[+] descarca in format .PDF - Timpul

More documents

Recommendations

Info

4 SERGIU SIMION O istorie conspirativ\. Psihologie [i politic\. Medita]ia Transcendental\. De la certificatul de incapacitate politic\ [i profesional\ la radierea profesiunii de psiholog `n Romania. Un statut social incert. Ie[irea din labirint Un post de televiziune a difuzat `n urm\ cu c`]iva ani un interviu cu Gregorian Bivolaru [eful grup\rii autointitulate MISA sau, altfel spus, Mi[carea de Integrare Spiritual\ `n Absolut. Acest „instructor de yoga“ afirma c\ discipolii lui se roag\ p`n\ la 24 de ore f\r\ `ntrerupere, el `nsu[i fiind numai un intermediar `ntre ace[tia [i Dumnezeu. Bivolaru considera c\ are sarcina de a-i convinge pe discipoli s\ se boteze `nc\ o dat\ cu ajutorul lui, de a-i `ndruma c\tre descoperirea binelui [i de a-i salva de la tendin]ele de sinucidere. Dac\ aceste activit\]i erau recunoscute cu u[urin]\ de [ef, nu acela[i lucru se poate spune despre celelalte activit\]i de care a fost acuzat c\ le solicit\ discipolilor: consumul de urin\, sexul `n grup, abandonarea familiei, v`nzarea bunurilor din cas\ pentru a dona bani grup\rii etc. Acuza]iile au fost negate vehement de [ef [i explicate prin existen]a unui complot interna]ional [i francmasonic la adresa lui. Activitatea acestei grup\ri [i a [efului ei au fost calificate de c\tre institu]iile abilitate ale statului drept un pericol social, dar f\r\ s\ se ia vreo m\sur\. ~ntrebarea este de ce s-a ajuns p`n\ aici. La limit\, vina poate apar- ]ine cet\]enilor care nu [tiu s\ se protejeze singuri de asemenea influen]e sau societ\]ii care nu ia atitudine fa]\ de pericolele sociale. Dar un posibil r\spuns poate fi dat de situa]ia intern\ neclar\ a domeniului psihologic care favorizeaz\ apari]ia pescuitorilor `n ape tulburi. Psihologie [i politic\ Leg\turile subterane dintre psihologie [i politic\ nu au fost recunoscute oficial la noi. ~n schimb, ru[ii au recunoscut utilizarea masiv\ a psihologiei de c\tre KGB. ~ntr-o emisiune realizat\ de francezi [i difuzat\ de TV5 prin anii ´90, psihiatrul-[ef al K.G.B. a f\cut demonstra]ii sinistre asupra modului `n care poate fi controlat comportamentul uman [i a recunoscut `n mod cinic c\ cercet\torii ru[i nu au fost st`nje- septembrie 2005 ni]i `n activitatea pe care au desf\[urat-o de considerente deontologice sau morale ca omologii lor occidentali. Aceast\ emisiune nu a fost nici difuzat\ [i nici comentat\ la noi. Dar trecerea sub t\cere a unei probleme nu anuleaz\ existen]a ei. Situa- ]ia actual\ a psihologiei rom=ne[ti `[i are r\d\cinile `n trecut. ~n m\sura `n care la noi a existat psihologie `nainte de 1990, aceasta nu a putut fi desprins\ de politic\, fiind nu o dat\ utilizat\ ca un mijloc de control social (tendin]a de a examina psihologic [i periodic `ntregi categorii, dar numai de la baza ierarhiei sociale etc.). Cert este c\, din momentul apari]iei ca disciplin\ [i p`n\ `n momentul dispari]iei ei din spa]iul social, psihologia, ca toate [tiin]ele sociale de altfel, a fost `ntr-o continu\ „reorganizare“ care nu era altceva dec`t un mijloc de aducere la ordin sau t\cere. Momentul cel mai important al reorganiz\rii este anul 1978 c`nd `n locul disciplinelor independente consacrate (psihologie, pedagogie, sociologie etc.) este `nfiin]at\ o singur\ facultate de [tiin]e sociale care, pe l`ng\ toate aceste discipline, includea [i istoria. A urmat gestul celor trei studen]i de la facultatea de filozofie din Bucure[ti care, `n semn de protest, [i-au predat public carnetele UTC. ~n conformitate cu dispozi]iile primite pe linie de partid, studen]ii au fost declara]i schizofrenici [i exmatricula]i cu toate consecin]ele de rigoare. Dar momentul desfiin- ]\rii psihologiei `nc\ nu sosise cu adev\rat. Psihologie cu mantre, flori, banane [i portocale Cauza real\ pentru care psihologia a fost desfiin]at\ rezid\ `n teoria conspira]iei universale at`t de drag\ comuni[tilor. ~ntr-un sistem politic bazat pe secret, control social, ur\ [i suspiciune, o disciplin\ care poate investiga „ceea ce nu se vede“ [i poate ar\ta „ceea este ascuns“ era considerat\ prin defini]ie o disciplin\ subversiv\. Dar pic\tura care a umplut paharul se pare c\ a venit din exterior. ~n Rom=nia s-a aflat c\ ni[te psihologi francezi i-ar fi f\cut lui Ceau[escu un portret psihologic dup\ discursuri, gesturi, etc., portret care includea [i un posibil diagnostic. Din acest moment soarta psihologiei a fost pecetluit\. Mai r\m`nea s\ fie g\sit\ [i modalitatea de a o duce la `ndeplinire `n a[a fel `nc`t s\ existe o justificare a acestei m\suri `n ochii popula]iei. Drept pretext a fost folosit\ medita]ia transcendental\, o tehnic\ de relaxare de sorginte oriental\. Aceast\ tehnic\ a fost adus\ `n ]ar\ de c\tre inginerul Nicolae Stoian, cet\]ean francez de origine rom=n\. Ea era deja practicat\ oficial, de c`]iva ani, `n unele medii intelec- TIMPUL tuale autohtone. Lovitura de gra]ie preg\tit\ de regim a fost decretarea medita]iei transcendentale drept sect\, practicarea ei fiind considerat\ drept activitate subversiv\ care atenta la siguran]a statal\. Din acest moment se poate spune c\ v`n\toarea de vr\jitoare a `nceput cu adev\rat. Certificatul de incapacitate politic\ [i profesional\ Este interesant de remarcat faptul c\ regimul a reprimat ulterior ceea ce mai `ntì a validat [i acesta este un prim argument care pledeaz\ pentru ipoteza unei ac]iuni premeditate, mai exact a unei curse `n care au fost atra[i intelectualii. De[i medita]ia transcendental\ a fost practicat\ `n multe cercuri, `n cazul Institutului de Psihologie situa]ia a fost una special\. Aici au participat un num\r mare de personalit\]i din diverse domenii, inclusiv doi viitori mini[tri `n primul guvern postdecembrist (Andrei Ple[u [i Mihai Golu). ~n plus, dr. Vladimir Gheorghiu, organizatorul ac]iunii, [i asistenta lui, asist. univ. Irina Holdevici, erau speciali[ti reputa]i `n domeniul sugestiei [i hipnozei. Dar [i `n aceste condi]ii diversiunea a constat tot `n furnizarea unei ]inte false. Aten]ia intelectualilor a fost concentrat\ pe tehnica medita]iei transcendentale prin care sperau s\ reziste terorii psihologice a regimului, f\r\ s\ b\nuiasc\ cineva ce li se preg\te[te `n realitate sub acest cadou otr\vit. De aici `ncolo apar suspiciunile. Dac\ `ntre psihologie [i tehnica medita]iei transcendentale exist\ o anumit\ leg\tur\, `ntre psihologie, flori, banane [i portocale nu exist\ [i acesta este al doilea argument care pledeaz\ pentru premeditare. ~n momentul c`nd unor personalit\]i [i intelectuali de valoare li s-a cerut s\ aduc\ flori, banane si portocale, s\ pl\teasc\ o tax\, s\ se descal]e [i s\ stea `n genunchi pentru a primi fiecare de la Nicolae Stoian, `n mod confiden]ial, mantra lui secret\ pe care „nu avea voie s\ o divulge nim\nui“ (aceast\ formulare era foarte drag\ Securit\]ii), teoretic ar fi existat suficiente elemente care s\ atrag\ aten]ia celor viza]i. Dar `n realitate aveam de-a face cu intelectuali „[ov\ielnici“, neini]ia]i `n subteranele diversiunii [i dezinform\rii, care se credeau `n siguran]\. Ceea ce a urmat, se [tie. Cu foarte mici excep]ii (dr. Vladimir Gheorghiu a ob]inut aprobarea de a emigra `n Germania!) indiferent de statut [i preg\tire profesional\, participan]ii au fost exclu[i din activit\]ile lor [i trimi[i s\ lucreze ca muncitori necalifica]i, ceea ce echivala practic cu atribuirea unor certificate de incapacitate politic\ [i profesional\. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. De[i nu recuno[tea lumea din cartea lui Georges Orwell (1984), regimul s-a comportat dup\ regulile ei: psihologia a fost radiat\ din nomenclatorul profesiilor. Consecin]ele pe termen lung Asasinatul administrativ al acestei profesii a condus la dezagregarea aproape complet\ a domeniului. Dac\ `n alte cazuri represiunea a unit con[tiin]ele, `n cazul psihologiei a fost exact invers. Chiar dac\ `n 1990 profesiunea de psiholog a reap\rut `n nomenclator, psihologia [i psihologii nu au reu[it s\-[i rezolve propriile probleme. Interfa]a cu spa]iul social a fost neglijat\, [i aceast\ atitudine a avut consecin]e asupra `ntregului domeniu. ~n acela[i an a avut loc prima `nt`lnire a tuturor psihologilor din ]ar\, `nt`lnire la care presa nu a fost invitat\ [i la care a fost huiduit cel care ulterior va deveni academician. Dar problemele domeniului vor r\m`ne nerezolvate. Nu a rezultat clar dac\ va fi p\strat\ Asocia]ia Psihologilor din Rom=nia, existent\ `nainte de 1989, dac\ aceasta se va transforma `n altceva sau dac\ va fi `n- Analize spectrale Zonele obscure ale psihologiei fiin]at\ una absolut nou\. Prin propunerea ca psihologii s\ se organizeze `n asocia]ii zonale sau la nivelul fiec\rui jude] s-a adoptat practic principiul autocefaliei. ~n perioada care a urmat, presa a publicat o [tire care a trecut atunci neobservat\, dar care are semnifica]ia ei. Ini]iativa de a `nfiin]a o nou\ facultate de psihologie pe l`ng\ cele din Bucuresti, Cluj [i Iasi nu a apar]inut, dup\ cum ne-am fi a[teptat, mediului universitar tradi]ional sau societ\]ii civile, ci SRI-ului, care a `nfiin]at o asemenea institu]ie la Bac\u. ~n 1994 are loc Conferin]a Na]ional\ de Psihologie, care, din nou, nu [i-a propus sau nu a reu[it s\ se ocupe de problemele „administrative“ [i `n acest mod dificult\]ile deja existente s-au accentuat. Dac\ `n alte domenii exist\ organiza]ii profesionale, statut profesional [i un minimum de reglement\ri, `n psihologie situa]ia este diferit\. Nu se [tie c`]i psihologi mai exist\ (se estimeaz\ num\rul lor la aproximativ 10.000), nu exist\ un statut clar al psihologului `n societate [i nici reglement\ri care s\-i confere acestui corp profesional drepturi, respectiv obliga]ii, deontologice. C\tre sf`r[itul anilor ´90 au ap\rut primele asocia]ii de psihologie care acoper\ unele sectoare ale domeniului (psihoterapie, hipnoz\, psihologie transpersonal\ etc.), dar abia `n 2003-2004 Asocia]ia Psihologilor din Rom=nia a fost reactivat\ prin re`nscrierea/reconfirmarea a aproximativ 2200 de psihologi. Aceste structuri organizatorice reprezint\ un mare pas `nainte, dar au un defect natural. Nu pot rezolva probleme pentru care nu au fost create. Dac\ la aceasta situa]ie intern\ a domeniului adaug\m [i clasica birocra]ie de stat, avem explica]ia faptului c\, de[i cererea social\ [i individual\ de servicii psihologice este masiv\, oferta psihologic\ este insuficient\ [i neadaptat\ la transform\rile sociale rapide pe care le aduce o tranzi]ie accelerat\. ~n realitate, nu exist\ un suport administrativ [i social nici pentru practica privat\, nici pentru practica de stat [i acest lucru se vede cel mai bine `n r`ndul absolven]ilor acestei facult\]i. Dac\ un asemenea absolvent cu diplom\ [i `nscris `n asocia]ia de profil dore[te s\ afle cum `[i poate practica profesia `n domeniul privat sau de stat, va trebui s\ g\seasc\ r\spunsul la 2 `ntreb\ri f\r\ r\spuns de cel pu]in 15 ani: cum poate ob]ine un set minim de manuale, teste, grile [i etaloane ca s\-[i poat\ `ncepe munca [i care s`nt condi]iile pe care trebuie s\ le `ndeplineasc\ pentru a avea dreptul... de a o `ncepe. Privite din perspectiva beneficiarilor serviciilor psihologice, problemele se dovedesc la fel de complicate. Prin consens [i din exterior se consider\ c\ un examen psihologic pentru [coala de [oferi, de exemplu, este benefic pentru toat\ lumea, dar nimeni nu [i-a pus `ntrebarea de ce subiectul care pl\te[te examenul [i st\ 1-2 ore `n sal\ nu prime[te nici un fel de feedback c`nd este vorba chiar de profilul psihologic al propriei lui persoane (sintagma „apt“ nu `nseamn\ pentru cel `n cauz\ dec`t faptul c\ nu este considerat nebun). Lucrurile stau la fel sau chiar mai r\u `n alte domenii deoarece, a[a cum nu s`nt delimitate clar drepturile [i obliga]iile psihologului, nu s`nt delimitate clar nici drepturile [i obliga]iile subiectului. Pe de alt\ parte, tranzi]ia a adus indivizii, grupurile, organiza]iile [i societatea `n situa]ii atipice, care nu au fost prev\zute `n cazuistica psihologiei clasice, fie ea [i occidental\. Probabil din aceste motive, ini]iativa reglement\rii activit\]ii psihologice a fost preluat\ de instan]e str\ine domeniului. ~n urm\ cu c`]iva ani, doi senatori PSD interesa]i brusc de psihologie au ini]iat un proiect referitor la domeniul `n cauz\, proiect pe care l-au denumit liberal. Dar `n acest mod ne `ntoarcem de unde am plecat.
Analize spectrale Ambiguit\]i [i incertitudini Istoria psihologiei este una conspirativ\. Nu se cunoa[te aproape nimic despre num\rul [i activitatea psihologilor care au lucrat `n Securitate [i nici despre eventuala disiden]\ a altora. Traumele sociale [i psihologice produse de activitatea Securit\]ii, experimentul Pite[ti, revolu]ia, mineriadele, studiul mentalit\]ilor, sugestibilitatea grupurilor [i fenomenele de mas\ `n general, controlul social, manipularea [i dezinformarea nu au fost considerate subiecte demne de aten]ia psihologiei. Reprezentan]ii marcan]i ai domeniului nu au ie[it din turnul lor de filde[, nu s-au manifestat `n via]a social\ [i nu au avut lideri de opinie. Psihologia [i psihologii nu s-au pronun]at asupra evenimentelor dramatice din spa]iul social [i nu au luat atitudine nici atunci c`nd au fost distruse vie]i, destine [i con[tiinte. Mai mult dec`t at`t. Presa a consemnat o relatare sinistr\ din timpul revolu]iei care nu a fost infirmat\ ulterior. Unul dintre indivizii aresta]i prin hrubele C.C.-ului, de unde s-a tras `n oamenii ne- `narma]i de pe strad\, avea urme de praf de pu[c\ pe mìni [i, conform relat\rii, era absolvent de psihologie. Bine`n]eles, acesta este un caz punctual [i marginal, dar relatarea a r\mas undeva `n incon[tientul colectiv. La alt nivel, lucrurile s`nt [i mai interesante. ~nainte de mineriada din iunie ´90, studen]ilor de la facultatea de psihologie din Bucure[ti li s-a recomandat de la `n\l]imea amfiteatrului: „Nu v\ b\ga]i!“. {i nu s-au b\gat. ~n concluzie, dup\ 15 ani de tranzi]ie se afirm\ c\ psihologii se comport\ dup\ codul deontologic al psihologilor americani, dar se recunoa[te cinstit c\ `nc\ se mai lucreaz\ la codul deontologic al psihologilor rom=ni. Cum psihologii nu [tiu `nc\ dup\ ce reguli trebuie s\-[i exercite profesia, este pu]in probabil s\-[i poate defini [i atinge obiectivele, dar este [i mai pu]in probabil s\ li se acorde credit. ~n loc de concluzii ~n Occident, interven]ia psihologic\ este focalizat\ `n principal pe individ [i este motivat\ prin faptul c\ `n acest mod se trateaz\ [i cauza, [i efectul, pentru c\ la ei statul, societatea, institu]iile, legile, normele, regulile, cutumele, drepturile cet\]enilor, responsabilitatea individual\ [i via]a social\ func]ioneaz\ exasperant de normal. La noi situa]ia este diferit\. Dup\ decenii de suspiciune generalizat\, restabilirea `ncrederii sociale nu este o `ntreprindere u[oar\. Interven]ia psihologic\ poate fi centrat\ pe individ, dar va ac]iona `n unele cazuri numai asupra efectelor, deoarece cauzele problemelor individului `[i au originea de multe ori `n problemele societ\]ii noastre (multe dintre cazurile tratate `n spitalele de psihiatrie s`nt de fapt cazuri sociale). De aceea, psihologia nu-[i poate onora obliga- ]iile, presta]ia psihologic\ nu se ridic\ la TIMPUL `n\l]imea a[tept\rilor societ\]ii [i `n locul r\mas gol apar surogate. Imaginea marelui public despre psihologie se rezum\ la aspectele marginale prezentate `n ziare (selec]ia concuren]ilor pentru Big-Brother, problemele sentimentale ale adolescen]ilor, doamnelor [i domni[oarelor [i noua revolu]ie sexual\) sau `n emisiunile posturilor de televiziune (hipnoza ostentativ\ `n direct etc.) [i la cli[eul conform c\ruia psihologii au aceea[i ocupa]ie ca [i psihiatrii, dar cu un nume schimbat. Psihologia este astfel estompat\ de parapsihologie (parapsihologii, astrologii, zodiile [i sexul au invadat ecranele TV), psihologia normalit\]ii de psihopatologie, iar psihologul va deveni o instan]\ de care [tii c`nd te apropii, dar nu [tii c`nd vei sc\pa. ~n conformitate cu aceast\ imagine, oamenii care se simt normali, dar doresc `n mod imperios s\ vorbeasc\ despre propriile probleme, vor evita `n mod natural s\ mearg\ la psiholog, [i cu at`t mai mult la un psihiatru. Aceast\ stare 5 de lucruri ascunde de fapt o dezertare de la obliga]iile sociale ale disciplinei, ale domeniului [i ale practican]ilor. Cu alte cuvinte, dac\ oamenii nu s`nt `n stare s\-[i rezolve singuri problemele, nu le r\m`ne altceva de f\cut dec`t s\ aleag\ `ntre a merge la parapsiholog, astrolog, preot, la o ghicitoare sau, dup\ cum s-a constatat, la un Bivolaru. S-a creat un cerc vicios. Cererea social\ de servicii psihologice exist\, psihologii nu beneficiaz\ de un suport social [i administrativ necesar pentru a-[i `ndeplini profesia, iar poten]ialii beneficiari ai serviciilor psihologice se adreseaz\ non-psihologilor. {i, cum exist\ nenum\rate exemple `n istoria noastr\ recent\ care demonstreaz\ c\ interven]ia altor instan]e dec`t cele profesionale `ntr-un domeniu, `n loc s\ rezolve vechile probleme, a generat `ntotdeauna noi probleme, este de presupus c\ ini]iativa ruperii acestui cerc vicios va veni de la reprezentan]ii noii genera]ii de psihologi. O istorie a asasinatului politic LIVIA IACOB Cunoscut publicului rom=n gra]ie traducerilor mai vechi (Istoria infernurilor, 1998 [i Istoria sinuciderii, 2002), istoricul George Minois reapare cu o nou\ scriere. Cu]itul [i otrava. Asasinatul politic `n Europa (1400-1800) este o carte de istorie a mentalit\]ilor care las\ locul cuvenit ironiei, umorului [i polemicii necesare chiar [i atunci c`nd istoricul ne face p\rta[i la gravitatea faptelor relatate. Minois este exact `n fotografierea datelor, caut\ mereu s\ sintetizeze, dar, atent s\ nu-[i plictiseasc\ cititorul, nu uit\ analiza oric\rui detaliu important pentru `ntreg... este deci un „cronicar“ c`teodat\ amuzat al unor triste vremi. Obiectul c\r]ii de care ne ocup\m este moartea, sub acele forme ale anormalit\]ii pe care, nu rareori, le `mbrac\ ea, anume sinuciderea (moartea voluntar\) [i asasinatul (moartea violent\, de ast\ dat\ de prim\ scen\, tiranicidul). ~n jurul acestor fenomene care au creat nedorite tipare de comportament `n anumite momente istorice (vezi, `n exemplific\ri, Evul Mediu, Secolul Luminilor sau secolul XX), cercet\torului identific\ „cercurile infernale“, altfel spus reac]iile societ\]ii occidentale (c\ci ea este luat\ `n vizor aici) `n fa]a crimelor. Pe c`t de spontane, pe at`t de trist aliniate `n subtextul genealogic al Europei de ast\zi. Minois se vede nevoit s\ pun\ `n oglind\ societatea tolerant\ de azi cu cea care o precede, nu tocmai democratic\, ba dimpotriv\, dac\ e s\ fim sinceri... {i o face alc\tuindu-[i strategic lucrarea din patru unit\]i, legate chiar prin simbolurile din titlu: „Tiranicidul `n slujba intereselor di- nastice [i familiale (1400-1550)“, „Tiranicidul `n slujba cauzelor religioase (1550- 1610)“, „Tiranicidul `mpotriva absolutismului (1610-1750)“ [i „De la tiranicid la asasinatul politic modern (1750-1800)“. Omniprezen]a cu]itului [i otravei ca metode eficiente `n lupta `mpotriva puterii a marcat civiliza]ia european\, duc`nd la dispari]ia prematur\ fie a unor personalit\]i „capabile s\ influen]eze `n mod decisiv cursul istoriei, de la Iulius Cezar la Henric al IV-lea“, fie a „opozan]ilor considera]i periculo[i“. Cartea lui Minois are, `n plus, meritul c\ pune sub semnul `ntreb\rii spontaneitatea unor asemenea acte. Cu]itul [i otrava schi]eaz\ ceea ce istoricul numea „o tipologie a crimei politice“ `n trei forme esen- ]iale: „crima `n stil englezesc – un asasinat discret `n numele pragmatismului dinastic“ (`n 1400 este asasinat, `n `ntunericul unui donjon, regele Angliei, Richard al IIlea) ; „crima `n stil fran]uzesc – asasinarea consilierilor regali prea puternici, `n numele libert\]ilor feudale“ (`n 1800 are loc explozia spectaculoas\ a ma[in\riei infernale de pe strada Saint-Nicaise, care `l viza pe Bonaparte); „crima `n stil italian – asasinarea `n public a tiranului `n numele libert\]ii populare“ `nf\ptuit\ `n Floren]a familiei Medici [i Roma din timpul dinastiei Borgia. Aspectul poate cel important al volumului trebuie c\utat `n conexiunile subtile pe care le face istoricul, o dat\ ce faptele sunt l\sate s\ se odihneasc\ [i se trece la interpret\ri. La `ntrebarea Cum e cu putin- ]\ crima politic\?, r\spunsul vizeaz\ primordial g`ndirea politic\, influen]at\ `ns\ profund de religie [i filozofie. Asasinatul devine posibil din cel pu]in dou\ cauze. Mai `ntì, din pricina corup]iei morale pe care o exercit\ fascina]ia puterii at`t asupra individului slab, vulnerabil, care ucide convins fiind c\ face un bine (suprim`ndu-l pe tiranul asupritor, ce guverneaz\ dup\ bunul plac), c`t [i asupra celui puternic, `n spe]\ regele. Un fapt l\muritor `n acest sens `l g\sim `n capitolul I, „Rena[terea tiranicidului politic“, unde putem citi despre adev\rata fobie care i-a urm\rit dintotdeauna pe conduc\tori, aceea c\ vor muri otr\vi]i, fobie confirmat\ de documente l\muritoare `n cazul familiei Borgia, prin al s\u reprezentant ilustru `n r\u, papa Alexandru al VI-lea. Astfel, c`nd cardinalul vene]ian Giovanni Michieli `[i d\dea ob[tescul sf`r[it, dup\ numai dou\ zile de le[in [i v\rs\turi, ambasadorul vene]ian Giustiniani scria guvernului s\u: „ì st\ `n obicei papei s\-[i `ngra[e cardinalii `nainte de a-i otr\vi, pentru a le mo[teni toate bunurile“. O alt\ cauz\ a asasinatului politic este ideologic\. Capitolul al III-lea, „Teoreticienii asasinatului politic de la apologia lui Jean Petit la manualul lui Machiavelli“, pune degetul pe ran\: `n 1408, Jean Petit deschide o lung\ serie de dezbateri asupra legitimit\]ii asasinatului politic, prelu`nd, la r`ndu-i, aversiunea grecilor fa]\ de tiranie (Platon, `n Republica, cerea pedepsirea tiranilor, `n timp ce Aristotel chiar distingea dou\ tipuri de tiranie, iar lista continu\ nest`njenit\...). Din nefericire, opiniile unui Xenofon, de pild\ („Cet\]ile nu numai c\ sunt r\zbunate de uciga[ii tiranilor, dar `n acela[i timp ì ridic\ pe ace[tia pe cele mai `nalte trepte ale onoarei. Nu sunt `ndep\rta]i de la ceremoniile sfinte, a[a cum se procedeaz\ pentru uciga[ii oamenilor de r`nd, dimpotriv\, imaginea lor este a[ezat\ `n temple pentru a le aduce mereu aminte de faptele lor m\re]e“), de[i nu mai pot fi `mp\rt\[ite de societatea democratic\ de azi, fuseser\ perfect absor- bite `n Rena[tere, c`nd un secretar florentin va reu[i performan]a de a dezbate crima politic\ din trei perspective: tehnic\, `n Principele (1513), istoric\, `n Istoria ora[ului Floren]a (1525), [i teoretic\, `n Discurs asupra primei decade a domniei lui Titus Livius (1513-1519). Cum totu[i crima nu legitimeaz\ altceva dec`t una sau mai multe crime `n [ir, lui Minois nu-i r\m`ne dec`t s\ salute lipsa de ipocrizie a lui Machiavelli, care, prin manualul politicianului renascentist perfect, dorea doar „s\ se impun\ `n ochii familiei De Medici, revenit\ la putere, descriind cum func]ioneaz\ un principat, cum se acapareaz\ puterea [i cum se p\streaz\“. Manipularea, de altfel, e cea mai bun\ lec]ie machiavelic\, pe care mass-media actuale [i-au `nsu[it-o cu prisosin]\. P`n\ [i autorul acestei c\r]i cade `n capcan\, conchiz`nd: „Este imposibil s\ faci politic\ respect`nd morala tradi]ional\: este lec]ia pe care ne-o d\ Machiavelli, valabil\ p`n\ `n zilele noastre, criticat\ doar de naivi [i ipocri]i. Statul nu se conduce cu «Tat\l nostru»“. De aici [i p`n\ la transformarea crimei `ntr-un veritabil spectacol, anun]at, preg\tit [i mediatizat cum se cuvine, pasul deja s-a f\cut. Numai c\ atentatul politic, „str\mo[“ al atentatului terorist de azi, nu legitimeaz\ sub nici o form\ genocidul. A[a cum cu]itul [i otrava nu cred s\-[i fi dorit vreodat\ s\ fie precursoarele rucsacului cu bomb\ sau ale avionului-kamikaze de care anumite str\zi [i anumite persoane `[i vor aminte mult timp de-acum `ncolo. George Minois, Cu]itul [i otrava. Asasinatul politic `n Europa (1400-1800), Ia[i, Institutul European, 2005, colec]ia „Sinteze“, traducere de Cristina Prepeli]\, postfa]\ de Gabriel Leanca. septembrie 2005
Page 1 and 2: 24 pagini, 1 leu an VI, nr. 81 TIMP
Page 3: Agora EDITORIAL Cuvinte la desp\r]i
Page 7 and 8: Agora TIMPUL Pentru o „altfel“
Page 9 and 10: Eseu RADU PAVEL GHEO Intelighen]ia
Page 11 and 12: Lec]ia polonez\ O reconstituire ext
Page 13 and 14: Cerneluri untului“ - `ntr-un text
Page 15 and 16: Istorii TIMPUL 15 Edgar Hilsenrath
Page 17 and 18: Est-Vest TIMPUL „~nt`rziatul“ A
Page 19 and 20: Eseu TIMPUL Nelini[ti atlantice, ec
Page 21 and 22: Polemici cazul, dac\ pot spune astf
Page 23 and 24: Accente TIMPUL Un scandal literar (

[+] descarca in format .PDF - Timpul

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?