[+] descarca in format .PDF - Timpul

More documents

Recommendations

Info

8 DAN LUNGU Acum aproape o lun\ am primit un telefon ciudat. O voce vag cunoscut\ `mi solicita insistent o `nt`lnire. Voia un sfat din partea mea `ntr-o chestiune delicat\, pe care nu mi-o putea dezv\lui la telefon. Abia apoi s-a recomandat. Era un fost elev. C`nd [i-a spus numele, mi-a venit imediat `n minte figura lui. O fa]\ lat\, cu ochi sp\l\ci]i, care s-ar fi potrivit mai cur`nd unui trup durduliu; or, el era sl\bu], cu mìnile parc\ prea lungi. L-am rugat s\ m\ caute la [coal\, poate chiar a doua zi c`nd aveam o fereastr\, `ns\ nu s-a l\sat `nduplecat p`n\ nu a ob]inut permisiunea de a m\ vizita acas\. {i c`t mai repede. Mi-am mai amintit, fire[te, c\ `l caracteriza un soi de `nc\p\]`nare. Eu s`nt profesoar\ de filosofie la un liceu la care aceast\ disciplin\, eufemistic vorbind, este o cenu[\reas\. Dac\ reu[e[ti ca timp de o or\ s\ p\strezi lini[tea `n clas\, `nseamn\ c\ e[ti un profesor excep]ional. Dac\ elevii mai r\m`n [i cu ceva din ceea ce le-ai spus, meri]i o medalie. Singura modalitate de a-i `mpiedica s\ se joace cu telefoanele mobile sau s\ se bat\ cu cocoloa[e de h`rtie `n timpul orei este s\-i provoc la o discu]ie pe o tem\ care-i intereseaz\, [i abia de aici s\ ajung la vreun concept din lec]ie, dac\ `mi reu[e[te stratagema. Subiectele cele mai sigure pentru a-i ]ine aten]i s`nt sexul, banii, fotbalul, muzica [i drogurile. Nu e `ntotdeauna u[or s\ ajungi de aici la Aristotel sau la Kant. Dar pentru c\ `ncerc acest lucru, mi s-a dus buhul c\ s`nt o „tip\ de ga[c\“ [i c\ se poate vorbi orice cu mine. De aceea m\ caut\ elevi care `[i pun tot felul de `ntreb\ri, mai naive sau mai savante, ori care au tot soiul de probleme – cu ceilal]i profesori, cu p\rin]ii sau cu iubitul. Partea surprinz\toare a telefonului despre care vorbesc este c\ acest elev a terminat `n urm\ cu mai mul]i ani. S\ fie vreo cinci. La discu]iile din clas\ nu era `ntotdeauna foarte prezent, iar interven- ]iile sale veneau cu lucruri foarte concrete, de obicei cu exemple din via]a personal\. Abstractiza [i generaliza foarte greu. Poate de aici ì venea [i `nc\p\]`narea. ~n mintea mea `mi spuneam c\-i cam n\t`ng. ~n schimb, era de o sinceritate debordant\, ca s\ nu spun ridicol\. La o lec]ie la care `mi propusesem s\ ajung la problema adev\rului, am lansat o discu]ie despre sex [i dragoste. Din p\cate, ea n-a mers `n sensul dorit de mine, ci s-a ajuns la `ntrebarea dac\ masturbarea are [i efecte benefice, dac\ poate fi o metod\ de descoperire [i trezire a propriei senzualit\]i, at`t la fete c`t [i la b\ie]i. „P\i c`nd m-am masturbat eu prima dat\…“ [i-a `nceput el interven]ia, continu`nd cu un lucru nu lipsit de interes, anume c\ a f\cut-o fiindc\ mai to]i b\ie]ii de la [coal\ vorbeau, pe [optite, de aceast\ experien]\, iar el nu putea participa la discu]ii [i se sim]ea izolat. Ideea pe care nu reu[ise s\ o formuleze era c\ recursese la acest gest din nevoia de comunicare, de integrare `n grupul de egali, ceea ce mi s-a p\rut realmente interesant. A[a se explic\ cum de iam re]inut numele [i figura. C\ci nu face parte dintre acei elevi cu care am mai p\strat contactul [i dup\ terminarea liceului, care m\ mai viziteaz\ din c`nd `n c`nd [i cu care de cele mai multe ori m\ tutuiesc. L-am primit chiar `n acea sear\. Dup\ cum `n]elesesem la telefon, era urgent- septembrie 2005 TIMPUL Un sfat prietenesc urgent. Nu se schimbase prea mult. Se mai `ngr\[ase pu]in, ceea ce nu-i strica. Dar parc\ [i mìnile i se mai lungiser\ [i ochii i se `nfundaser\ `n orbite. Aerul n\t`ng nu [i-l pierduse, `ns\ `n mod ciudat el p\rea c\ vine mai degrab\ din voce dec`t din `nf\- ]i[are. S-a a[ezat doar pe o bucat\ de canapea, cu sfial\, cam cum stau persoanele `n v`rst\, de la ]ar\, `n cabinetul medicului. Omul p\rea `ntr-adev\r fr\m`ntat. Dup\ c`teva amabilit\]i st`ngace, a `nceput s\-mi descrie situa]ia `n care se afla, juc`ndu-se cu degetele de la mìni. ~ncet-`ncet, i-am redescoperit acea sinceritate brutal\, care-l face unic `n galeria persoanelor `nt`lnite vreodat\. Oricum, m-a asigurat c\ venise la mine fiindc\ era singura persoan\ cu care [tia el c\ se poate discuta orice, de[i dup\ stilul s\u direct a[ fi fost `nclinat\ s\ cred c\ e capabil s\ se confeseze oricui. Terminase liceul cu cinci ani `n urm\. A fost [omer o perioad\, apoi s-a angajat la o firm\ de construc]ii. Aici a avut un mic accident [i a fost dat afar\ f\r\ nici o desp\gubire. {i-a g\sit cu greu un alt serviciu, unde lucra [i `n prezent, anume paznic la o `ntreprindere `n curs de lichidare. A[adar, viitorul locului s\u de munc\ devenea tot mai sumbru chiar sub ochii s\i, cu fiecare camion care scotea ce se mai poate scoate dintr-un morman de fiare vechi. Era destul de stresant s\ asi[ti la propria ta intrare `n [omaj. Bine`n]eles, c`[tiga de mizerie. P\rin]ii lui erau pensionari. Locuia cu ei `ntr-un apartament cu dou\ camere semidecomandate, `mpreun\ cu sora lui, mai mic\ cu doi ani dec`t el, retardat\ mintal. Banii deveneau pe zi ce trece mai pu]ini, iar p\rin]ii mereu ì repro[au c\ are un venit mult prea mic `n raport cu c`t m\n`nc\. Cu toate c\ se str\duiau s\ fac\ economie, tr\iau tot mai r\u. ~ncercau s\ consume tot mai pu]in curent electric: el renun]ase la aparatul de radio, mama sp\la numai la m`n\, iar tat\l `[i redusese programul de stat `n fa]a televizorului. Seara se culcau devreme sau st\teau de vorb\ pe `ntuneric. F\ceau economie [i la ap\. El, c`nd lucra de diminea]\, se sp\la pe fa]\ la serviciu. F\ceau baie numai s`mb\ta, to]i patru `n aceea[i ap\. Primul era tata, capul familiei, apoi mama, apoi el. Sora lui r\m`nea la urm\, c\ci oricum nu f\cea nazuri, nu-[i d\dea seama `n ce zoaie se scald\. Apa din cad\ nu o aruncau. O p\strau pentru turnat cu g\leata `n veceu. Numai dup\ o treab\ mare, se `n]elege. Dac\ lipeau plastilin\ `n jurul capacului de scurgere, pentru a evita pierderile, le ajungea p`n\ miercuri. Dac\ nu, luni pe la amiaz\ era gata. Cu toate acestea, aveau datorii destul de mari la asocia]ia de locatari; cea mai mare parte din penaliz\ri. Dac\ mergeau `n acest ritm, `n c`]iva ani urma s\ le scoat\ apartamentul la licita]ie. Au avut, totu[i, [i o scurt\ perioad\ mai bun\. Dou\ luni [i trei s\pt\m`ni, c`t el a stat cu o fat\ pe care o iubea, `n garsoniera acesteia. Fata a plecat `n Italia la munc\, iar p\rin]ii s\i au `nchiriat garsoniera. Planul era ca din chirie, din ce aducea ea [i din v`nzarea garsonierei s\ cumpere la `ntoarcere un apartament cu dou\ camere [i s\ se c\s\toreasc\. Oricum, c`nd el s-a `ntors la p\rin]i, ace[tia se obi[nuiser\ cu binele, a[a c\ n-au fost prea `nc`nta]i. El le-a spus c\ e o situa]ie temporar\. Numai c\ fata [i-a g\sit pe cineva acolo [i i-a transmis c\ nici nu se g`nde[te s\ se mai `ntoarc\ la mizeria din Rom=nia. P\rin]ii tot `l `ntreab\ c`nd se `ntoarce la garsonier\, de[i le-a explicat situa]ia. ~l tot trimit `n Italia, dar el nu cunoa[te pe nimeni acolo [i nu e o fire descurc\rea]\. ~l tot acuz\ c\ m\n`nc\ pe ascuns din frigider, de[i nu e adev\rat. Situa]ia e tot mai `nc`lcit\. Iar ultima `nt`mplare i-a dat peste cap. Nimeni nu [tie cum, dar sora lui retardat\ mintal a r\mas `ns\rcinat\. Au `ncercat s\ o chestioneze cine [i ce, dar nu au scos nimic de la ea. R`de, [i at`t. El b\nuie[te c\ a fost violat\ de derbedeii din cartier, poate chiar de careva din bloc, `n timp ce ducea gunoiul, una dintre pu]inele treburi pe care le poate face. De[i nu l-au acuzat direct, p\rin]ii sugereaz\ c\ el `nsu[i ar fi putut s\ aib\ rela]ii sexuale cu ea, ceea ce, din punctul lui de vedere, era aberant. Sau poate c\ nu cred acest lucru, dar probabil c\ se g`ndesc la posibilitatea ca el s\ intre `n pu[c\rie [i, `n sf`r[it, s\ se mai aeriseasc\ spa]iul locativ [i s\ se mic[oreze cheltuielile. Ceea ce, din punctul lui de vedere, era din nou aberant, c\ci banii lui, chiar pu]ini, acopereau din plin bruma de ap\ pe care o folosea, ca s\ nu mai spun\ de m`ncare. El s-ar duce cu drag\ inim\ `n alt\ parte, dar nu avea unde, [i nici nu era un tip descurc\re]. ~n aceste condi]ii, cu c`teva zile `n urm\ a f\cut cuno[tin]\ cu o fat\. Ei cic\ ì place de el, `ns\ el nu crede asta, crede mai degrab\ c\ este foarte disperat\. Nu c\ este foarte ur`t\, nu asta e cea mai mare problem\ a ei, ci este foarte-foarte gras\. Cea mai gras\ fiin]\ pe care a v\zut-o el p`n\ atunci. La v`rst\ s-ar potrivi, e cu doi ani mai mic\, `ns\ nu simte nimic pentru ea. Doar un pic de dezgust. Asta c`nd a v\zut-o, c\ci dup\ aceea s-a obi[nuit cu ea [i nu i-a mai p\rut la fel de monstruoas\. Tat\l ei este un om foarte bogat, unul dintre cei mai mari oameni de afaceri din ora[. A spus `n mai multe r`nduri c\ ì va da fiicei lui la c\s\torie tot ce are nevoie pentru o via]\ `ntreag\. {i totu[i nu a reu[it s\ g\seasc\ un so] pentru fiica lui. Fata `l tot sun\. ~i spune s\ treac\ pe la ea, s\ ias\ `n ora[. A trecut pe la vila p\rin]ilor ei, care este un adev\rat palat. A stat de vorb\ [i cu tat\l ei, la un pahar de vin, ca `ntre b\rba]i. Proz\ I-a spus c\ dac\ se vor c\s\tori nu le va lipsi nimic. Pe de o a parte, din c`te a citit [i a v\zut prin filme, c\s\toriile care nu s`nt din dragoste sf`r[esc prost; pe de alt\ parte, s-ar rezolva toate problemele lui [i, probabil, ale familiei lui. ~n cazul s\u, nu numai c\ nu-i dragoste, dar numai la g`ndul c\ va sta cu asemenea „balen\“ `n pat `l apuca grea]a, ca s\ nu mai spun\ c\ nu prea `]i putea imagina cum se va desf\[ura un act sexual `n cuplul lor. El ar renun]a bucuros la rela]iile intime, [i-ar putea consuma av`nturile erotice `n baie, `ns\ probabil c\ ea n-ar fi de aceea[i p\rere. C`nd `ncerca s\-[i imagineze via]a al\turi de ea, concluziona c\ mai bine se `ntoarce `n apartamentul lor nenorocit. C`nd `ncerca s\-[i imagineze viitorul al\turi de p\rin]i, mai bine se c\s\torea cu „balena“. Nu reu[ea deloc s\ se hot\rasc\. Eu ce sfat ì d\deam? Fata a[tepta cu ner\bdare un r\spuns. Ca [i tat\l ei, care ì spusese un lucru care l-a cam enervat. Anume ca m\car `n noaptea nun]ii s\ fac\ pe-a porumbelul `ndr\gostit, s\ nu cread\ invita]ii c\ a luat-o doar pentru banii ei. Dup\ ce a povestit f\r\ `ntrerupere, [i-a pus mìnile `n poal\ [i a[tepta sfatul meu. A[a cum b\tr`nele a[teapt\ re]eta dup\ consulta]ie. Mi-era clar, nu aveam nici un sfat pentru el. Orice decizie ar fi luat, dup\ aceea i-ar fi p\rut r\u. Cel mai bine ar fi fost s\ nu ajung\ `n situa]ia asta. Bine`n]eles, nu i-am spus aceste lucruri. Nu voiam s\ torn gaz pe foc. Oricum, am v\zut c\ faptul c\ l-am ascultat cu r\bdare i-a f\cut bine. Parc\ se mai `nseninase pu]in. Totu[i, a[tepta un r\spuns. I-am spus ceva de genul c\ se afl\ `ntr-o situa]ie delicat\, `n care e greu s\ deliberezi, mai ales dinafar\, c\ `n chestiunile amoroase sau de familie nu e indicat s\ te amesteci etc., [i am `ncheita cu o glum\: – ~n studen]ie, `n situa]iile complicate aveam o vorb\: `]i dau un sfat prietenesc, f\ ce vrei! Omul a plecat la fel de confuz cum venise, `ns\ parc\ mai pu]in `ncr`ncenat. La c`teva minute de la plecare lui m-am g`ndit c\ poate era mai bine s\-i fi spus exact ce g`ndesc. Apoi m-am luat cu alte treburi [i `n c`teva zile am uitat toat\ povestea. Ea mi-a revenit `n aten]ie acum trei s\pt\m`ni, c`nd am primit o invita]ie la nunt\. A[adar, s-a hot\r`t, mi-am zis eu. Foarte bine! Am studiat invita]ia, c\reia oricum n-aveam de g`nd s\-i dau curs. Am constatat c\ fostul meu elev urma s\ devin\ ginerele unuia dintre cei mai boga]i oameni din ora[ [i finul altui mare bog\ta[. Am apreciat c\ n-o nimerise chiar r\u, am pus invita]ia pe m\su]a de cafea [i am dat din nou uit\rii toat\ t\r\[enia. Ast\zi diminea]\, deschid ziarul local. La mondenit\]i, pe o jum\tate de pagin\, sub titlul „Mireasa f\r\ mire“, citesc despre fuga mirelui de la nunta fiicei unuia dintre cei mai boga]i oameni din ora[. Chiar despre el, elevul meu, era vorba. Mi-am pus o cafea mare [i, cu picioarele sub mine `n fotoliu, am `nceput a rumega [tirea. M-a `ntrerupt soneria de la intrare, care ]`rìa insistent. La u[\, fostul meu elev, cu cearc\nele p`n\ la gulerul c\m\[ii. – Ce e cu tine? l-am `ntrebat intrigat\. – V-am ascultat sfatul. Am f\cut ce-am vrut! {i-acum a[ vrea s\ dorm [i n-am unde, a[a c\ a[ vrea s\ dorm un pic la dvs. P\rea epuizat, dar [i foarte mul]umit de isprava sa. ~n timp ce-l conduceam `n una din camere, a mai `ng\imat, dobor`t de somn: – Toate ca toate, da’ chestia aia cu f\cutul pe-a porumbelul n-a mers… Acum doarme dincolo, `l las s\ se odihneasc\. Nici nu [tiu cum s\ procedez cu el c`nd se va trezi. ~n locul meu cum a]i face?
Eseu RADU PAVEL GHEO Intelighen]ia `[i are pretutindeni regulile [i ierarhiile ei. Seturile de norme respectate, de gusturi acceptate [i de tabuuri asimilate creeaz\ comunitatea aceea aparent eterogen\, dar ai c\rei membri se recunosc de la primele opinii schimbate `ntre ei, de la filosoful bine mediatizat [i criticul de art\ graseiat p`n\ la profesorul de liceu sau burghezul consumator de literatur\ sau filme de art\. Adesea nici nu se cunosc personal: totu[i s-ar recunoa[te oric`nd [i se simt afini, c\ci respect\ acelea[i reguli, admir\ acelea[i lucruri [i ì oripileaz\ acelea[i manifest\ri. Pentru cet\]enii dezorienta]i, pentru cei mai pu]in siguri pe ei [i pentru cei dornici s\ accead\ c`t mai repede `n comunitatea rafinat\ a intelighen]iei rom=ne[ti, `ndr\znesc s\ `n[ir pe fug\ c`teva coduri de acces. S`nt convins c\ un aspirant s`rguincios va [ti s\ ob]in\, prin induc]ie, [i altele la fel de utile. 1) Nichita. E vorba de poetul Nichita St\nescu. E drept, tema s-a mai demonetizat, dar `nc\ are priz\ maxim\ la genera]ii cu autoritate din intelighen]ia noastr\. Re]ine]i: nu conteaz\ [i nu v\ intereseaz\ talentul poetic al lui Nichita. Dac\ vre]i s\ intra]i `n lumea de[teapt\, trebuie s\ [ti]i c`teva lucruri de baz\. Nu vorbi]i de poetul Nichita St\nescu (sau, Doamne fere[te, N. St\nescu!). El e Nichita. Apropierea sentimental\ de fiin]a lui Nichita e un semnal pozitiv. Aici merge [i o poezie, citat\ m\car aproximativ. Foarte nimerit\ e aia cu cubul perfect, la care i se sparge un col] cu ciocanul. Pe asta o [tiu [i o citeaz\ to]i. Pentru tinerii `n c\utare de pereche, merge [i cea cu „Spune-mi, dac\ te-a[ prinde `ntr-o zi [i ]i-a[ s\ruta talpa piciorului, nu-i a[a c\ ai [chiop\ta pu]in dup\ aceea, de team\ s\ nu-mi strive[ti s\rutul?“. Nu d\ gre[ (de altfel, dac\ intereseaz\ pe cineva, ambele s`nt poezii valoroase). Termeni suplimentari: Necuvintele (un volum de versuri), Noduri [i semne (alt volum). Aspiran]ii mai v`rstnici pot folosi o amintire de la o be]ie cu Nichita, la care Nichita le-a dedicat o poezie de Nichita. Vor asculta cu to]ii `nfiora]i relatarea [i, oricum, bietul poet nu se mai poate ap\ra. Aten]ie! De[i Nichita St\nescu e Nichita, Mihai Eminescu nu e Mi[u. Nici Blaga nu e Luci (dar s\ m\ tai [i nu pricep de ce!). 2) Andrei Ple[u – Despre `ngeri; Gabriel Liiceanu – Despre limit\. S`nt dou\ c\r]i. S`nt bune. Dar nu conteaz\: important e s\ fie citate. Face o impresie extraordinar\. Termeni suplimentari (de mare ajutor): „angelologie“ (sau „angeleologie“? Nu mai [tiu. Pronun]a]i-l [i voi a[a, mai `mpleticit...), „peratologie“, Minima moralia (nu `nseamn\ ceea ce pare, dar nu insista]i). 3) Ultima carte (sau ultima conferin]\ sau ultima emisiune TV) a lui Horia-Roman Patapievici (pentru tipicari, „ultima“ `nseamn\ „cea mai recent\“, nu ce v\ g`ndea]i voi). Deschide]i o discu- ]ie despre oricare dintre ele [i ave]i publicul asigurat. Chiar dac\ nu e neap\rat unul competent, cel pu]in va fi mereu entuziast. Ca form\ de apropiere (v. punctul 1), ì pute]i spune „Pata“, dar numai dac\ nu e cumva de fa]\. Termen suplimentar: Omul recent. E o carte controversat\ a lui Pata. Dar face impresie mai ales c`nd e citat\ (de[i o lectur\ atent\ n-ar strica). ~n general, prezen]a la o conferin]\ de-a lui Patapievici (sau Ple[u sau Liiceanu sau Manolescu – v. infra) e o not\ bun\ pentru intelectuali. 4) Nicky. E vorba de criticul literar Nicolae Manolescu. A[a ì spun prietenii [i a[a ì spun – dar nu `n fa]\ – cei care nu `l cunosc (vezi cazul „Pata“). Dac\ nu-l [ti]i dec`t din c\r]i, e bine s\ v\ feri]i s\-i spune]i Nicky chiar [i fa]\ de cei care `l cunosc mai bine, dar nu e un dezastru dac\ v\ scap\. A fost ales `n 2005 pre[edintele Uniunii Scriitorilor. A scris multe c\r]i de critic\ literar\, despre mai mul]i autori, a[a c\ oricum da]i, tot nimeri]i ceva. Termeni suplimentari: Teme (nu-s chiar teme, ca la [coal\, ci ni[te c\r]i cu eseuri, foarte mi[to) – e bine de [tiut c\ s`nt [apte, apoi Istoria critic\ a literaturii rom=ne, Alian]a Civic\ (un partid care nu mai exist\). 5) Mircea C\rt\rescu. Scriitor rom=n. A scris De ce iubim femeile, o carte care sa v`ndut `n vreo 40-50 de mii de exemplare [i la care lumea literar\ bun\ (care nu vinde dec`t 50-100 de exemplare) a cam str`mbat din nas. L\uda]i-o sau critica]i-o, dar e bine s\ v\ orienta]i la fa]a locului. Dup\ cum evolueaz\ discu]ia, opune]i-o la Orbitor 1 [i Orbitor 2 (dou\ p\r]i dintr-o trilogie). Una e cu „Aripa st`ng\“, alta cu „Trupul“. Aten]ie, scrie la Orbitor 3 (aripa r\mas\). Termeni suplimentari: postmodern (v. infra, punctul 7), Levantul (carte, `n versuri), Postmodernismul rom=nesc (carte). Detaliu interesant: l-a citit pre[edintele Traian B\sescu. 6) Blow-up. Un film cult, de Antonioni, care pe mine m-a plictisit profund, dar cu care se poate deschide o discu]ie de[teapt\ despre cinematografie. Exist\ un num\r de filme al c\ror titlu reprezint\ parola de acces `n clubul intelighen]iei. Pentru completare, mai ad\uga]i Tarkovski (C\l\uza, Andrei Rubliov), Fellini, Lars von Trier... Merge [i Eisenstein. 7) Postmodernism, postmodernitate. E un termen perfect, poate cel mai bun ca parol\. Poate `nsemna orice, dar nimeni nu mai [tie ce `nseamn\. E de bine sau e de r\u – trebuie s\ vede]i mai `ntì cum decurge discu]ia. Se poate asocia cu Omul recent (v. punctul 3). E de azi, e despre societate, dar [i despre literatur\. Scriitori postmoderni, lume postmodern\, capitalism postmodern, atitudini postmoderne (toate, inclusiv cele conservatoare), gadget-uri postmoderne, media postmoderne. Termeni suplimentari: post-postmodernism, simulacru, Ihab Hassan, virtual, postimperialism, mcdonaldizare. 8) L\utarii din Clejani [i/sau Fanfara de la Zece Pr\jini. Forma]ii de muzic\ l\ut\reasc\ acceptate de lumea bun\ dup\ ce au avut succes `n str\in\tate. S`nt la mod\. Se opun manelelor (muzic\ l\ut\reasc\ neacceptat\ de lumea bun\ – n-a avut succes `n str\in\tate). L\utarii din Clejani nu c`nt\ manele, ci aduc rafinamentul frust al muzicii autentice rom=ne[ti 1 . Tot la mod\ de-o vreme `ncoace: Buena Vista Social Club, Ibrahim Ferrer, Compay Segundo, Cesaria Evora (erau buni [i prin anii ’50, dar au fost descoperi]i recent, c`nd unii au murit deja). Pentru nostalgici merge [i Woodstock-ul, dar [i-a mai pierdut din cot\. 9) Lupta `ntre genera]ii. E o tem\ bun\ pentru o discu]ie despre literatur\ sau TIMPUL Ghid de conversa]ie rom=no-intelectual arte `n general. Genera]iile se tot lupt\, a[adar subiectul n-o s\ se epuizeze niciodat\. Tema e sensibil\, a[adar trebuie abordat\ cu mult\ grij\. Termeni necesari: optzeci[ti, nou\zeci[ti, dou\mii[ti (merg [i [aptezeci[tii, [aizeci[tii). ~nc\ nu se [tie prea clar ce `nseamn\ termenii de mai sus – ca [i cu postmodernismul. E ceva legat de anul lans\rii unor autori. Termeni suplimentari: demolare, nonvalori, statui, canon, respect/lips\ de respect, confirmare (nu religioas\, ci literar\). 10) Vama Veche. O localitate de pe litoralul M\rii Negre, unde vara merg mul]i intelectuali. De re]inut sloganul „Salva]i Vama Veche!“ – zona trebuie ap\rat\ de neintelectualii care dau muzica tare (muzica neintelectual\). De re]inut c\ Vama Veche trebuie salvat\. Aici v\ pute]i arunca `ndr\zne]i cu capul `nainte `n discu]ie: Trebuie! Exist\ [i un festival – Stufstock. E de bine. Expresie util\ (indiferent de situa]ie sau cuno[tin]e despre Vam\): „Vama nu mai e ce-a fost!“. Va merge [i peste dou\zeci de ani [i cred c\ mergea [i acum dou\zeci. 11) Perioada interbelic\ roz. Prinde mai ales `n Bucure[ti. Tema cere o oarecare documentare, dar nu exagerat de mult\. Mai prinde]i [i voi din zbor, ce naiba! Se leag\ de Eliade, Cioran, Noica, Tu]ea, Ionescu (mai mult Nae dec`t Eugen) [i de efervescen]a tinerimii intelectuale din epoc\. Se evit\ cu tact teme ca legionarismul, ortodoxismul antisemit, pogromurile [.a. Nici n-au leg\tur\ cu intelectualii ace[tia, legionari prin simpatii, dar inteligen]i – mai ales `n exil. E preferabil\ o alunecare spre orientalism, prin Eliade, sau spre rom=nism, prin Noica. Se poate l\uda [i Bucure[tiul interbelic (neap\rat opus Bucure[tiului contemporan, de[i s\ [ti]i c\ `n realitate nici... m\ rog), Rom=nia – Belgia Orientului [i „gr`narul Europei“, Bucure[tiul – Micul Paris, Timi[oara – „Mica Vien\“, Ia[iul – „Mica Floren]\“... Apropo, a zis cineva de Paris c\ ar fi „Marele Bucure[ti“? Termeni suplimentari: G`ndirea (revist\), esoterism, `ntru, Maitreyi, yoga, genera]ia ’27, Sentimentul rom=nesc al fiin]ei. Merg [i teme mai mici, gen Lovinescu [i proza canonic\, dar nu s`nt de foarte mare impact. 12) Fran]uzismele. Se poart\ `n primul r`nd tot `n Bucure[ti (v. punctul 11), probabil sub influen]a genera]iei de intelectuali mai v`rstnici, aristocra]i [i francofoni 9 (d. ex. Al. Paleologu). Franceza d\ un lustru bun la limb\. (Altfel, `ntre ei tinerii schimb\ anglicisme [i americanisme, multe naturalizate.) Fran]uzismele se presar\ `n discu]ie la diverse momente, f\r\ nici o regul\ sau re]inere, fiindc\ s`nt oricum de bon ton. Amintesc de perioada interbelic\ roz [i, `n lipsa s`ngelui aristocratic, sugereaz\ m\car o afinitate cu atributele aristocra]iei. Aerul rafinat [i caracterul poliglot-intelectual al francezei este extrem de eficient. Fran]uzisme utile: mon Dieu, mon cher, quelle horreur, c’est ça, n’est pas? (neap\rat), ebluisant, ordur\ (pronun]at „ordiur\“), a delabra, hélas, dar merge [i aux portes de l’Orient (c`nd e vorba de rom=ni [i de p\catele lor – v. Mateiu Caragiale). Mai s`nt o gr\mad\. E suficient (iar\[i) s\ ciuli]i urechile. 13) Condi]ia intelectualului rom=n. Iat\ tema cea mai tare, nec plus ultra, piatra filosofal\ a discu]iilor intelectuale de la noi. Le include pe (mai) toate celelalte [i aprinde spiritele [i interesul tuturor. Ce trebuie [tiut aici? C\ intelectualul rom=n e `ntotdeauna subapreciat, c\ atmosfera intelectual\ se degradeaz\ (se „mcdonaldizeaz\“ sun\ mai bine) de la o zi la alta, c\ `n general e r\u [i c\ ar trebui s\ fie mai bine, c\ ]ara asta nu-[i merit\ inteligen]ii, c\ marile creiere rom=ne[ti se sacrific\ permanent (da]i exemple; aici merg [i c`teva inserturi despre perioada comunist\), c\ publicul, c\ audien]a, c\ televiziunea public\, c\ televiziunile comerciale, c\ marea art\, c\, c\, c\... Oricum, e o tem\ generoas\, pentru toate gusturile. Abuza]i cu `ncredere de ea. * * * Recunosc c\ toate cele de mai sus trebuie luate cum grano salis (uite, poate c\ trebuia s\ scriu [i ceva de latinisme). Apoi, onestitatea m\ oblig\ s\ admit c\ am folosit – [i c\, probabil, voi mai folosi din plin – unele din temele [i atitudinile comentate mai sus. Altfel cum le-a[ fi `n[irat aici a[a, neverificate? ~n fine, tot onestitatea m\ `mpinge s\ adaug [i comentariul din off al Alinei la lectura `ndreptarului de mai sus: „Bine c\ e[ti tu de[tept!“. (din volumul `n preg\tire DEX-ul [i sexul) 1 Ba cînt\ [i manele, c\ altfel nu ar fi l\utari – dar ideea nu se potrive[te cu scopurile ghidului nostru. septembrie 2005
Page 1 and 2: 24 pagini, 1 leu an VI, nr. 81 TIMP
Page 3 and 4: Agora EDITORIAL Cuvinte la desp\r]i
Page 5 and 6: Analize spectrale Ambiguit\]i [i in
Page 7: Agora TIMPUL Pentru o „altfel“
Page 11 and 12: Lec]ia polonez\ O reconstituire ext
Page 13 and 14: Cerneluri untului“ - `ntr-un text
Page 15 and 16: Istorii TIMPUL 15 Edgar Hilsenrath
Page 17 and 18: Est-Vest TIMPUL „~nt`rziatul“ A
Page 19 and 20: Eseu TIMPUL Nelini[ti atlantice, ec
Page 21 and 22: Polemici cazul, dac\ pot spune astf
Page 23 and 24: Accente TIMPUL Un scandal literar (

[+] descarca in format .PDF - Timpul

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?