[+] descarca in format .PDF - Timpul

More documents

Recommendations

Info

10 TIMPUL Experien]a Solidarit\]ii [i gîndirea cre[tin\ Cardinal JEAN-MARIE LUSTIGER 1 În acele vremuri, existau Estul, Cortina de Fier [i Vestul. În Fran]a, Imperiul Sovietic ne p\rea la fel de imuabil ca [i Egiptul faraonilor. A[a încît primele evenimente de la Gdansk ne-au umplut de stupefac]ie admirativ\, dar [i de teama fa]\ de riscurile represiunii împotriva poporului polonez. Dar foarte repede ceva cu totul nou a venit din Polonia. Mai întîi, dezmin]irea spectaculoas\ a ideologiei marxiste: muncitorii cereau regimului comunist respectarea justi]iei [i a democra]iei. Dup\ aceea, apari]ia unei mi[c\ri populare originale, în care se reg\seau intelectualii [i muncitorii sindicali[ti. În sfîr[it, credin]a catolic\ a poporului polonez [i fidelitatea sa fa]\ de istorie d\deau acestei mi[c\ri o for]\ de neoprit. Toate acestea formau un tablou cu totul deconcentrant pentru prejudec\]ile r\spîndite în Occident, pe tema problemei muncitore[ti, a luptei de clas\, a regimului sovietic, a religiei „opium pentru popor“ etc. Solidarnosc f\cea s\ zboare în ]\nd\ri toate ideile de-a gata ale celor mai mul]i oameni, indiferent de pozi]iile lor teoretice [i de op]iunile politice. Este adev\rat c\ alegerea Papei Ioan Paul al II-lea în 1978 [i prima sa c\l\torie în Polonia în iunie 1979 f\cuser\ deja s\ ne îndrept\m mai aten]i privirea asupra situa]iei din Polonia atunci cînd, în februarie 1980, a izbucnit prima grev\ la {antierele din Gdansk. F\r\ acest Pap\, f\r\ for]a cuvîntului s\u [i a prezen]ei sale, Solidarnosc n-ar fi fost posibil\. Dar trebuie, f\r\ discu]ie, s\ ai urechile [i inima poloneze pentru a în]elege întreaga greutate a unor interven]ii, precum cea ce va fi expus\ de Monseniorul Jozef Zycinski 2 . În Fran]a, discursurile Papei [i ale Solidarit\]ii au fost interpretate ca replici în jocul raporturilor de for]\ cu puterea polonez\ [i sovietic\. Ast\zi, mi se pare tot mai limpede c\ importan]a Solidarnosc nu se m\soar\ doar în rolul s\u istoric în pr\bu[irea sistemului sovietic. Exist\, în experien]a Solidarnosc, mai mult decît o revolt\ popular\ [i na]ional\ împotriva tiraniei str\ine [i decît o critic\ a ideologiei marxist-leniniste. Acest „mai mult“ face din Solidarnosc o experien]\ istoric\ inestimabil\, al c\rei interes teoretic [i practic dep\[e[te cu mult circumstan]ele apari]iei sale. Tocmai acest „mai mult“ doresc s\-l identific acum [i s\-l situez fa]\ de gîndirea cre[tin\. „Negînditul“ marxism-leninismului Experien]a Solidarnosc s-a n\scut `n s`nul poporului polonez, ca un r\spuns vital la lunga opresiune sovietic\. ~n fapt, analiza social\ [i practica marxism-leninismului omit s\ ia `n considera]ie sau, mai degrab\, nu pot s\ ia `n calcul realitatea fundamental\ a condi]iei umane, pentru c\ ea nu o vede [i nu poate septembrie 2005 s-o vad\ tocmai din cauza conceptelor cu care opereaz\. Dorind s\ se erijeze `n [tiin]\ materialist\ a istoriei, ea trebuie mai `ntì s\-[i construiasc\ subiectul pentru a-i determina legile ce-l dirijeaz\. Aceast\ opera]ie, necesar\ precum oric\rei alte [tiin]e, produce un artifact care se substituie realit\]ii vie]ii oamenilor. Aceast\ a[a-zis\ [tiin]\ – fie ea [i dialectic\ – poate atunci s\ func]ioneze ca praxis, dar `ntre limitele stricte pe care le-a re- ]inut [i mai ales omis pentru a-[i construi obiectul. Aplic`ndu-se realului complex [i foarte bogat al societ\]ilor omene[ti, provoac\ acestora violen]\, cum dovede[te situa]ia poporului polonez din momentul `n care izbucne[te greva de la Gdansk. Experien]a Solidarnosc aduce la lumina zilei ceea ce marxism-leninismul ignor\ sau reinterpreteaz\ `n func]ie de propriile sale categorii. Aceast\ realitate, o numesc neg`nditul marxism-leninismului. Cu siguran]\, Solidarnosc r\spunde marxism-leninismului [i, `ntr-un anume sens, `l demonteaz\, `l respinge. Dar aceast\ refuta]ie nu opereaz\ practic dec`t cu condi]ia de a pune `n plin\ lumin\ realul experien]ei umane pe care marxismul o ignor\, nu o recunoa[te, `n virtutea naturii sale ideologice. Marxismul revendica pentru el `nsu[i monopolul ra]ionalit\]ii politice; experien]a Solidarnosc dezv\luind aceast\ realitate necunoscut\, nev\zut\, „neg`ndit\“ face s\ zboare `n ]\nd\ri edificiul ideologiei marxiste. Realitatea dezv\luit\ de Solidarnosc Cum s\ descriem aceast\ realitate necunoscut\? Poporul polonez umilit, aservit de un regim poli]ienesc, a tr\it mai `ntì experien]a solidarit\]ii, `nainte ca aceasta s\ devin\ o organiza]ie. Credin]a [i rug\ciunea unui popor de credincio[i au format temelia culturii [i istoriei Poloniei. Trebuie s\-i constat\m for]a [i prezen]a, mai `ntì, nu ca o arm\ de r\zboi `ndreptat\ `mpotriva contra regimului, ci ca memorie a realului [i realitate a memoriei ce hr\neau con[tiin]a unui popor. Mai trebuia ca aceast\ solidaritate tr\it\ de popor s\ fie g`ndit\, articulat\ `n program de via]\, de speran]\, de ac]iune. Este ceea ce au f\cut, `mpreun\ cu muncitorii, intelectualii mi[c\rii. Experien]a solidarit\]ii este `n inima vie]ii omene[ti. Ea situeaz\ fiecare persoan\ prin capacitatea sa de rela]ie cu cel\lalt. Ea pune imediat `n joc instan]a fundamental\ a con[tiin]ei [i puterea acesteia de a cunoa[te binele [i adev\rul, de a recunoa[te r\ul de care un om este vinovat fa]\ de alt om etc. O `ntreag\ antropologie este desenat\ de reflexia unui popor oprimat `n domeniile fundamentale ale vie]ii sale personale [i sociale. Munca era `n centrul ideologiei oficiale. Muncitorii, revendic`ndu-[i demnitatea, se afirmau ca oamenii reali, nu simpli produc\tori. Prin urmare, omul real s-a pus `n mijlocul `ntreprinderii politice. Ca s\ se nasc\ Solidarnosc, a trebuit s\ se conjuge g`ndirea [i ac]iunea. Intelectualii au [tiut s\ g`ndeasc\ ra]ional aceast\ experien]\. Mai mult, ei au [tiut s\ dea o expresie popular\ la ceea ce tr\ia [i spera atunci poporul polonez. Cuv`ntul „Solidarnosc“ a fost simbolul magic al acestei experien]e. S\ remarc\m, `n trecere, importan]a fenomenologiei care permite s\ explor\m realul sc\p`nd capcanei `n care `l insereaz\ dialectica hegelian\ a lui Marx. Putem recunoa[te acest demers fenomenologic `n discursurile Papei din timpul c\l\toriilor sale `n Polonia, dar [i `n c\rticica P\rintelui Josef Tischner, colegul s\u de la Universitatea din Lublin, difuzat\ clandestine sub tiltul Spotkania 3 , carte din fericire tradus\ [i `n francez\. Aceast\ scriere a fost unul din instrumentele prizei de con[tiin]\ provocate de Solidarnosc. C`t prive[te ac- ]iunea, e suficient s\ evoc aici rolul decisiv al evenimentelor de la Gdansk [i leadershipul lui Lech Walesa. Etic\, politic\, religie Pe m\sur\ ce ap\rea umanitatea `n realitatea social\ [i `n mizele acesteia, se trasa o cu totul alt\ manier\ de a ac]iona: cea a „eticii Solidarnosc“, care se dore[te o „etic\ a con[tiin]ei“ capabil\ s\ creeze rela]ii respectuoase cu cel\lalt, s\ se organizeze `n orizontul unui sistem democratic. Revendicarea libert\]ii presupune acceptarea diferen]elor [i a diversit\]ii de opinii. M\car pentru acest lucru, sursa religioas\ [i cre[tin\ a a experien]ei Solidarnosc este clar recunoscut\, mai exact pentru c\ ea atest\ fundamentul indestructibil al demnit\]ii umane. ~n acest fel, cei care nu `mp\rt\[eau credin]a cre[tinilor, b\rba]i [i femei de alte religii, necredincio[i, puteau, `mpreun\ cu cre[tinii, s\-[i afirme demnitatea [i s\ se recunoasc\ fr\]e[te `n accea[i lupt\ pentru libertate. Acest dialog `n adev\r se bazeaz\ pe respectul fiec\ruia. C`t prive[te ideologia, aceasta niveleaz\ fatal diferen]ele [i nu poate crea unitatea dec`t prin constr`ngere, chiar prin team\. Aceasta face parte, de asemenea, din experien]a Solidarnosc. Rolul major pe care l-a jucat Biserica catolic\ nu poate fi `n]eles doar ca o `nt`nire pur [i simplu tactic\. Biserica, cu Papa Ioan Paul al II-lea `n frunte, a [tiut s\ mobilizeze `n serviciul demnit\]ii umane tezaurul spiritual primit de la M`ntuitorul oamenilor. Pentru ca Solidarnosc s\ fie posibil\ a fost necesar\ aceast\ conjunc]ie istoric\ a unui popor cu credin]a sa, cu istoria sa, cu memoria sa, cu dramele [i [ansele sale [i cu o perioad\ de criz\ acut\ care, ca o uria[\ furtun\, aduce la suprafa]\ fundul m\rii [i face s\ ias\ la lumin\ ceea ce era acolo `nghi]it. Reapari]ia realului condi]iei umane [i al vie]ii sociale, ceea ce eu numesc „neg`nditul“ politicii, a fost purtat `n experien]a Solidarnosc de fervoarea credin]ei [i a rug\ciunii poporului polonez. Urmarea istoriei Dac\ la debuturile Solidarnosc, era suficient pentru a ac]iona s\ faci apel la o „etic\ a solidarit\]ii“, care se pozi]iona `n surplomba politicii regimului comunist, dup\ aceea de devenit necesar\ redimensionarea ambi]iei totalitare a politicii. Trebuia, de asemenea, ca etica solidarit\]ii s\ inspire alegerile politice [i s\ `nve]e gestionarea posibilului. Trebuia, `n sf`r[it ca, `ntr-un regim democratic, poporul `nsu[i s\ ias\ din pasivitatea inculcat\ de regimul totalitar [i s\ `nve]e s\ trag\ consecin]ele sociale ale responsabilit\]ii fiec\ruia. Atunci c`nd politica este supus\ logicii puterii [i a luptei pentru putere, care pot fi statutul s\u [i gestiunea sa ca s\ nu se `nchid\ `n abstrac]iunea unei ideologii? C\ci atunci ar distruge, prin for]ele puse `n joc, chiar ceea ce vrea s\ promoveze! Cred c\ nu e proba unui pesimism excesiv dac\ voi constata c\ rareori a existat un r\spuns satisf\c\tor la aceast\ chestiune `n toat\ perioada contemporan\. Lec]ia polonez\ Solidaritatea, o speran]\? Ceea ce v-am `mp\rt\[it p`n\ acum `mi las\ un gust de neterminat, pentru c\ ast\zi, `n epoca globaliz\rii, exist\ acela[i pericol de a nu recunoa[te realul condi]iei umane [i demnitatea acesteia, `n beneficiul noilor ideologii dominante. {i acum exist\ un drum foarte `ngust `ntre critica situa]iei actuale, punerea `n lumin\ a „neg`nditului“ [i expresia pozitiv\ [i articulat\ a acestuia. Pe deasupra, aceast\ expresie a neg`nditului ar trebuie s\ fie comprehensibil\ [i `nsu[it\ de oamenii din lumea `ntreag\, a[a cum a fost cazul poporului polonez. Nu asta arat\ dezbaterile actuale privind viitorul Europei? De asemenea, `n opinia mondial\, aspectul polemic `ncepe deja s\ fie foarte r\sp`ndit `n termenii revoltei [i ai raporturilor de for]\. Am v\zut asta, de pild\, cu prilejul Forumului social mondial de la Porto Alegre, Brazilia. Dar aceast\ polemic\ nu te faci s\ ie[i dintr-o problematic\. Dimpotriv\, o anatgonizeaz\, f\r\ s\ permit\ s\ percepi realitatea necunoscut\ sau r\nit\. Ar trebui, deci, din nou s\ facem s\ reapar\ `n con[tiin]a comun\ acest „neg`ndit“ al realit\]ii omului. Ioan Paul al II-lea a deschis [i a urmat acest drum. Dar nu este suficient ca cineva s\ g`ndeasc\ [i s\ enun]e ceea ce nu cunosc cei care gestioneaz\ destinele lumii. Trebuie pe deasupra ca aceast\ descoperire s\ devin\ comunicabil\ [i s\ fie `mp\rt\[it\. ~n doliul mondial al mor]ii lui Ioan Paul al II-lea, eu am perceput ecoul unei prize de con[tiin]\ a popoarelor asupra unui mesaj despre demnitatea oamenilor [i viitorul acestora. Ioan Paul al II-lea a trezit o mare speran]\ `n inimile multor oameni, nu doar cre[tini, de-a lungul celor 25 de ani ai s\i, f\c`nd `nconjurul p\m`ntului, adun`nd mul]imile, cu bisericile locului al\turi, pentru a depune m\rturisirea adev\rului. S\ nu vedem `n aceasta trezirea unei con[tiin]e a solidarit\]ii mondiale care se sprijin\ pe con[tiin]a etic\ a fiec\rei persoane [i a fiec\rui popor? Ating`nd viitorul omului [i al umanit\]ii, aceasta a enun- ]at [i Conciliul Vatican II care g\se[te `n Hristos afirmarea `ntregii voca]ii a omului [i a deminit\]ii sale. Atunci c`nd ra]ionamentul economic [i financiar tinde s\ domine totul, cum s\ faci s\ intre aceast\ realitate neg`ndit\, dar care poate fi g`ndit\, `n arbitrajul mijloacelor [i scopurilor, al priorit\]ilor adev\rate, al alegerilor necesare, deci al sacrificiilor necesare? Este sfidarea de ast\zi! R\m`ne faptul c\ aceast\ sarcin\ dificil\ nu poate fi dep\[it\ doar de reflexia teoretic\, ci [i de un „a [ti s\ faci“, de `n]elepciune, de asemenea de circumstan]ele istorice. Trebuie s\ ne temem c\ toate contradic]iile acestui `nceput de al treilea mileniu vor conduce la o criz\ dramatic\? Poate c\, atunci, tsunami-ul social pe care risc\ s\-l produc\ va fi cel al solidarit\]ii. 1 Public\m aici, cu acordul autorului, textul conferin]ei sus]inute de E.S. Jean-Marie Cardinal Lustiger pe 29 august, la Var[ovia, cu prilejul anivers\rii a 25 de ani de la crearea Solidarit\]ii. Am ales textul Excelen]ei Sale pentru c\ ni s-a p\rut a surprinde cel mai complet experien]a Solidarnosc. În octombrie, voi publica un amplu reportaj al manifest\rilor în ansamblul lor, inclusiv esen]ialul celorlalte lu\ri de cuvînt. 2 Conferin]a Arhiepiscopului Zycinski, „Solidaritatea [i gîndirea lui Ioan Paul al II-lea“ a urmat în program celei sus]inute de Cardinalul Lustiger. 3 Spotkania: ~nt`lnirea. ~n polon\ `n original.
Lec]ia polonez\ O reconstituire extraordinar\ a „celor optsprezece zile“ (14-31 august 1980) ce aveau s\ zguduie din temelii nu numai Republica Popular\ Polon\, ci `ntreaga lume comunist\, gr\bindu-i pr\bu[irea, este oferit\ de Funda]ia „Osrodek Karta“ din Var[ovia, sub titlul The Days of Solidarity 1 . Cuprinz`nd numeroase fotografii din timpul grevei, detalii ale vie]ii cotidiene, instantanee, m\rturii ale muncitorilor de la {antierul „Lenin“ din Gdansk [i din celelalte ora[e, interven]ii ale reprezentan]ilor bisericii catolice, declara]ii ale liderilor Sindicatului Liber „Solidaritatea“, fragmente din ziarele de partid, extrase din transcrierile [edin]elor Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, citate din teletexte, din comunicatele mili]iei, manifeste anticomuniste [i contramanifeste oficiale, fragmente din publica]iile tip\rite clandestin, secven]e din „lu\rile de cuv`nt“ ale reprezentan]ilor puterii comuniste, volumul reu[e[te s\ surprind\ `n mod exemplar complexitatea fenomenului. *** La `nceputul lui august 1980, `ncep preg\tirile pentru declan[area grevei la {antierul Naval „Lenin“ din Gdansk. Cum declar\ Bogdan Boruszewicz (membru al KSS, „KOR“ [i WZZ), s-au pus la punct at`t „elementele tehnice“ c`t [i cele ce ]in de „atitudinile psihologice ale grupului de ini]iativ\“. Se tip\resc manifeste semnate de Comitetul Sindicatelor Libere, din care face parte [i Lech Walesa, ce `ndeamn\ muncitorii s\ se solidarizeze cu Anna Walentynowicz [i astfel s\ lupte pentru drepturile lor („Dac\ nu ve]i face acest lucru, v\ ve]i g\si `n cur`nd [i voi `n aceea[i situa]ie“), s`nt organizate grupuri ce le vor distribui, de]inu]ii politici proasp\t elibera]i din `nchisoare se `nt`lnesc pentru a organiza opozi]ia. Cei mai mul]i muncitori de la [antierul „Lenin“ s`nt preg\ti]i psihologic pentru grev\, iar Lech Walesa este deja perceput drept cel mai potrivit s\-i reprezinte. „Toat\ lumea la [antier `l [tia pe Lech“ (Jerzy Borowczak, muncitor la [antierul naval). Revolta din decembrie 1970 de la Gdansk e `nc\ vie `n mintea tuturor. De[i a fost reprimat\ s`ngeros de mili]ie [i de armat\ (cel pu]in 27 de mor]i), `n urma ei a luat na[tere mi[carea de opozi]ie la Gdansk, au ap\rut publica]ii independente („Bratniak“, „Robotnik“). 14 august 1980. Sirenele anun]\ oprirea lucrului, muncitorii se `ndreapt\ spre [antier. Cei r\ma[i acas\ str`ng alimente pentru ei: „Am alergat prin vecini de la o cas\ la alta, cer`nd m`ncare pentru grevi[ti. Aproape to]i [i-au deschis frigiderele [i au dat tot, f\r\ cea mai mic\ ezitare. [...] Pentru noi, aceasta era o prima manifestare a sprijinului larg din partea popula]iei“ (Alina Pienkowska, Portul Gdansk). Incinta [antierului este, treptat, ocupat\. Grevi[tii se hot\r\sc s\ nu mai demonstreze pe str\zi, pentru a evita confrunt\ri de felul celor din decembrie 1970. Pentru a se al\tura fo[tilor s\i colegi, Walesa este nevoit s\ sar\ peste ziduri, iar gestul s\u, peste ani, va deveni unul simbolic. 15 august 1980. ~ncep greve [i `n Gdynia [i Sopot. „Am fost la {antierul din Gdansk [i am vorbit cu oamenii. Eu nu voi `ncepe munca [i nici voi nu ar trebui s-o face]i“ (Andrzej Kolodziej, muncitor, Gdynia). Muncitorii `ncep s\ se organizeze la Gdynia, se fac provizii de hran\. „La multe magazine alimentare din cele mai multe ora[e“ – se arat\ `ntr-un telex c\tre Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Polonez – „s`nt cozi foarte mari de oameni a[tept`nd din zori s\ se aduc\ zah\rul. Trebuie re]inut c\ aceste cozi la zah\r s`nt mai mari dec`t cele la magazinele de carne.“ Autorit\]ile comuniste `ncearc\ s\ izoleze zona (Gdansk, Gdynia, Sopot) de restul Poloniei: leg\turile telefonice s`nt t\iate, transportul `n comun e suspendat. Edward Gierek, Primul Secretar al Partidului Muncitoresc Unit, `[i `ntrerupe vacan]a `n Crimeea. 16 august 1980. Cererile muncitorilor de la Gdansk s`nt acceptate de conducerea {antierului Naval. S`nt c`teva ore de derut\, unii muncitori `ncep s\ p\r\seasc\ [antierul, „mai boga]i cu 1500 de zlo]i“. „Aproape 500 de oameni mai r\m\seser\ `n {antierul Naval «Lenin». Puteai sim]i determinarea enorm\ a acelor oameni. Discu]iile nu mai aveau loc, ca p`n\ atunci, `ntr-o atmosfer\ de speran]\, ci pe fondul spaimei c\ vom muri ca ni[te cìni.“ (Janusz Kolodziejski). ~n noaptea de 16 spre 17 august este constituit Comitetul de Grev\ Inter-`ntreprinderi, condus de Lech Walesa. Din acest moment, greva declan[at\ `n cele trei ora[e – Gdansk, Gdynia, Sopot – se radicalizeaz\: devine greva „Solidarit\]ii“. S`nt redactate cele 21 de revendic\ri care vor constitui Carta „Solidarit\]ii“. „Comitetul de Grev\ (MKS) este `mputernicit s\ poarte discu]ii cu guvernul central“, se precizeaz\ `n primul comunicat dup\ constituirea sa. Edward Gieremek este sf\tuit s\ prezinte diploma]ilor occidentali situa]ia de la Gdansk „`ntr-o not\ atenuat\“, insist`nd pe faptul c\ aceasta a fost determinat\ de „tacticile diversioniste ale Europei Libere“ [i c\ autorit\]ile au de a face cu „acte teroriste (grupuri agresive ce for]eaz\ oamenii s\ `ntrerup\ lucrul)“. 17 august 1980. Num\rul muncitorilor aduna]i `n curtea {antierului Naval din Gdansk cre[te. La recomandarea Comitetului de Grev\, serviciile publice s`nt asigurate. Pentru a evita provoc\rile, `n cele trei ora[e – Gdansk, Gdynia, Sopot – este interzis\ v`nzarea alcoolului. Comitetul Inter-`ntreprinderi lucreaz\ la formularea revendic\rilor comune p`n\ la orele dimine]ii. Se stabile[te tactica negocierii cu autorit\]ile. „Ne-am `ntins s\ dormim pe scaune. Din cauza stresului la care eram supu[i [i a zvonurilor care circulau, colegul care dormea l`ng\ mine a visat c\ ne atac\ ru[ii. A s\rit din scaunul s\u [i a TIMPUL Cele optsprezece zile care au schimbat lumea `nceput s\ alerge spre u[\...“ (Eugeniusz Mozewski). ~n predica sa de duminic\, preotul Hilary Jastak ì sus]ine [i `ncurajeaz\ pe grevi[ti, spun`ndu-le – de la amvon – c\ toate cererile lor „s`nt garantate nu numai de legile naturale, ale lui Dumnezeu“, ci [i de legisla]ia interna]ional\. La slujba religioas\ particip\ mii de oameni: „aveam numai dou\ mii de ostii, a[a `nc`t a trebuit s\ le `mp\r]im `n jum\t\]i, `n sferturi, `n buc\]i mici [i fr`nturi, pentru a ajunge la to]i“ (Hilary Jastak). Membrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc s`nt tot mai `ngrijora]i de radicalizarea mi[c\rii greviste, de apari]ia sloganelor anticomuniste, de revendic\rile politice. Autorit\]ile formeaz\ o Comisie care s\ „cerceteze“ cererile grevi[tilor, condus\ de ministrul Tadeusz Pyka. 18 august 1980. Greva izbucne[te [i `n Szczecin, la „Parnika“: „Erau aproape 1.500 – 2000 de muncitori acolo. (...) St\team cu to]ii acolo [i oamenii au `nceput s\ strige foarte tare“ (un muncitor din Szczecin). ~n cur`nd va cuprinde toat\ regiunea. Grevi[tii `[i organizeaz\ propriul sistem de securitate [i de comunica]ii, scot publica]ii, asigur\ distribuirea, de trei ori pe zi, a 8.000 de por]ii de hran\. „Situa]ia e proast\“, declar\ Edward Gierek la `nt`lnirea C.C. Le propune „tovar\[ilor“ s\ nu organizeze o Plenar\, ci s\ ias\ „`n fa]a camerelor“, s\ explice [i la radio situa]ia social-politic\: „Tonul interven]iei mele trebuie s\ fie un ton de dialog care s\ separe clasa muncitoare de extremi[ti, cu accent pe principiile socialismului, alian]elor...“. 19-20 august 1980. Comitetul de Grev\ Inter-`ntreprinderi ajunge la 304 de membri. Reprezentan]ii a 17 unit\]i din Gdansk, Gdynia, Sopot `ncep discu]iile cu Comisia condus\ de Tadeusz Pyka. Negocierile e[ueaz\ lamentabil. Poli]ia secret\ aresteaz\ 20 de membri [i asocia]i ai KOR-ului. ~n presa oficial\ nu trece nici o informa]ie legat\ de grev\. ~n Silezia s`nt r\sp`ndite manifeste care `ndeamn\ la unitate, la greve `n sprijinul muncitorilor din Provinciile de pe Coast\. La Var[ovia a fost lansat „Apelul celor 64 de intelectuali“. „Situa]ia anormal\ a Celor Trei Ora[e dureaz\ deja de mult timp. Locuitorii ora[ului consider\ c\ ritmul vie]ii publice [i personale a fost fr`nt de prea mult timp. Activitatea economic\ a devenit dezorganizat\, iar via]a privat\ a locuitorilor tot mai dificil\“ (din „Glos Wybrzeza“). 21-22 august 1980. Num\rul de membri ai Comitetului de Grev\ ajunge la 350. Se declan[eaz\ greva [i la fabricile „Lenin“ din Cracovia [i `n Skawina. O delega]ie a Comisiei Guvernamentale conduse de c\tre vice prim-minstrul Mieczyslaw Jagielski (care l-a `nlocuit pe Tadeusz Pyka) se `nt`lne[te, la Gdansk, cu reprezenta]ii Comitetului de Grev\. Intelectualii (Tadeusz Mazowiecki, B. Geremek) care au sim]it c\ „Apelul“ semnat de ei reprezint\ prea pu]in [i este prea abstract se hot\r\sc s\ mearg\ la Gdansk [i s\-[i manifeste solidaritatea concret, oferind asisten]\ [i consultan]\ la negocieri. Cum avea s\ declare Lech Walesa, venirea intelectualilor completa „veriga lips\“, m\rea [ansele negocierilor cu autorit\]ile [i putea evita „radicalismul exprim\rii oamenilor nervo[i, slab educa]i“. „Solidarnosc i cierpliwosc“ („Solidaritate [i r\bdare“) [i „Strajk Solidarnosci trwa nadal!“ („Greva Solidarit\]ii continu\!) s`nt dou\ dintre sloganurile ce se puteau citi, `n acele zile, pe por]ile {antierului Naval din Gdank. 11 23-24-25 august 1980. Apare primul num\r al „Solidarnosc“ („Buletin de informa]ii aupra grevei“). Negocierile cu reprezentan]ii autorit\]ilor s`nt `ntrerupte [i la Gdansk, [i la Sczeczin. ~n Cracovia, 200 de angaja]i de la Fabrica de O]el „Lenin“ cer guvernului Republicii Populare Polone eliminarea cenzurii, folosirea fondurilor pentru dezvoltarea agriculturii, reducerea exporturilor c\tre URSS [i retragerea trupelor sovietice sta]ionate pe teritoriul Poloniei, eliminarea dictaturii de partid. C`teva trenuri c\tre URSS ajung `n g\ri – spre disperarea mili]iei – cu vagoanele acoperite de grafitti anticomuniste. Începe cea de a patra Plenar\ a C.C. al PMU, ce aduce schimb\ri `n guvern. Ultima apari]ie oficial\ a lui Edwad Gierek. Comuni[tii `[i ascund cu greu spaima, s`nt cople[i]i de dimensiunea grevelor. „~n fa]a por]ilor {antierului Naval“ – declar\ M. Jagielski, proasp\t `ntors de la Gdansk – „e o uria[\ mul]ime agresiv\. (...) E dificil s\ conduci aceste negocieri, s`ntem minimaliza]i, umili]i (...) C`t de mult vor continua greva? – nu [tiu. Mul]imea din fa]a por]ilor devine pe zi ce trece tot mai numeroas\.“ S-au operat arest\ri, anun]\ ministrul de Interne, [apte persoane (printre care [i Jacek Kuron) fiind re]inute pentru a treia oar\. Mili]ia `[i intensific\ ac]iunile. Leg\turile telefonice r\m`n suspendate. 26-27-28 august 1980. Greva se extinde `n Lodz, Wroclaw, Walbrzych. „Vrem sindicate libere [i independente“ – declar\ Lech Walesa la convorbirile cu reprezentan]ii Comisiei Guvernamentale. „Exist\ o situa]ie economic\ dificil\, critic\ `n ]ar\. {i asta se `nt`mpl\ pentru c\ muncitorii nu au o adev\rat\ reprezentare sindical\...“. La m\n\stirea Jasna Gora din Chestochova, cardinalul Stefan Wysynski ]ine o predic\ incendiar\ `n care sus]ine necesitatea „moral\“ de a sprijini cererile grevi[tilor: „pentru a ne `mplini menirea, suveranitatea na]iunii, a societ\]ii, a culturii [i a economiei s`nt esen]iale!“. Pasaje precum cel citat mai `nainte au fost cenzurate `n transmisia televizat\ a predicii cardinalului. Preotul Hilary Jastak `ndeamn\ la ie[irea din pasivitate a Episcopiei poloneze `n „aceste vremuri speciale“, „`n chestiuni de maxim\ importan]\ pentru na]iunea polonez\“. Artistul Jerzy Janiszewski creeaz\ simbolul grafic al „Solidarit\]ii“. (continuare `n pagina 12) septembrie 2005
Page 1 and 2: 24 pagini, 1 leu an VI, nr. 81 TIMP
Page 3 and 4: Agora EDITORIAL Cuvinte la desp\r]i
Page 5 and 6: Analize spectrale Ambiguit\]i [i in
Page 7 and 8: Agora TIMPUL Pentru o „altfel“
Page 9: Eseu RADU PAVEL GHEO Intelighen]ia
Page 13 and 14: Cerneluri untului“ - `ntr-un text
Page 15 and 16: Istorii TIMPUL 15 Edgar Hilsenrath
Page 17 and 18: Est-Vest TIMPUL „~nt`rziatul“ A
Page 19 and 20: Eseu TIMPUL Nelini[ti atlantice, ec
Page 21 and 22: Polemici cazul, dac\ pot spune astf
Page 23 and 24: Accente TIMPUL Un scandal literar (

[+] descarca in format .PDF - Timpul

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?