a ac]iona s\ faci apel la o<br />
„etic\ a solidarit\]ii“, care se pozi]iona `n<br />
surplomba politicii regimului comunist,<br />
dup\ aceea de devenit necesar\ redimensionarea<br />
ambi]iei totalitare a politicii. Trebuia,<br />
de asemenea, ca etica solidarit\]ii s\<br />
<strong>in</strong>spire alegerile politice [i s\ `nve]e gestionarea<br />
posibilului. Trebuia, `n sf`r[it ca,<br />
`ntr-un regim democratic, poporul `nsu[i<br />
s\ ias\ d<strong>in</strong> pasivitatea <strong>in</strong>culcat\ de regimul<br />
totalitar [i s\ `nve]e s\ trag\ consec<strong>in</strong>]ele<br />
sociale ale responsabilit\]ii fiec\ruia.<br />
Atunci c`nd politica este supus\ logicii<br />
puterii [i a luptei pentru putere, care pot fi<br />
statutul s\u [i gestiunea sa ca s\ nu se `nchid\<br />
`n abstrac]iunea unei ideologii? C\ci<br />
atunci ar distruge, pr<strong>in</strong> for]ele puse `n joc,<br />
chiar ceea ce vrea s\ promoveze! Cred c\<br />
nu e proba unui pesimism excesiv dac\<br />
voi constata c\ rareori a existat un r\spuns<br />
satisf\c\tor la aceast\ chestiune `n toat\<br />
perioada contemporan\.<br />
Lec]ia polonez\<br />
Solidaritatea, o speran]\?<br />
Ceea ce v-am `mp\rt\[it p`n\ acum `mi<br />
las\ un gust de neterm<strong>in</strong>at, pentru c\<br />
ast\zi, `n epoca globaliz\rii, exist\ acela[i<br />
pericol de a nu recunoa[te realul condi]iei<br />
umane [i demnitatea acesteia, `n beneficiul<br />
noilor ideologii dom<strong>in</strong>ante. {i acum<br />
exist\ un drum foarte `ngust `ntre critica<br />
situa]iei actuale, punerea `n lum<strong>in</strong>\ a<br />
„neg`nditului“ [i expresia pozitiv\ [i articulat\<br />
a acestuia. Pe deasupra, aceast\<br />
expresie a neg`nditului ar trebuie s\ fie<br />
comprehensibil\ [i `nsu[it\ de oamenii d<strong>in</strong><br />
lumea `ntreag\, a[a cum a fost cazul poporului<br />
polonez.<br />
Nu asta arat\ dezbaterile actuale priv<strong>in</strong>d<br />
viitorul Europei? De asemenea, `n<br />
op<strong>in</strong>ia mondial\, aspectul polemic `ncepe<br />
deja s\ fie foarte r\sp`ndit `n termenii<br />
revoltei [i ai raporturilor de for]\. Am<br />
v\zut asta, de pild\, cu prilejul Forumului<br />
social mondial de la Porto Alegre,<br />
Brazilia. Dar aceast\ polemic\ nu te faci<br />
s\ ie[i d<strong>in</strong>tr-o problematic\. Dimpotriv\, o<br />
anatgonizeaz\, f\r\ s\ permit\ s\ percepi<br />
realitatea necunoscut\ sau r\nit\.<br />
Ar trebui, deci, d<strong>in</strong> nou s\ facem s\<br />
reapar\ `n con[ti<strong>in</strong>]a comun\ acest „neg`ndit“<br />
al realit\]ii omului. Ioan Paul al<br />
II-lea a deschis [i a urmat acest drum. Dar<br />
nu este suficient ca c<strong>in</strong>eva s\ g`ndeasc\ [i<br />
s\ enun]e ceea ce nu cunosc cei care gestioneaz\<br />
dest<strong>in</strong>ele lumii. Trebuie pe deasupra<br />
ca aceast\ descoperire s\ dev<strong>in</strong>\<br />
comunicabil\ [i s\ fie `mp\rt\[it\.<br />
~n doliul mondial al mor]ii lui Ioan<br />
Paul al II-lea, eu am perceput ecoul unei<br />
prize de con[ti<strong>in</strong>]\ a popoarelor asupra unui<br />
mesaj despre demnitatea oamenilor [i<br />
viitorul acestora. Ioan Paul al II-lea a trezit<br />
o mare speran]\ `n <strong>in</strong>imile multor oameni,<br />
nu doar cre[t<strong>in</strong>i, de-a lungul celor<br />
25 de ani ai s\i, f\c`nd `nconjurul p\m`ntului,<br />
adun`nd mul]imile, cu bisericile locului<br />
al\turi, pentru a depune m\rturisirea<br />
adev\rului.<br />
S\ nu vedem `n aceasta trezirea unei<br />
con[ti<strong>in</strong>]e a solidarit\]ii mondiale care se<br />
sprij<strong>in</strong>\ pe con[ti<strong>in</strong>]a etic\ a fiec\rei persoane<br />
[i a fiec\rui popor? At<strong>in</strong>g`nd viitorul<br />
omului [i al umanit\]ii, aceasta a enun-<br />
]at [i Conciliul Vatican II care g\se[te `n<br />
Hristos afirmarea `ntregii voca]ii a omului<br />
[i a dem<strong>in</strong>it\]ii sale.<br />
Atunci c`nd ra]ionamentul economic [i<br />
f<strong>in</strong>anciar t<strong>in</strong>de s\ dom<strong>in</strong>e totul, cum s\<br />
faci s\ <strong>in</strong>tre aceast\ realitate neg`ndit\, dar<br />
care poate fi g`ndit\, `n arbitrajul mijloacelor<br />
[i scopurilor, al priorit\]ilor adev\rate,<br />
al alegerilor necesare, deci al sacrificiilor<br />
necesare? Este sfidarea de ast\zi!<br />
R\m`ne faptul c\ aceast\ sarc<strong>in</strong>\ dificil\<br />
nu poate fi dep\[it\ doar de reflexia<br />
teoretic\, ci [i de un „a [ti s\ faci“, de<br />
`n]elepciune, de asemenea de circumstan]ele<br />
istorice. Trebuie s\ ne temem c\<br />
toate contradic]iile acestui `nceput de al<br />
treilea mileniu vor conduce la o criz\ dramatic\?<br />
Poate c\, atunci, tsunami-ul social<br />
pe care risc\ s\-l produc\ va fi cel al solidarit\]ii.<br />
1 Public\m aici, cu acordul autorului, textul<br />
confer<strong>in</strong>]ei sus]<strong>in</strong>ute de E.S. Jean-Marie Card<strong>in</strong>al<br />
Lustiger pe 29 august, la Var[ovia, cu prilejul anivers\rii<br />
a 25 de ani de la crearea Solidarit\]ii. Am<br />
ales textul Excelen]ei Sale pentru c\ ni s-a p\rut a<br />
surpr<strong>in</strong>de cel mai complet experien]a Solidarnosc. În<br />
octombrie, voi publica un amplu reportaj al manifest\rilor<br />
în ansamblul lor, <strong>in</strong>clusiv esen]ialul celorlalte<br />
lu\ri de cuvînt.<br />
2 Confer<strong>in</strong>]a Arhiepiscopului Zyc<strong>in</strong>ski,<br />
„Solidaritatea [i gîndirea lui Ioan Paul al II-lea“ a<br />
urmat în program celei sus]<strong>in</strong>ute de Card<strong>in</strong>alul<br />
Lustiger.<br />
3 Spotkania: ~nt`lnirea. ~n polon\ `n orig<strong>in</strong>al.