[+] descarca in format .PDF - Timpul

12
(continuare din pagina 11)
La cea de-a treia rund\ de negocieri cu autorit\]ile,
membrii „Solidarit\]ii“ r\m`n pe pozi]ie de
for]\, acuz`nd „statul poli]ienesc“, abuzurile politice,
absen]a libert\]ii de expresie, s\r\cia. „Domnule
Prim-ministru [i domnilor din Comisie!“
exclam\ Andrzej Gwiazda, `n aplauzele muncitorilor.
„Aparent, nu avem prizonieri politici `n aceast\
]ar\. Dar putem avea deplin\ `ncredere `n sistemul
judiciar `n aceast\ chestiune?“ Vor fi respectate
garan]iile de imunitate date grevi[tilor? – se mai
`ntreab\ vorbitorul.
Ambasadorul URSS, Aristov, transmite guvernului
polonez „`ngrijorarea“ c\ s`nt prea slabi, c\
nu reu[esc s\ aib\ o „contra-ofensiv\“ eficient\. ~[i
exprim\ stupoarea c\ nu au fost `nc\ `nchise grani-
]ele cu vestul. „Tonul declara]iilor“ – se arat\
`ntr-un comunicat al C.C. al PM – „a fost destul de
categoric, a sunat ca un avertisment c\ pericolul
este iminent.“ Cum se spune `ntr-un telex, `ncepe
s\ apar\ „lipsa de `ncrede `n permanen]a liniei
Partidului [i a strategiilor sale“. ~n ora[ele-port
`ncep s\ vin\ tot mai mul]i jurnali[ti str\ini. Greva
„Solidarit\]ii“ este mediatizat\ `n Occident.
29-30 august 1980. Greva e de neoprit: cuprinde
Silezia, Cracovia, Wroclaw, Poznan, Bydgoszcz,
Krosno, Lodz, Var[ovia. ~ntr-o `nt`lnire secret\,
liderii Partidului Muncitoresc Unit se pun de acord
s\ continue negocierile cu „Solidaritatea“, resping`nd
ideea unei interven]ii armate. Edward Gierek
`[i declar\ la `nt`lnirea C.C. neputin]a `n fa]a grevei
generalizate: „Situa]ia e tot mai grav\, grevele se
extind, cererile escaladeaz\. Trebuie s\ m\rturisesc
c\ nu [tiu ce altceva am putea face dec`t am f\cut
deja. Partidul a fost demobilizat, nu mai exist\ `ncrederea
c\ am putea controla situa]ia“. Wojciech
Jaruzelski se opune declar\rii st\rii de urgen]\:
„Cum am putea impune restric]ii c`nd toat\ na-
]iunea e `mpotriva noastr\? Ce compromisuri am
putea accepta?“. Mili]ia noteaz\ con[tiincios modul
`n care se fac provizii.
~n 30 august se semneaz\ la Sczeczin un acord
`ntre grevi[ti [i guvern. Cea de-a V-a plenar\ a CC
al Partidului Muncitoresc Unit ratific\ acordul [i ia
decizia de a semna un acord similar la Gdansk.
Grevele cuprind [i celelalte regiuni ale Poloniei.
Lech Walesa `l for]eaz\ pe M. Jagielski – reprezentantul
autorit\]ilor – s\ „fie totul foarte clar stabilit
`n scris“. Condi]ioneaz\ semnarea oric\rui acord
cu `ncetarea arest\rilor [i eliberarea membrilor
KOR re]inu]i. Gierek poart\ discu]ii cu ambasadorul
Moscovei, tovar\[ul Aristov, pentru a-l
convinge de necesitatea semn\rii acordurilor cu
grevi[tii. C.C. lanseaz\ un apel disperat c\tre membrii
de partid: „Tovar\[i! S\ str`ngem r`ndurile! S\
ne opunem du[manilor clasei muncitoare! S\ muncim
`mpreun\ pentru a restabili pacea [i ordinea
natural\ a vie]ii noastre!“.
31 august 1980. ~n acea duminic\ din august a
fost semnat acordul istoric de la Gdansk care recuno[tea
c\ Sindicatele libere „s`nt `n acord cu principiile
descrise `n Constitu]ia Republicii Populare
Polone“. Mai mult, guvernan]ii s-au obligat s\ discute
`n Sejm problema cenzurii, s\ garanteze dreptul
la grev\, s\ revizuiasc\ procesele politice [i s\
reabiliteze persoanele care au suferit persecu]ii
politice. Evenimentele `ncepute la Gdansk au
schimbat nu numai Polonia, ci fa]a `ntregii Europe.
Lech Walesa, un electrician oarecare concediat de
la {antierul Naval „Lenin“, a devenit un simbol al
dorin]ei de libertate.
Cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea, rostite `n
iulie 1999 la Sopot, `[i p\streaz\ [i ast\zi `ntreaga
semnifica]ie: „~n acest ora[ /Gdansk/ s-a n\scut
«Solidaritatea», care a marcat o schimbare fundamental\
`n istoria unei Na]iuni, c`t [i `n cea a `ntregii
Europe. «Solidaritatea» a deschis calea spre
libertate ]\rilor victime ale sistemului totalitar, a
f\cut s\ se pr\bu[easc\ zidul Berlinului [i a contribuit
la unificarea Europei divizate `n cele dou\ blocuri,
`n urma celui de-al Doilea R\zboi Mondial.
Trebuie s\ p\str\m memoria acestui eveniment
care face parte din mo[tenirea noastr\ na]ional\.
Odinioar\, la Gdansk, v-am auzit spun`nd: «nu
exist\ libertate f\r\ solidaritate». Ast\zi, trebuie s\
spunem: «nu exist\ solidaritate f\r\ iubire»“.
(Timpul)
1 The Days of Solidarity, ed. I, 2000; ed. a II-a, 2005.
Selec]ia textelor: Katarzyna Madon-Mitzner, selec]ia fotografiilor:
Tomasz Gleb. Centrul Karta a primit pentru activitatea sa
de promovare a Poloniei, pentru „lupta `mpotriva uit\rii“,
numeroase premii prestigioase.
septembrie 2005
GABRIELA GAVRIL
1. ~n „Valea Pl`ngerii“.
Despre stereotipuri
TIMPUL
„Noi“ [i „Ei“.
Nu a[ fi adus `n discu]ie chestiunea
stereotipurilor dac\ nu a[ fi observat, la
multe `nt`lniri ce-au atins, fie [i tangen]ial,
tema rela]iei `ntre „noi“ [i „ei“
(francezi, germani, polonezi, ru[i, rom=ni
etc. – face]i dumneavoastr\ permut\rile
de rigoare), c\ ea r\m`ne o
problem\ obsedant\, dar [i un fel de
„Vale a Pl`ngerii“ de unde, o dat\ ce ai
p\[it acolo, devine aproape cu neputin]\
s\ mai ie[i.
Numero[i publici[ti, esei[ti [i politicieni
au reac]ionat (reac]ioneaz\ [i vor
mai reac]iona) violent la „imaginea“
preponderent negativ\ a „rom=nilor“ `n
afara grani]elor ]\rii lor. Am urm\rit
de-a lungul vremii diverse „lu\ri de pozi]ie“
patetice [i proteste, am citit destule
articole ce exprimau indignarea&revolta&`ngrijorarea
fa]\ de felul
`n care s`ntem percepu]i `n lume. A[adar,
tendin]a pare s\ fie aceea de a „denun]a“
con]inutul negativ al stereotipului
[i de a-i contrapune „autoimagini“
pozitive. De ce ar\t\m at`t de r\u privi]i
din afar\, c`nd noi s`ntem cu totul [i cu
totul altfel, `n genere at`t de talenta]i/inteligen]i/
creativi... [i harnici
etc.? ~n fapt, indiferent de con]inutul
s\u (care, se [tie, nu poate fi niciodat\
pozitiv sut\ la sut\), ar fi momentul s\
discut\m stereotipul `n termeni de
transmitere, acumulare [i procesare a
informa]iei. Este o structur\ simpl\, ofer\
o informa]ie minimal\, ce are proprietatea
esen]ial\ de a se difuza rapid
`n diverse medii. Stereotipurile etnice
(aproape toate negative; identitatea lui
„noi“ se define[te prin proiectarea de
tr\s\turi negative asupra celorlal]i,
„ei“, „str\inii“) se dovedesc a fi cele
mai stabile, mai rigide, dar [i cele ce se
r\sp`ndesc cel mai u[or `n grupurile
sociale [i le asigur\ coeziunea. Chiar [i
atunci c`nd este `n mod predominant
pozitiv („countertype“), a[a cum se `nt`mpl\
mai ales `n textele intelectualilor
[i tocmai `n acelea ce-[i propun demontarea
„prejudec\]ilor“, stereotipul
va pune `ntotdeauna `n circula]ie o
imagine caricatural\ a „celuilalt“, fie el
aflat `n proximitate, fie mai cur`nd un
rod al proiec]iilor fantasmatice. De
aceea, „eterna re`ntoarcere“, cu accente
vindicative [i re`nnoite tonuri de lamenta]ie,
la `ntrebarea „de ce s`ntem
v\zu]i a[a – adic\ negativ – noi, rom=nii?“
`mi pare a fi o enorm\ risip\ de
for]e pentru a sta pe loc, de nu seam\n\
cumva cu un mar[ sus]inut spre o fund\tur\.
Nu va da na[tere dec`t la monologuri
demne de teatrul absurdului.
C`nd nu s`nt circumscrise zonei
strict [tiin]ifice, `n pofida unei anumite
elegan]e retorice, interoga]iile ne`ntrerupte
privind „identitatea“ rom=neasc\
vs. „alteritatea“ europen\ se dovedesc
absolut factice, dac\ nu chiar nocive –
ajung s\ justifice, `n fond, autocontemplarea
boln\vicioas\ [i l`ncezeala lipsei
de ini]iativ\. ~ntreb`ndu-ne mereu „de
ce exist\/ cum e posibil s\ existe“ g`ndirea
stereotipic\, r\m`nem captivi `n
„Valea Pl`ngerii“. E o deprindere, cum
s\-i spun, „umanist\“ aceasta: ne istovim
`n chestionarea f\r\ sf`r[it a formelor elementare
atunci c`nd singurul r\spuns eficient
`n prezent ar fi cel pragmatic.
Cum au demonstrat de mult speciali[tii
`n psihologia social\ [i `n [tiin]ele
cognitive, „stereotipia“ face parte din
modul nostru de a ne raporta la realitate,
de a g`ndi. Cunoa[tem/ne cunoa[tem
prin discriminare (nu dau nici o
conota]ie negativ\ termenului), prin
stabilirea unor seturi de tr\s\turi ce ne
diferen]iaz\. Ca form\ natural\, spontan\,
`n esen]\ un mecanism mental de
economisire a energiei, stereotipul
(at`ta vreme c`t nu este folosit `n manipularea
politico-ideologic\ sau de orice
alt\ natur\...) nu e `n sine „r\u“ sau
„bun“, `n ciuda distorsion\rilor [i a
erorilor con]inute, chiar dac\ lezeaz\
anumite sensibilit\]i individuale sau de
grup. Seam\n\ cu o schi]\ sumar\, gre-
[it\ pentru c\ este extrem de simplificat\,
dar care poate fi un punct de plecare
pentru cartografierea unei regiuni.
~n spa]iul rom=nesc, unde obsesia
„imaginii ]\rii“ `nc\ `i b`ntuie pe cei
mai mul]i, intelectualii ajung `ns\ s\
problematizeze redundat [i emo]ional
ceea ce ar fi normal s\ se supun\ unei
judec\]i de existen]\. Stereotipul exist\,
este o component\ a cunoa[terii [i se
cuvine `n]eles [i tratat ca atare, iar nu la
modul ira]ional-afectiv.
V\ pute]i `nchipui, de pild\, un specialist
`n chimie care, `n fa]a tabloului
lui Mendeleev, ar hamletiza: „De ce exist\
ruteniul? Dar cadmiul? Cum de e
posibil iridiul? De ce nu e el stron]iu?“.
Esei[tii, de]in\torii de rubrici `n gazete,
moderatorii de talk-show-uri, editoriali[tii
se arat\ deseori indigna]i, cuprin[i
de revolt\ chiar, de reprezent\rile hiper-simplificate,
pierz`nd din vedere c\
– tocmai `n calitatea lor de structuri
minimale ale cunoa[terii – ele nici nu
ar avea cum s\ fie altfel. Un chimist nu
s-ar putea „indigna“ c\ atomul de carbon
nu e `nc\ diamant, un biolog nu sar
ar\ta defel surprins c\ organismul
monocelular, protozoarul, euglena verde
nu s`nt... Niels Bohr, iar pentru geometru
punctul e poten]ialitate, iar nu
ratare „de neiertat“/de neacceptat a
Cerneluri
Dialog [i/sau monologuri paralele (I)
spa]iului euclidian.
A[a cum, pentru lingvi[ti, capacitatea
de a distinge `ntre sonorit\]i particulare
(de[i, `n acel moment, receptorul
nu poate `n]elege `nc\ vreo vocabul\)
este considerat\ momentul ini]ial
al `nv\]\rii unei limbi, tot astfel stereotipul
– indiferent de dominanta con]inutului
s\u – se cuvine acceptat ca
reprezent`nd un prim nivel al intercunoa[terii,
ce semnaleaz\ interesul incipient
pentru Cel\lalt. {i a[ mai aminti
un aspect ce-ar trebui s\ ne conving\
de insuficien]a [i de inutilitatea
reac]iilor strict afective la stereotipuri:
fiecare ins, fiecare grup este (deseori
concomitent) [i produc\tor, [i subiect,
[i consumator al lor.
„Ce-i de f\cut?“ Denun]area, criticarea
stereotipului, prin retorica patriotard\
ce amestec\ limba de lemn na]ional-comunist\,
fervorile de extrem\
dreapta [i angoasele tranzi]iei, prin
„miturile“ na]ionale [i imaginile construite
de mecanismele de propagand\,
`mi pare `ntruc`tva similar\ cu `ncercarea
de a „combate“ particula. Stereotipurile
pot fi doar dep\[ite [i numai prin
stabilirea de fluxuri informa]ionale
`ntre cei ce interac]ioneaz\. ~n mod firesc,
informa]iile lacunare (sau absen]a
lor) genereaz\ structuri cognitive primare,
`n mod [i mai firesc, abunden]a
informa]iilor [i transmiterea lor constant\
fac posibil\, chiar oblig\ la trecerea
la un nivel mai complex de reprezentare.
***
Dac\, a[a cum plastic se exprima
Andrei Codrescu, str\inii cred c\ rom=nii
vorbesc „un fel de ruseasc\“ [i-[i
ast`mp\r\ setea cu s`nge, singura [ans\
de a conduce la o `n]elegere mai nuan-
]at\ este crearea [i sus]inerea mecanismelor,
a institu]iilor care s\ permit\
circula]ia informa]iei, `n mod constant
[i, subliniez, `n forme adecvate celor
c\rora ne adres\m.
2. „Untul“ [i „delirul“.
Despre cultur\
[i civiliza]ie
La decenii dup\ ce Noica `[i exprima
dispre]ul filozofic fa]\ de „Europa