[+] descarca in format .PDF - Timpul

Agora
TIMPUL
Pentru o „altfel“ de istorie a Bucovinei
ANDREI CORBEA
Ce relevan]\ mai pot avea ast\zi, dincolo
de cercurile speciali[tilor, explor\rile
acribice `n istoria noastr\ regional\ [i local\,
mai cu seam\ c`nd „trendul“ mediatic
reproduc`nd reflexele globaliz\rii favorizeaz\
`n chip evident „`ntregul“ [i nu
„fragmentele“, „centrul“ [i nu „periferiile“?
Am repetat aceast\ `ntrebare vizavi
de masivul op publicat recent de istoricul
ie[ean Mihai-{tefan Ceau[u, ce se apleac\
asupra unei teme aparent ex-centrice `n
raport cu agenda istoriografic\ „popular\“
ast\zi `n opinia public\ : Parlamentarism,
partide [i elit\ politic\ `n Bucovina
Habsburgic\ (1848-1918) (Ed. Junimea,
Ia[i 2004). Pe l`ng\ flagranta sa „inactualitate“,
- c\ci cititorii nu vor g\si aici nimic
senza]ional, dup\ calapodul „dezv\luirilor“
dintr-un trecut cu reverbera]ii `n
cotidianul imediat -, cartea `[i mai asum\
o „diferen]\“, incomod\ [i ea de la un
punct `ncolo: dac\ modelul „na]ional“ `n
tratarea diferitelor perioade [i capitole ale
istoriei noastre moderne a asimilat mefien]a
institu]ional\ fa]\ de ideea federalist\,
traduc`nd-o `n cercet\rile asupra
provinciilor istorice dinafara Rom=niei
„mici“ `n dezinteresul curent pentru tot ce
a `nsemnat altceva dec`t premiz\ (politic\,
ideologic\, cultural\ etc.) a alipirii la
„]ara-mam\“ [i a devenirii Rom=niei
Mari, lucrarea de fa]\ legitimeaz\, cel
pu]in pentru Bucovina dinaintea Primului
r\zboi mondial, o abordare `n func]ie de
datele obiective ale unei realit\]i regionale
cu o istorie nu doar a „rom=nilor“, -
cum insist\ unii, poate doar din exces
„filial“ fa]\ de o anumit\ tradi]ie academic\,
s\ numeasc\ obiectul de studiu propus
liceenilor [i studen]ilor no[tri. Or, `n
oglinda unor asemenea cutume `nc\ `n
vog\ `n „spa]iul public“, ini]iative metodologice
de acest gen nu s`nt sortite
neap\rat s\ „plac\“...
Mihai-{tefan Ceau[u s-a calificat nu
doar `ntre istoricii rom=ni drept un eminent
cunosc\tor al problematicii bucovinene;
drept m\rturie stau, pe l`ng\ numeroasele
studii pe care le-a publicat `n
leg\tur\ cu ea, cartea sa din 1998 despre
Bucovina habsburgic\ de la anexare la
Congresul de la Viena. Iosefinism [i postiosefinism
(1774 – 1815), dar [i capitolul
despre Dieta de la Cern\u]i din masivul
tratat de istorie a Monarhiei habsburgice
editat de Academia de {tiin]e a Austriei.
Mai noul s\u volum `i confirm\ pe deplin
competen]ele, ce dep\[esc, dac\ mai era
nevoie s-o spun, factologia strict legat\ de
destinul provinciei desenate dup\ ce, `n
1774, armatele imperiale au ocupat, pentru
a-[i asigura un culoar de trecere din
Transilvania c\tre Gali]ia anexat\ de
Viena cu doi ani mai `nainte, 10500 kilometri
p\tra]i `n nord-vestul principatului
Moldovei. Nu `nseamn\ c`tu[i de pu]in c\
subapreciem aportul documentar al c\r]ii:
este suficient, credem, s\ not\m c\ Mihai-
{tefan Ceau[u folose[te pentru `nt`ia oar\
din plin, dup\ [tiin]a noastr\, surse de
prim\ m`n\ precum rapoartele guvernatorilor-pre[edin]i
ai landului Bucovinei c\tre
guvernul vienez, aflate `n arhive austriece,
documentele din fondul Guvern\m`ntului
Bucovinei care au r\mas dup\
1918 la Ministerul de Interne de la
Bucure[ti, ca [i stenogramele [edin]elor
Camerei deputa]ilor de la Viena [i ale
Dietei cern\u]ene, de la 1861 p`n\ la finalul
din 1914/1918. Dar pentru a examina
cu folos chestiunea elitelor bucovinene
dup\ 1848, momentul `n care `mp\ratul
Franz Joseph a consim]it s\ acorde teritoriului
p`n\ atunci alipit la Gali]ia autonomia
legislativ\ [i administrativ\, autorul
trebuie s\ fie concomitent expert `n domeniul
c`t se poate de complex al tipului
specific de parlamentarism ce s-a constituit,
`n rela]ie cu toate „constr`ngerile“
cadrului social, politic [i na]ional at`t de
pestri] al vechii Austrii, at`t la „centru“,
c`t [i `n landuri, cu tot cu ideologiile care
au alimentat coagularea partinic\, [i, nu
mai pu]in, cu „personalul“ care le-a ilustrat
[i le-a profesat. Perspectiva exact\
asupra ansamblului `i `ng\duie lui Mihai-
{tefan Ceau[u s\ evalueze mai nuan]at [i
mai conving\tor caracteristicile „cazului“
bucovinean, interesant at`t din punctul de
vedere al experien]ei consumate de la
1848 `ncolo `n efortul de modernizare
politic\ [i social\ la scara Monarhiei, c`t [i
pentru aportul virtual al acestuia la zestrea
de cultur\ democratic\ cu care a pornit
la drum Rom=nia „re`ntregit\“ de dup\
Primul r\zboi mondial.
Aici se afl\ [i esen]a r\spunsului pe care
`l putem da f\r\ team\ de a gre[i `ntreb\rii
formulate `n debutul acestui articol.
Mihai-{tefan Ceau[u demonteaz\ cu r\bdare
[i cu o admirabil\ ambi]ie a „epuiz\rii“
subiectului „anatomia“ [i „fiziologia“
`ntregului mecanism constitu]ional,
cu legile electorale aferente, impus de la
Viena, `n etape succesive, microcosmosului
bucovinean, – mecanism implic`nd
alegeri parlamentare, campanii electorale
[i dezbateri contradictorii de programe
dublate de un set de abilit\]i de negociere
[i de promovare a compromisului, [i nu `n
ultimul r`nd o rela]ie de putere dintre
„majoritate“ [i „minoritate“, recunoscut\
[i consim]it\ de ambele p\r]i – cu o implicit\
inten]ie „pedagogic\“: aceea de a etala
consecin]ele `n „durata lung\“ ale unui
implant institu]ional [i juridic cu ad`nci
r\d\cini `n reformismul temperat, de sorginte
iluminist\, al iosefinismului, `ntr-o
societate patriarhal\, aflat\ `nc\, `n cutume
[i `n reflexele mentalului colectiv, la
cheremul arbitrariului despotic [i al servitu]ilor
medievale. Dincolo de artificiul
discursiv al polarit\]ii abrupte dintre un
model „occidental“ [i unul „oriental“, pe
care autorul `l evit\ ([i bine face!), rezult\
c\, `ntr-o ordine „evolu]ionist\“, ceea ce
s-a petrecut la scara redus\ a Kronlandului
cu capitala la Cern\u]i reprezint\ un
experiment mai mult sau mai pu]in reu[it
de „sincronizare“ la procesul moderniz\rii,
`n varianta lui specific\,- nu at`t de
spectaculoas\, pentru c\ grevat\ din punct
de vedere social de un poten]ial iner]ial
preponderent `n raport cu cel generator al
dinamicii „progresului“ -, `n care s-a derulat
acesta `n spa]iul central-european.
~ntreaga succesiune evenimen]ial\ reconstituit\
am\nun]it de Mihai-{tefan
Ceau[u din ciclu `n ciclu electoral probeaz\
efortul de adaptare al structurilor
locale bucovinene la impulsurile nu rareori
for]ate de un impetus colonial nedisimulat
dinspre Viena (despre care istoriografia
austriac\ vorbe[te astazi f\r\ complexe),
efort care a `nsemnat concomitent
pentru exponen]ii acestora unul de asimilare
[i, de ce nu?, de `nsu[ire a unei „m\suri
a lucrurilor“, alta dec`t cea nutrit\ de
ata[amentele tradi]ionale, altfel spus, una
deschis\ la ini]iativa reformatoare, dinl\untru
sau dinafar\. Algoritmul generator
al elitelor politice bucovinene postpa[optiste,
cu a c\ror „descriere“ Mihai-{tefan
Ceau[u merge p`n\ la alc\tuirea unui
dic]ionar extrem de util, de[i `nc\ incom-
plet, al acelor personalit\]i bucovinene ce
s-au ilustrat `n politica cern\u]ean\ ori
vienez\, s-a `ntemeiat `n general pe o asemenea
conduit\, diferen]iat\, desigur, `n
opinia, condi]ionat\ social [i chiar na]ional,
asupra anvergurii prefacerilor [i a efectelor
lor. Dealtfel, pu]inele fragmente
reproduse `n volumul de fa]\ din interven]iile
parlamentare ale unui Eudoxiu
Hurmuzachi, socotit pe bun\ dreptate
drept o figur\ emblematic\ a lumii bucovinene
la mijloc de veac XIX, `l calific\,
prin pledoaria sincer\ [i convins\ pentru
modernizare, `ntre cei mai angaja]i promotori,
al\turi de un Dinicu Golescu [i de
pa[opti[tii moldo-valahi, ai ideii de `nnoire
din temelii, dup\ tipic „european“, a
societ\]ii rom=ne[ti.
Aportul acestei filia]ii bucovinene de
g`ndire [i cultur\ politic\ „central-european\“
la articularea [i func]ionarea sistemului
politic al Rom=niei interbelice a
r\mas din p\cate, „virtual“, `n ciuda celor
c`]iva lideri cern\u]eni „recicla]i“ `ntre
oficialit\]ile bucure[tene. Simptomatic\
pentru acest abandon a fost aversiunea
deschis declarat\ a unuia dintre ei, istoricul
Ion Nistor, fa]\ de acel tip de „mediere“
practicat `ntre frac]iunile na]ionale
din Bucovina habsburgic\, [i concretizat
inclusiv `ntr-un compromis constitu]ional
(din 1909) considerat exemplar la acea
vreme `n Austria, ce a situat criteriul antantei
locale, a[a-numitul „bucovinism“,
deasupra comandamentelor na]ionale ale
unora [i altora. Ion Nistor a fost `n fond
acela care, prin `ntreaga sa oper\ consacrat\
trecutului Bucovinei, a transpus (pe
urmele lui Nicolae Iorga) interesul politic
na]ional `n viziunea foarte limitat\ [i
extrem ideologizat\ a unei istorii exclusiviste
a rom=nilor bucovineni, alta, chipurile,
dec`t a ucrainienilor, evreilor, germanilor
sau polonezilor tr\itori acolo, viziune
care a ignorat orice alt\ manifestare
politic\ dec`t cea subsumat\ idealului
prezerv\rii na]ionalit\]ii [i credin]ei, opuse
din principiu st\p`nirii „str\ine“. Ea a
prevalat p`n\ la tabuizarea silnic\ prin
pax sovietica a chestiunii bucovinene,
dar a fost utilizat\ din ra]iuni de oportunitate
politic\ dup\ 1970 – vezi un studiu
din 1983 despre „via]a politic\ rom=neasc\
`n Bucovina“ – pentru a redeveni dominant\
dup\ 1990, acum [i `n contrapondere
la accentele „inverse“ puse de
istoriografia ucrainean\. Aceast\ carte a
lui Mihai-{tefan Ceau[u marcheaz\ `ntr-un
fel, (dup\ tentativa mai timid\ a lucr\rii
de istorie social\ a lui Constantin
Ungureanu Bucovina `n perioada st\p`nirii
austriece, ap\rut\ la Chi[in\u `n
2003), adev\rata „ie[ire“ a istoriografiei
rom=ne[ti despre Bucovina din posteritatea
lui Ion Nistor, at`t de criticat\ pentru
„tezismul“ [i deficitul ei de credibilitate
de istorici occidentali precum Mariana
Hausleitner, prin aceea c\, restabilind
„faptele“ [i contextul lor, `ng\duie, `n
fine, delimitarea interpret\rii [i judec\]ii
istorice de ra]iuni partizane, oricare ar fi
acelea, [i tratarea unei „materii“ precum
via]a politic\ a Bucovinei de p`n\ la 1914
`n cadrul comun `n care ea s-a desf\[urat,
`n r\sp\r cu diviziunile na]ionale care au
ap\sat-o mai cu seam\ dup\ 1900.
Corectarea [i reechilibrarea unor aprecieri
cli[eizate despre statutul na]ionalit\]ii
rom=ne `n Bucovina habsburgic\, aprecieri
care au subzistat [i s-au perpetuat
`n ultima sut\ de ani `n manualele noastre
de istorie [i, prin ele, `n con[tiin]a public\,
are loc f\r\ ostenta]ie, de[i, dac\ i se
pare necesar, istoricul recurge la o dic-
]iune c`t se poate de clar\, precum atunci
c`nd afirm\ c\ politica Vienei consta `n
„tratarea egal\ a na]ionalit\]ilor existente
[i a limbilor vorbite `n provincie“, sau
c`nd `nregistreaz\ pozi]ia dominant\ a
7
rom=nilor `n structurile politice ale
Kronland-ului p`n\ la compromisul
constitu]ional din 1909 [i prezen]a deloc
ne`nsemnat\ a unor politicieni bucovineni,
mai ales rom=ni, `n ecua]iile politicii
de la „centru“. Dealtfel, sprijinul marii
aristocra]ii funciare, `n primul r`nd
rom=ne[ti, din Bucovina pentru cotitura
conservatoare a guvernului Taafe de la
sf`r[itul anilor ‘70 ai secolului al XIX-lea
a fost r\spl\tit\ de autorit\]ile austriece
printr-un favoritism economic [i politic
manifest, denun]at cu mare revolt\ de
grup\rile liberale locale; tensiunile declan[ate
dup\ 1892 `ntre partidele rom=ne[ti
[i guvernul local au decurs din reac]ia
acestuia din urm\ la presiunea na-
]ionalismului rutean, pretinz`nd o reprezentare
`n institu]ii propor]ional\ cu ponderea
popula]iei ucrainiene din Bucovina,
relativ majoritar\ (38% fa]\ de 34% rom=ni,
conform recens\m`ntului din
1890): principiul aplan\rii `nainte de toate
a conflictelor na]ionale, dar [i iritarea
func]ionarilor habsburgici fa]\ de apari]ia
unei frac]iuni intelectuale rom=ne[ti cu
un program ap\sat na]ional, critic\ la adresa
conciliatorismului vechii genera]ii
de politicieni [i inspirat\ probabil de
fractura dintre „junii“ [i „b\tr`nii cehi“, a
condus la disputele ulterioare, din care nau
lipsit acuza]iile de ostilitate la adresa
rom=nilor. Mihai-{tefan Ceau[u urm\re[te
`ndeaproape aceste evolu]ii, pe care `ncearc\
s\ le explice cu toate implica]iile
lor `n epoc\, motiv pentru care `[i interzice
parti-pris-urile; cu „distan]\“ analitic\
s`nt trecute `n revist\ [i alte episoade
„complicate“, precum angajamentul rom=nului
Constantin Toma[ciuc al\turi de
liberalii „centrali[ti“ germani sau „devierea“
lui Aurel Onciul [i a partidului s\u
de la linia na]ionalist\ rom=neasc\, diziden]\
pe care unii se simt chema]i s-o mai
„condamne“ [i ast\zi. Aceea[i benefic\
senin\tate este investit\ `n trecerea `n
revist\, deopotriv\ de exact\, a tuturor
partidelor, grup\rilor [i frac]iunilor, na-
]ionale sau nu, active `n spectrul politic al
Bucovinei de p`n\ la 1918.
„C\lc`iul lui Ahile“ al c\r]ii `l reprezint\
o anumit\ nesiguran]\ onomastic\ [i
toponimic\; unele nume de persoane sau
de locuri au p`n\ la trei variante: de pild\
Kärten (corect Kärnten) [i Carintia,
Demeter [i Dimitrie Isopescu, Hierotheus
[i Ieroftei Pihuleac, Hacman [i Hackman,
Cob`li]a [i Kob`li]a, etc., iar la cei `nnobila]i
cu titlul de „cavaler“,- numi]i to]i
dup\ tipicul german cu von -, acesta
apare ba `n varianta german\ (Ritter), ba
`n rom=n\. Alte mici observa]ii: adjectivul
„grec-neunit“ are, `n respectul termenului
german, un echivalent rom=nesc
curent `n „greco-ortodox“, primul ministru
austriac din perioada 1865-1867 s-a
numit Belcredi [i nu Balcredi, iar referin]a
la guvernatorul Bourguignon `n
1907 este eronata, c\ci `n perioada 1904-
1911 pre[edinte al landului Bucovina a
fost Otto von Bleyleben.
Precizare
Articolul intitulat „Conceptul de
na]iune la rom=ni. O explica]ie teoretic\“
publicat `n nr. 7-8/2005 al revistei
„Timpul“, Supliment, pp.1-6, este
un fragment din cartea lui Victor
Neumann `n curs de apari]ie: Neam,
Popor sau na]iune? Despre identit\-
]ile politice europene, edi]ia a II-a
(rev\zut\ [i ad\ugit\), Editura Curtea
Veche, Bucure[ti, 2005“.
septembrie 2005