[+] descarca in format .PDF - Timpul

2
NICOLAE COANDE
De[i a fost invitat\ s\ participe la festivit\]ile
de la Gdansk prilejuite de celebrarea
a 25 de ani de la grevele muncitorilor
polonezi afilia]i la sindicatul Solidaritatea,
Marea Neagr\ nu s-a prezentat la interval.
Evident, nici comandantul ei, Traian
B\sescu. Ini]ial nu am fost sigur dac\
vreun om politic rom=n a primit invita]ie
acolo: mi se p\rea ciudat ca Bucure[tiul s\
nu fie prezent, mai ales c\ ani de zile
]ipase isteric c\ nu fusese b\gat `n seam\
de ini]iatorii Trilateralei de la Visegrad.
Acum am certitudini: Marko Bela, vicepremierul
nostru de serviciu, a fost z\rit
acolo de Liviu Antonesei, undeva pe l`ng\
vicepremierul maltez. ~n acest fel, am
putut constata c\ am avut la Gdansk [i
Var[ovia doi reprezentan]i ai scriitorilor,
ceea ce-i poate face pe bresla[ii rom=ni,
preocupa]i zilele acestea s\-l pedepseasc\
pe Liviu Ioan Stoiciu, s\ exclame ferici]i:
am fost [i noi solidari cu Conceptul!
Faptul c\ la o asemenea manifestare nu
a participat nici m\car ministrul nostru de
externe, Mihai R\zvan Ungureanu, un
t`n\r diplomat care se str\duie[te s\ primeneasc\
aerul de la Externe, dominat de
„[oimi“ cu ]este ple[uve [i de activi[ti ai
PCR sau chiar securi[ti dovedi]i, este c`t
se poate de simptomatic. M\ `ntreb cu
septembrie 2005
melancolie oare ce o fi discutat [eful
Externelor cu ambasadorul nostru `n
Polonia la `nt`lnirea din august cu membrii
corpului diplomatic? L-o fi `ntrebat,
a[a `n treac\t, cum mai e vremea pe la
Var[ovia sau ce somit\]i urmau s\ vin\ la
Gdansk pentru a s\rb\tori ceva ce „a
schimbat Europa“, a[a cum se adresa
`ntr-o scrisoare Jacques Chirac lui Lech
Walesa? Pentru c\ mi se pare extrem de
instructiv s\ constat\m c\ autorit\]ile
rom=ne nici m\car o scrisoare n-au adresat
eroilor de la Gdansk – sau cel pu]in n-au
f\cut-o public\, a[a ca s\ [tim [i noi. Nu
st\m bine nici m\car cu scrisul, de[i
ministrul nostru de externe este un reputat
t`n\r istoric [i scrie destul de bine, a[a cum
mi-l amintesc din articolele publicate
c`ndva `n „Timpul“ sau `n „Dilema“. ~n
condi]iile `n care Rom=nia a fost prezent\
la manifesta]iile de la Var[ovia [i
Gdansk prin liderul UDMR (simptomatic,
cumva!) apare ca o ironie tema anual\
a Reuniunii Diploma]iei Rom=ne de la
Bucure[ti: „Diploma]ie rom=n\: voca]ie
european\ [i oportunit\]i globale“. Halal
oportunit\]i, m\rea]\ voca]ie!
~n vreme ce Traian B\sescu `i tr\gea de
urechi pe ambasadorii rom=ni din toat\
lumea convoca]i la Bucure[ti, iar doamnele
ambasador erau instruite cum s\ se
`mbrace dup\ ultimul r\cnet, somit\]i ale
lumii politice [i intelectuale, vreo 800, se
`nt`lneau la Var[ovia [i la Gdansk: a[a se
TIMPUL
face istoria [i tot a[a se str`ng rela]iile `ntre
cei care se recunosc oameni liberi, cu o
viziune care las\ `n urm\ mult Pia]a
Universit\]ii unde B\sescu a b\ut [ampania
adus\ de „golanii“ care l-au votat.
{ampania pare s\ se fi terminat, golanii
s-au retras la casele lor, iar B\sescu nu mai
convorbe[te cu natul dec`t pe la Golden
Blitz ori pe podul de la M\r\cineni, acolo
unde are chef s\ se auto-s\rb\toreasc\ pe 1
octombrie, `n manier\ cezarist\, sub ochii
televiziunilor ahtiate de „evenimente“
majore. Iner]ia regimului Ceau[escu se
prelunge[te `ntr-un mod curios la urma[i,
mai sup\r\tor [i mai `ngrijor\tor dec`t crezusem
c\ ar fi posibil. Facem politic\ micu]\
fiindc\ nu suntem acolo unde se face
cu adev\rat politica. Ne ]inem de bulgari,
cu nimic mai breji dec`t noi (nici ei nu au
trimis un lider major la Gdansk) [i sper\m
s\ ne reg\sim `n familia european\ `n
2007. ~ns\ rat\m cu senin\tate sinuciga[\
Gdanskul, acolo unde sunt prezen]i Vaclav
Havel (nu [i Emil Constantinescu, cel care-i
spunea pre[edintelui ceh „Vaclav“, ca
[i c`nd ar fi participat `mpreun\ la semnarea
Chartei ’77), Joschka Fischer, ministrul
de externe german, Zbigniew Brzezinski
(polonez de origine), fost consilier pe probleme
de securitate al pre[edintelui Jimmy
Carter, Madeleine Albright (cehoaic\),
fost secretar de stat al SUA, Viktor
Iu[cenko, Mihail Saakasvili, ambii considera]i
prieteni ai pre[edintelui B\sescu,
Agora
Vedere de pe pod. La M\r\cineni
LA: V\ v\d mereu `n mi[care, f\c`nd
mereu ceva, mereu vorbind cu unul sau
altul dintre participan]i sau organizatori.
De c`t\ vreme? ~n acela[i ritm? Nu e foarte
obositor?
AW: E adev\rat, de c`teva zile nu m\
mai opresc din alerg\tur\. S`nt o mul]ime
de lucruri de verificat, de aranjat, pentru
ca totul s\ mearg\ bine, pentru ca totul s\
fie `n ordine. Noi am `nceput organizarea
conferin]ei `n prim\var\, dar totul s-a
accelerat `n ultimele zile, cu preg\tirile
pentru `nt`mpinarea participan]ilor. Sigur
c\ s`nt obosit\, dar n-am vreme s\ m\
g`ndesc la asta. Pe de alt\ parte, e un gen
de oboseal\ foarte stimulativ pentru mine.
LA: Este foarte mult\ lume aici. S\ fim
mai preci[i: c`]i invita]i, c`]i polonezi [i
c`]i str\ini, c`]i jurnali[ti?
AW: Pentru acest proiect, noi am avut
inten]ia s\-i adun\m `mpreun\ pe to]i prietenii,
din ace[ti 25 de ani, ai Solidarit\]ii,
sau m\car o bun\ parte a lor. Astfel c\
avem `mpreun\ peste mai mult de 700 de
persoane, din care aproape 400 polonezi.
Iar jurnali[tii prezen]i num\r\ [i ei circa
250 de persone.
LA: {i echipa D-voastr\, e alc\tuit\
din c`te persoane? ~n afara d-lor
Eugeniusz Smolar, directorul proiectului,
[i Henryk Sikora, directorul executiv al
Conferin]ei?
AW: P`n\ la sf`r[itul lui iunie, am lucrat
un grup de patru persoane, `n august ni s-a
mai ad\ugat o t`n\r\, iar pentru Conferin]a
propriu-zis\, am mai angajat 15 persoane.
Acum s`ntem 20 de persoane care ne ocup\m
de bunul mers al evenimentului.
LA: Ce `nseamn\ pentru dumneavoastr\,
personal, faptul de a participa la un
asemenea eveniment?
AW: ~n primul r`nd, m\ simt onorat\,
privilegiat\, chiar aleas\!, c\ci nu s\rb\torim
25 de ani de la crearea Solidarit\]ii
dec`t o dat\ `n via]\. ~n al doilea r`nd, s`nt
fericit\ c\ particip la un eveniment despre
care se va vorbi, sper, mul]i ani de acum
`ncolo. ~n sf`r[it, este o ocazie unic\
de a cunoa[te un num\r impresionant de
persoane extraordinare din aceast\ frumoas\
lume `n care tr\im! De asemenea,
a[ min]i dac\ a[ spune c\ Solidarnosc nu
`nseamn\ nimic pentru mine. Desigur,
s`nt prea t`n\r\ pentru a-mi aminti vremurile
negre ale comunismului, dar s`nt
con[tient\ c\ f\r\ evenimentele de la
sf`r[itul lui august 1980, eu a[ fi o alt\
persoan\ acum – via]a mea n-ar fi la fel
de vesel\ [i, de pild\, n-a[ vorbi franceza,
ci doar, obligatoriu, rusa…
LA: Fac o indiscre]ie. Avea]i un an la
na[terea Solidarit\]ii, doi la introducerea
Lazlo Solyom, pre[edintele Ungariei,
Horst Koehler, pre[edintele Germaniei,
Guy Verhofstadt, premierul Belgiei, Matti
Vanhanen, premierul Finlandei, Jan Peter
Balkenende, premierul Olandei, John
Prescott, vice-premierul Marii Britanii,
Manuel Durao Barroso, pre[edintele
Comisiei Europene, cardinalul Jean Marie
Lustiger, Serghei Kovaliov, faimosul
ap\r\tor al drepturilor omului [i lista ar
putea continua.
Absen]a unui lider politic rom=n din
aceast\ list\ spune ceva despre „ni[a“ rezervat\
Rom=niei `n Casa European\, undeva
`ntr-o anex\ a acesteia, `n indiscernabila
lips\ de memorie care caracterizeaz\
faptele [i ac]iunile noastre. Altminteri ce
ar fi putut `n]elege un politician rom=n ca
Traian B\sescu sau precum Ion Iliescu
(acesta debord`nd de energie la Bucure[ti,
unde a lansat o carte nou\/veche care nu
intereseaz\ pe nimeni), dac\ printr-un
efect pervers al istoriei ar fi reu[it totu[i s\
fie prezen]i acolo, la auzul cuvintelor
exprimate de Bronislav Geremek: „Elanul
polonez spre libertate, curajul [i determinarea
popoarelor din Europa Central\ [i
Oriental\ au f\cut ca `n 1989 sistemul comunist
s\ se pr\bu[easc\, Zidul Berlinului
s\ cad\ [i gra]ie acestor evenimente
Europa s-a putut unifica `n 2004“?
M\ tem c\ ar fi r`s inoportun: unul ca
pe podul s\u personal, cel\lat ca-n discu]iile
private cu Dan Iosif...
„F\r\ evenimentele din august 1980,
a[ fi alt\ persoan\ acum“
Discu]ie cu Anna Wrzesien, membr\ a Comitetului de organizare
„legii martiale“ [i cam zece, `n 1989, momentul
„mesei rotunde“. C`nd [i `n ce
`mprejur\ri a]i auzit de existen]a
Solidarit\]ii? ~n cas\ se vorbea despre
asta? Iar acum, ce `nseamn\ Solidaritatea
pentru dumneavoastr\, poate [i pentru
ceilal]i tineri?
AW: Am crescut `ntr-o familie catolic\,
foarte orientat\ spre politic\, foarte orientat\
spre dreapta. Cuv`ntul Solidarnosc `l
cunosc dintotdeauna, se vorbea foarte
mult despre asta. Dar adev\rata semnifica]ie
a acestui cuv`nt, ast\zi magic, am
cunoscut-o doar `n ultimii ani, mai mult
`nc\ `n aceste [ase luni, `n timpul organiz\rii
Conferin]ei. Acum, pentru mine,
Solidarnosc `nseamn\ libertate, s`nt convins\
c\, f\r\ aceast\ mi[care, n-am vorbi
ast\zi de Europa Unit\, iar via]a `n Polonia
ar fi la fel de cenu[ie ca `n anii [aptezeci.
Ceea ce `nseamn\ „Solidarnosc“ pentru
mine [i pentru al]ii, asta depinde… Prietenii
mei, amicii din anturajul meu `mi `mp\rt\[esc
opinia. C`t `i prive[te pe al]ii, m\
g`ndesc c\ mul]i nu-[i dau seama de
adev\rata semnifica]ie a „Solidarit\]ii“.
Dar acest gen de ignoran]\ exist\ peste tot
[i nu decurge neap\rat din stupiditate, ci
din faptul c\ ne-am obi[nuit cu ceea ce
exist\ ast\zi [i e dificil, uneori chiar
jenant, s\ te `ntorci `n timp [i s\ contempli
trecutul. Pentru t`n\ra genera]ie, nu e
nimic de contemplat, pentru c\ `nainte nu
exista nimic pentru ei, pentru noi. Trebuie,
a[adar, s\ mergem `nainte, cu optimism.
Doar c\ acest optimism trebuie s\ aib\
r\d\cini `n for]a p\rin]ilor no[tri, `n exemplul
determin\rii lor `n a-[i urma idealurile.
De asta trebuie s\ organiz\m asemenea
s\rb\tori. Pentru a aminti, a aniversa, a
comemora, pentru a le ar\ta celor ce nu au
v\zut, pentru a le deschide ochii [i spiritul
celor care n-au dorit s\ vad\.