[+] descarca in format .PDF - Timpul

4
SERGIU SIMION
O istorie conspirativ\.
Psihologie [i politic\.
Medita]ia Transcendental\.
De la certificatul de
incapacitate politic\ [i
profesional\ la radierea
profesiunii de psiholog `n
Romania. Un statut social
incert. Ie[irea din labirint
Un post de televiziune a difuzat `n urm\
cu c`]iva ani un interviu cu Gregorian
Bivolaru [eful grup\rii autointitulate MISA
sau, altfel spus, Mi[carea de Integrare
Spiritual\ `n Absolut. Acest „instructor de
yoga“ afirma c\ discipolii lui se roag\ p`n\
la 24 de ore f\r\ `ntrerupere, el `nsu[i fiind
numai un intermediar `ntre ace[tia [i
Dumnezeu. Bivolaru considera c\ are sarcina
de a-i convinge pe discipoli s\ se boteze
`nc\ o dat\ cu ajutorul lui, de a-i `ndruma
c\tre descoperirea binelui [i de a-i
salva de la tendin]ele de sinucidere. Dac\
aceste activit\]i erau recunoscute cu u[urin]\
de [ef, nu acela[i lucru se poate spune
despre celelalte activit\]i de care a fost
acuzat c\ le solicit\ discipolilor: consumul
de urin\, sexul `n grup, abandonarea familiei,
v`nzarea bunurilor din cas\ pentru a
dona bani grup\rii etc. Acuza]iile au fost
negate vehement de [ef [i explicate prin
existen]a unui complot interna]ional [i
francmasonic la adresa lui. Activitatea acestei
grup\ri [i a [efului ei au fost calificate
de c\tre institu]iile abilitate ale statului
drept un pericol social, dar f\r\ s\ se ia
vreo m\sur\. ~ntrebarea este de ce s-a ajuns
p`n\ aici. La limit\, vina poate apar-
]ine cet\]enilor care nu [tiu s\ se protejeze
singuri de asemenea influen]e sau societ\]ii
care nu ia atitudine fa]\ de pericolele
sociale. Dar un posibil r\spuns poate fi dat
de situa]ia intern\ neclar\ a domeniului
psihologic care favorizeaz\ apari]ia pescuitorilor
`n ape tulburi.
Psihologie [i politic\
Leg\turile subterane dintre psihologie
[i politic\ nu au fost recunoscute oficial la
noi. ~n schimb, ru[ii au recunoscut utilizarea
masiv\ a psihologiei de c\tre KGB.
~ntr-o emisiune realizat\ de francezi [i difuzat\
de TV5 prin anii ´90, psihiatrul-[ef
al K.G.B. a f\cut demonstra]ii sinistre asupra
modului `n care poate fi controlat comportamentul
uman [i a recunoscut `n mod
cinic c\ cercet\torii ru[i nu au fost st`nje-
septembrie 2005
ni]i `n activitatea pe care au desf\[urat-o
de considerente deontologice sau morale
ca omologii lor occidentali. Aceast\ emisiune
nu a fost nici difuzat\ [i nici comentat\
la noi. Dar trecerea sub t\cere a unei
probleme nu anuleaz\ existen]a ei. Situa-
]ia actual\ a psihologiei rom=ne[ti `[i are
r\d\cinile `n trecut. ~n m\sura `n care la
noi a existat psihologie `nainte de 1990,
aceasta nu a putut fi desprins\ de politic\,
fiind nu o dat\ utilizat\ ca un mijloc de
control social (tendin]a de a examina psihologic
[i periodic `ntregi categorii, dar
numai de la baza ierarhiei sociale etc.).
Cert este c\, din momentul apari]iei ca
disciplin\ [i p`n\ `n momentul dispari]iei
ei din spa]iul social, psihologia, ca toate
[tiin]ele sociale de altfel, a fost `ntr-o continu\
„reorganizare“ care nu era altceva
dec`t un mijloc de aducere la ordin sau t\cere.
Momentul cel mai important al reorganiz\rii
este anul 1978 c`nd `n locul disciplinelor
independente consacrate (psihologie,
pedagogie, sociologie etc.) este `nfiin]at\
o singur\ facultate de [tiin]e sociale
care, pe l`ng\ toate aceste discipline,
includea [i istoria. A urmat gestul celor
trei studen]i de la facultatea de filozofie
din Bucure[ti care, `n semn de protest,
[i-au predat public carnetele UTC. ~n conformitate
cu dispozi]iile primite pe linie
de partid, studen]ii au fost declara]i schizofrenici
[i exmatricula]i cu toate consecin]ele
de rigoare. Dar momentul desfiin-
]\rii psihologiei `nc\ nu sosise cu adev\rat.
Psihologie cu mantre, flori,
banane [i portocale
Cauza real\ pentru care psihologia a
fost desfiin]at\ rezid\ `n teoria conspira]iei
universale at`t de drag\ comuni[tilor.
~ntr-un sistem politic bazat pe secret, control
social, ur\ [i suspiciune, o disciplin\
care poate investiga „ceea ce nu se vede“
[i poate ar\ta „ceea este ascuns“ era considerat\
prin defini]ie o disciplin\ subversiv\.
Dar pic\tura care a umplut paharul se
pare c\ a venit din exterior. ~n Rom=nia
s-a aflat c\ ni[te psihologi francezi i-ar fi
f\cut lui Ceau[escu un portret psihologic
dup\ discursuri, gesturi, etc., portret care
includea [i un posibil diagnostic. Din acest
moment soarta psihologiei a fost pecetluit\.
Mai r\m`nea s\ fie g\sit\ [i modalitatea
de a o duce la `ndeplinire `n a[a fel `nc`t s\
existe o justificare a acestei m\suri `n ochii
popula]iei. Drept pretext a fost folosit\
medita]ia transcendental\, o tehnic\
de relaxare de sorginte oriental\. Aceast\
tehnic\ a fost adus\ `n ]ar\ de c\tre inginerul
Nicolae Stoian, cet\]ean francez de
origine rom=n\. Ea era deja practicat\ oficial,
de c`]iva ani, `n unele medii intelec-
TIMPUL
tuale autohtone. Lovitura de gra]ie preg\tit\
de regim a fost decretarea medita]iei
transcendentale drept sect\, practicarea ei
fiind considerat\ drept activitate subversiv\
care atenta la siguran]a statal\. Din acest
moment se poate spune c\ v`n\toarea
de vr\jitoare a `nceput cu adev\rat.
Certificatul de incapacitate
politic\ [i profesional\
Este interesant de remarcat faptul c\ regimul
a reprimat ulterior ceea ce mai `nt`i
a validat [i acesta este un prim argument
care pledeaz\ pentru ipoteza unei ac]iuni
premeditate, mai exact a unei curse `n care
au fost atra[i intelectualii. De[i medita]ia
transcendental\ a fost practicat\ `n multe
cercuri, `n cazul Institutului de Psihologie
situa]ia a fost una special\. Aici au participat
un num\r mare de personalit\]i din
diverse domenii, inclusiv doi viitori mini[tri
`n primul guvern postdecembrist
(Andrei Ple[u [i Mihai Golu). ~n plus, dr.
Vladimir Gheorghiu, organizatorul ac]iunii,
[i asistenta lui, asist. univ. Irina
Holdevici, erau speciali[ti reputa]i `n domeniul
sugestiei [i hipnozei. Dar [i `n
aceste condi]ii diversiunea a constat tot `n
furnizarea unei ]inte false. Aten]ia intelectualilor
a fost concentrat\ pe tehnica medita]iei
transcendentale prin care sperau s\
reziste terorii psihologice a regimului, f\r\
s\ b\nuiasc\ cineva ce li se preg\te[te `n
realitate sub acest cadou otr\vit. De aici
`ncolo apar suspiciunile. Dac\ `ntre psihologie
[i tehnica medita]iei transcendentale
exist\ o anumit\ leg\tur\, `ntre psihologie,
flori, banane [i portocale nu exist\ [i acesta
este al doilea argument care pledeaz\
pentru premeditare. ~n momentul c`nd unor
personalit\]i [i intelectuali de valoare
li s-a cerut s\ aduc\ flori, banane si portocale,
s\ pl\teasc\ o tax\, s\ se descal]e [i s\
stea `n genunchi pentru a primi fiecare de
la Nicolae Stoian, `n mod confiden]ial,
mantra lui secret\ pe care „nu avea voie
s\ o divulge nim\nui“ (aceast\ formulare
era foarte drag\ Securit\]ii), teoretic ar fi
existat suficiente elemente care s\ atrag\
aten]ia celor viza]i. Dar `n realitate aveam
de-a face cu intelectuali „[ov\ielnici“, neini]ia]i
`n subteranele diversiunii [i dezinform\rii,
care se credeau `n siguran]\. Ceea
ce a urmat, se [tie. Cu foarte mici excep]ii
(dr. Vladimir Gheorghiu a ob]inut
aprobarea de a emigra `n Germania!) indiferent
de statut [i preg\tire profesional\,
participan]ii au fost exclu[i din activit\]ile
lor [i trimi[i s\ lucreze ca muncitori necalifica]i,
ceea ce echivala practic cu atribuirea
unor certificate de incapacitate politic\
[i profesional\. Dar lucrurile nu s-au oprit
aici. De[i nu recuno[tea lumea din cartea
lui Georges Orwell (1984), regimul s-a
comportat dup\ regulile ei: psihologia a
fost radiat\ din nomenclatorul profesiilor.
Consecin]ele pe termen lung
Asasinatul administrativ al acestei
profesii a condus la dezagregarea aproape
complet\ a domeniului. Dac\ `n alte cazuri
represiunea a unit con[tiin]ele, `n cazul
psihologiei a fost exact invers. Chiar dac\
`n 1990 profesiunea de psiholog a reap\rut
`n nomenclator, psihologia [i psihologii nu
au reu[it s\-[i rezolve propriile probleme.
Interfa]a cu spa]iul social a fost neglijat\,
[i aceast\ atitudine a avut consecin]e asupra
`ntregului domeniu. ~n acela[i an a
avut loc prima `nt`lnire a tuturor psihologilor
din ]ar\, `nt`lnire la care presa nu a
fost invitat\ [i la care a fost huiduit cel care
ulterior va deveni academician. Dar
problemele domeniului vor r\m`ne nerezolvate.
Nu a rezultat clar dac\ va fi p\strat\
Asocia]ia Psihologilor din Rom=nia,
existent\ `nainte de 1989, dac\ aceasta se
va transforma `n altceva sau dac\ va fi `n-
Analize spectrale
Zonele obscure ale psihologiei
fiin]at\ una absolut nou\. Prin propunerea
ca psihologii s\ se organizeze `n asocia]ii
zonale sau la nivelul fiec\rui jude] s-a
adoptat practic principiul autocefaliei. ~n
perioada care a urmat, presa a publicat o
[tire care a trecut atunci neobservat\, dar
care are semnifica]ia ei. Ini]iativa de a `nfiin]a
o nou\ facultate de psihologie pe
l`ng\ cele din Bucuresti, Cluj [i Iasi nu a
apar]inut, dup\ cum ne-am fi a[teptat, mediului
universitar tradi]ional sau societ\]ii
civile, ci SRI-ului, care a `nfiin]at o asemenea
institu]ie la Bac\u. ~n 1994 are loc
Conferin]a Na]ional\ de Psihologie, care,
din nou, nu [i-a propus sau nu a reu[it s\
se ocupe de problemele „administrative“
[i `n acest mod dificult\]ile deja existente
s-au accentuat. Dac\ `n alte domenii exist\
organiza]ii profesionale, statut profesional
[i un minimum de reglement\ri, `n psihologie
situa]ia este diferit\. Nu se [tie c`]i
psihologi mai exist\ (se estimeaz\ num\rul
lor la aproximativ 10.000), nu exist\
un statut clar al psihologului `n societate [i
nici reglement\ri care s\-i confere acestui
corp profesional drepturi, respectiv obliga]ii,
deontologice. C\tre sf`r[itul anilor
´90 au ap\rut primele asocia]ii de psihologie
care acoper\ unele sectoare ale domeniului
(psihoterapie, hipnoz\, psihologie
transpersonal\ etc.), dar abia `n 2003-2004
Asocia]ia Psihologilor din Rom=nia a fost
reactivat\ prin re`nscrierea/reconfirmarea
a aproximativ 2200 de psihologi. Aceste
structuri organizatorice reprezint\ un mare
pas `nainte, dar au un defect natural. Nu
pot rezolva probleme pentru care nu au
fost create. Dac\ la aceasta situa]ie intern\
a domeniului adaug\m [i clasica birocra]ie
de stat, avem explica]ia faptului c\, de[i
cererea social\ [i individual\ de servicii
psihologice este masiv\, oferta psihologic\
este insuficient\ [i neadaptat\ la
transform\rile sociale rapide pe care le
aduce o tranzi]ie accelerat\. ~n realitate,
nu exist\ un suport administrativ [i social
nici pentru practica privat\, nici pentru
practica de stat [i acest lucru se vede cel
mai bine `n r`ndul absolven]ilor acestei
facult\]i. Dac\ un asemenea absolvent cu
diplom\ [i `nscris `n asocia]ia de profil
dore[te s\ afle cum `[i poate practica
profesia `n domeniul privat sau de stat, va
trebui s\ g\seasc\ r\spunsul la 2 `ntreb\ri
f\r\ r\spuns de cel pu]in 15 ani: cum poate
ob]ine un set minim de manuale, teste,
grile [i etaloane ca s\-[i poat\ `ncepe
munca [i care s`nt condi]iile pe care
trebuie s\ le `ndeplineasc\ pentru a avea
dreptul... de a o `ncepe.
Privite din perspectiva beneficiarilor
serviciilor psihologice, problemele se dovedesc
la fel de complicate. Prin consens
[i din exterior se consider\ c\ un examen
psihologic pentru [coala de [oferi, de
exemplu, este benefic pentru toat\ lumea,
dar nimeni nu [i-a pus `ntrebarea de ce
subiectul care pl\te[te examenul [i st\ 1-2
ore `n sal\ nu prime[te nici un fel de feedback
c`nd este vorba chiar de profilul psihologic
al propriei lui persoane (sintagma
„apt“ nu `nseamn\ pentru cel `n cauz\ dec`t
faptul c\ nu este considerat nebun). Lucrurile
stau la fel sau chiar mai r\u `n alte
domenii deoarece, a[a cum nu s`nt delimitate
clar drepturile [i obliga]iile psihologului,
nu s`nt delimitate clar nici drepturile
[i obliga]iile subiectului. Pe de alt\
parte, tranzi]ia a adus indivizii, grupurile,
organiza]iile [i societatea `n situa]ii atipice,
care nu au fost prev\zute `n cazuistica
psihologiei clasice, fie ea [i occidental\.
Probabil din aceste motive, ini]iativa
reglement\rii activit\]ii psihologice a fost
preluat\ de instan]e str\ine domeniului. ~n
urm\ cu c`]iva ani, doi senatori PSD interesa]i
brusc de psihologie au ini]iat un proiect
referitor la domeniul `n cauz\, proiect
pe care l-au denumit liberal. Dar `n acest
mod ne `ntoarcem de unde am plecat.