[+] descarca in format .PDF - Timpul

More documents

Recommendations

Info

14 GABRIEL CATALAN Documentul pe care-l reproducem mai jos, r\mas inedit `n pofida unor trimiteri [i semnal\ri, provine din Fondul Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri de la Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, fiind o adres\ oficial\ a episcopului romano-catolic de Timi[oara, Augustin Pacha, c\tre nun]iul apostolic `n Rom=nia, Andrea Cassulo, c\ruia `i solicit\ s\ analizeze o cerere a credincio[ilor catolici de origine evreiasc\ din aceast\ eparhie. Ace[tia erau foarte nemul]umi]i de legisla]ia antisemit\ a regimului na]ionallegionar, `n spe]\ de adoptarea Decretului Lege pentru reglementarea situa]iei evreilor `n `nv\]\m`nt din 11 octombrie 1940 (publicat sub Nr. 3438, `n „Monitorul Oficial“, Partea I-a, Nr. 240/14 octombrie 1940, pp. 5867-5868), prin care nu mai erau admi[i la [colile confesionale [i la [colile de stat cei n\scu]i din p\rin]i evrei, chiar dac\ ace[tia au fost cre[tina]i, respectiv boteza]i `nainte de na[terea copiilor lor, [i indiferent c\ ace[ti copii s-au n\scut cre[tini sau nu (cf. Lya Benjamin, Evreii din Rom=nia `ntre anii 1940-1944. vol. I Legisla]ia antievreiasc\, Bucure[ti, Editura Hasefer, 1993, pp. 70-71/doc. 14). Episcopul Augustin Pacha era implorat s\ fac\ demersurile necesare la forurile statului rom=n pentru revenirea asupra acestui decret lege [i anularea discrimin\rii catolicilor etnici evrei. La r`ndul s\u, ierarhul romano-catolic, convins de dreptatea cererii credincio[ilor s\i [i de pericolul `ndep\rt\rii copiilor lor de `nv\]\tura cre[tin\ catolic\, i-a scris nun]iului apostolic, rug`ndu-l cu insisten]\ s\ intervin\ `n favoarea acestor enoria[i la guvernul Rom=niei. Nun]iatura Apostolic\ a remis Ministerului de Externe al Rom=niei o not\, la care s-a anexat scrisoarea episcopului Augustin Pacha, prin care s-a cerut insistent respectarea Concordatului (se invocau art. 19 [i 20 privind libertatea Bisericii Catolice de a desf\[ura activit\]i instructiveducative [i religioase `n [colile confesionale [i de stat) [i, totodat\, s-a solicitat guvernului rom=n g\sirea unei solu]ii care s\ poat\ concilia dispozi]iile Concordatului cu acelea ale Decretului Lege din 11 octombrie 1940. Ministerul de Externe a trimis, la r=ndul s\u, o adres\ Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri la 31 octombrie 1940 spre informare, iar premierul, generalul Ion Antonescu, a pus pe aceast\ adres\ urm\toarea rezolu]ie: „D-nii mini[tri de justi]ie [i educa]iune examinare urgent\ [i `ndeplinirea formelor legale spre satisfacere“ (vezi Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri. Cabinet, vol. II (1940-1944), dosar 494/1940, ff. 65-66; Lya Benjamin, Evreii din Rom=nia `ntre anii 1940-1944. vol. II Problema evreiasc\ `n stenogramele Consiliului de Mini[tri, Bucure[ti, Editura Hasefer, 1996, p. 166/doc. 59). Ca reac]ie la demersurile Bisericii Romano-Catolice ([i, se pare, la cele similare ale luteranilor evanghelici), Pre[edin- ]ia Consiliului de Mini[tri a analizat aceast\ problem\ `n [edin]a sa din 4 decembrie 1940 [i apoi, pe 9 decembrie, a trimis o adres\ c\tre ministrul educa]iei na]ionale, cultelor [i artelor pentru ca acesta „s\ cerceteze chestiunea evreilor care vor s\ urmeze [coli confesionale cre[tine (catolice sau evanghelice)“ [i „s\ comunice m\surile de executare“ (vezi ANIC, Fond PCM. Cabinet, vol. II (1940-1944), dosar septembrie 2005 494/1940, ff. 65-66; Lya Benjamin, op. cit., p. 166/doc. 59). Bine`n]eles c\ nu a fost suficient doar acest demers romano-catolic [i c\ Biserica Catolic\ nu s-a limitat doar la at`t, ci to]i reprezentan]ii catolicismului au f\cut multe alte presiuni asupra statului rom=n `n to]i anii dictaturii legionare [i apoi antonesciene, pentru ca s\ ob]in\ anularea persecu]iilor contra evreilor, `n general, [i a celor trecu]i la catolicism, de mai mult sau mai pu]in timp, `n special, ob]in`nd par]ial c`[tig de cauz\, doar `n anii 1943-1944, dup\ ce mare[alul Ion Antonescu a devenit con[tient c\ r\zboiul ar putea fi pierdut de Germania [i c\ micile compromisuri f\cute Vaticanului [i/sau evreilor vor conta foarte mult la finalul r\zboiului, `n raporturile cu SUA [i Marea Britanie. Invoc`nd insistent Concordatul, diploma]ii papali din Rom=nia, `n frunte cu nun]iul apostolic Andrea Cassulo, au bombardat cu memorii, scrisori, reclama]ii [i proteste autorit\]ile statului rom=n `nc\ din anii 1940-1941, pentru ca `n anii 1942-1943 s\ intensifice presiunile la cel mai `nalt nivel [i s\ ob]in\ de la vicepre[edintele Consiliului de Mini[tri, Mihai Antonescu, adrese ferme c\tre prefec]ii [i guvernatorii jude]elor [i teritoriilor administrate de Rom=nia pentru respectarea [i executarea principiilor [i m\surilor stabilite `n chestiunea evreilor boteza]i [i trecu]i la catolicism de c\tre toate autorit\]ile [i organele administrative. Astfel, se ajunsese la 22 octombrie 1943 ca secretarul general al administra]iei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne s\ propun\ ca solu]ii posibile fie de a da ordin ofi]erilor de stare civil\ s\ `ndeplineasc\ formele cerute de lege `n cazul unui evreu care trece la catolicism, de[i aceast\ solu]ie nu ar fi corespuns legii [i ar fi fost „nepolitic\“ fa]\ de cea ortodox\, `ns\ ar fi reprezentat „o m\sur\ politic\ fa]\ de Biserica Romei“, fie de a modifica Decretul Lege Nr. 711/1941 `n sensul c\ interzicerea trecerii la alt cult a evreilor s\ excepteze pe evreii care se convertesc la catolicism [i ortodoxie sau chiar s\ fie abrogat acest text de lege, cu specificarea c\ cre[tinarea evreilor nu influen]eaz\ cu nimic dispozi- ]iile legilor privind rom=nizarea vie]ii economice (vezi Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond Ministerul Afacerilor Interne/Direc]ia Administra]iei de Stat, dosar 24/1943, dosar intitulat Situa]ia evreilor boteza]i [i trecu]i la catolicism, 32 file; f. 9v, `n special). Anterior, dictatorul, autointitulat „Conduc\torul Statului Rom=n“, era decis s\ nu admit\ sub nici un motiv amestecarea s`ngelui [i convertirea la cre[tinism a evreilor (la catolicism aceste convertiri au continuat `n secret [i `n timpul r\zboiului), iar `n chestiunea persecu]iei anticatolice de pe pozi]ii fundamentalist ortodoxe era hot\r`t s\ ia m\suri dure at`t `mpotriva catolicilor de origine maghiar\ sau secuiasc\ c`t [i a ceang\ilor din Moldova, considera]i ([i atunci) ca fiind rom=ni maghiariza]i [i catoliciza]i. Cu toate acestea, `n anii comunismului `naltul cler catolic a fost acuzat de colaborare cu autorit\]ile naziste, cu serviciile secrete hitleriste [i fasciste, iar apoi cu cele imperialiste americane, britanice, italiene, franceze, fiind `n `ntregime denigrat, destituit, `ntemni]at [i distrus fizic, mul]i episcopi murind `n `nchisori sau imediat dup\ eliberare. De exemplu, referindu-se la situa]ia din Banat din anii ’40, principalul organ de pres\ al minorit\]ii germane din Rom=nia comunist\ scria: „[…] episcopul catolic Augustin Pacha, un fidel slujitor al Vaticanului [i al fascismului, a `ntreprins o TIMPUL Episcopul romano-catolic Augustin Pacha [i evreii larg\ ac]iune de fascizare a popula]iei germane“ („Neuer Weg“, nr. 363-364, apud. „Ortodoxia“, nr. 2/1950, p. 222). Aceluia[i ierarh, `n cursul anchet\rii sale din 1950-1951, i s-a repro[at c\ l-a vizitat la Berlin `n februarie 1934 pe Hitler, pe care l-ar fi slujit, f\r\ s\ se ]in\ seam\ c\ `n realitate acea audien]\ era strict diplomatic\ [i informal\, `n interesul ap\r\rii minorit\]ii germane din Banat, format\ `n majoritate din [vabi catolici ostili na]ionalsocialismului, supu[i unor mari presiuni din partea nazi[tilor, ca Hans Eck, din Grupul Etnic German. De altfel, `n 1941 acela[i episcop s-a `nt`lnit [i cu Andreas Schmidt, [eful GEG, c\ruia i-a cedat cu o chirie simbolic\ cl\dirile [colilor confesionale catolice din Banat, ob]in`nd `n schimb continuarea pred\rii religiei catolice `n aceste [coli [i limitarea persecu]iei catolicilor. De asemenea, din acelea[i motive diplomatico-politice, a participat `n perioada dictaturii militare antonesciene [i la 2 manifesta]ii ale GEG, nu s-a opus f\]i[ propagandei naziste `n mediile catolice [i chiar a intervenit `n scris pe l`ng\ nun]iul papal ca s\-l avertizeze despre nemul]umirea unor germani b\n\]eni, simpatizan]i nazi[ti, fa]\ de protejarea public\ [i f\]i[\ a evreilor de c\tre Sf`ntul Scaun [i de episcopatul catolic din Rom=nia (vezi William Totok, Episcopul, Hitler [i Securitatea, `n „Observatorul cultural“, nr. 254-255/4- 17.01.2005). Aceast\ din urm\ scrisoare este un pre]ios document, fiind `n sine o dovad\ clar\ a veritabilei politici antirasiale a Vaticanului [i a elaboratei sale diploma]ii fa]\ de Germania nazist\ (vezi Reuters, International Herald Tribune, Washington Post, 29.06.2004; Vaticanul d\ publicit\]ii o scrisoare din ’43, privind sprijinul dat evreilor, Mediafax, 29.06.2004; Victor Eskenasy, Vatican releases 43 letter bolstering its role on Jews, Radio Free Europe, 29.06.2004). Episcopul catolic al diecezei de Timi[oara, Augustin Pacha, arestat pe data de 18 iulie 1950, a fost implicat `n sinistrul proces intentat de autorit\]ile staliniste de la Bucure[ti a[a-numi]ilor „spioni ai Vaticanului“, fiind tratat ca [ef al lotului (10-17 IX 1951). Printre ceilal]i nou\ inculpa]i se g\seau: episcopul clandestin Josef (Iosif) Schubert din Bucure[ti, preotul de la Biserica Italian\ din Bucure[ti, Pietro Ernesto Clement Gatti, rectorul Seminarului teologic din Timi[oara [i episcop clandestin, Adalbert Boro[, secretarul diecezei de Timi[oara, preotul Ioan (Hans) Heber, [eful cancelariei episcopale din Timi[oara, prelatul papal Iosif (Josef) Waltner [i „func]ionarul interpret al Lega]iei Italiei din Bucure[ti“, Eraldo Pintori. Propaganda comunist\ a acordat o mare aten]ie acestui proces, at`t `n presa rom=n\ c`t [i `n cea a ]\rilor „fr\]e[ti“. Astfel, pentru a demonstra veridicitatea acuza]iilor [i a „infrac]iunilor“ acestor clerici catolici sau publicat: `n Rom=nia o bro[ur\ intitulat\ Procesul unui grup de spioni, tr\d\tori [i comploti[ti `n slujba Vaticanului [i a centrului de spionaj italian la `nceputul anului 1952, la Editura de Stat pentru Literatur\ {tiin]ific\ din Bucure[ti, iar `n RDG un volum de reportaje (Vom alten und neuen Rumänien/Despre vechea [i noua Rom=nie, Aufbau Verlag, Berlin, 1952) semnat de cunoscutul scriitor Ludwig Renn, `n care ultimul capitol este dedicat `n exclusivitate unei relat\ri extrem de tenden]ioase despre procesul abuziv intentat grupului Pacha (vezi William Totok, op. cit.). To]i cei aminti]i mai sus au fost condamna]i `n septembrie 1951 de c\tre Tribunalul Militar Bucure[ti la pedepse deo- Istorii sebit de grele, episcopul romano-catolic de Timi[oara Augustin Pacha (26 noiembrie 1870 - 4 noiembrie 1954), primind cea mai mare pedeaps\: 18 ani de `nchisoare. El a murit la 4 noiembrie 1954, la scurt\ vreme dup\ ce fusese `n mod inexplicabil, subit eliberat. ~n 1996 Parchetul General l-a reabilitat prin admiterea unui recurs `n anulare (vezi William Totok, op. cit.). De aceea, cred c\ `l putem considera, pe bun\ dreptate, pe episcopul Augustin Pacha un martir al credin]ei catolice, demn de a fi venerat, `mpreun\ cu ceilal]i clerici catolici care au m\rturisit adev\rul cre[tin, fiind cop\rta[i la suferin]a martiric\ din anii dictaturii comuniste, judeca]i fie `n acest proces, fie `n altele, ori fiind chiar `nchi[i, tortura]i [i uci[i f\r\ nici o judecat\ (ca episcopii greco-catolici sau romanocatolici Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Valeriu Traian Fren]iu, Tit Liviu Chinezu, Ianós Scheffler, Anton Durcovici, Marcu Glaser [i monseniorul biritual Vladimir Ghika). „Copie Annex. au No. 6535/40=21 Oct. 1940 6531/40 Episcopia rom.-cat. de Timi[oara No. 2266. [col./1940 Excelen]\, La 14 Octombrie 1940 a ap\rut `n Monitorul Oficial No. 240 sub No. 3438 Decretul Lege pentru reglementarea situa- ]iei evreilor `n `nv\]\m`nt. ~n sensul acestui Decret Lege nu sunt admi[i la [colile confesionale [i la [colile de stat cei n\scu]i din p\rin]i evrei [i dac\ ace[tia au fost cre[tina]i resp. [respectiv – n.n.] boteza]i `nainte de na[terea copiilor lor, cari copii s’au n\scut ca cre[tini. ~n urma acestei dispozi]iuni copii [copiii – n.n.] care s’au n\scut ca cre[tini [i cari au fost boteza]i imediat dup\ na[terea lor [i cari au fost educa]i p`n\ acum `n religia catolic\ [i au urm\rit `nv\]\m`ntul confesional catolic, sunt de azi `nainte exclu[i din `nv\]\m`ntul confesional rom. cat. [romano-catolic – n.n.]. Mul]i p\rin]i cari cad sub dispozi]iunea acestui Decret Lege mi-au `naintat cererea lor ca s\ intervin la Excelen]a Voastr\ s\ binevoi]i a V\ adresa la locul competent [i s\ binevoi]i a insista ca ~naltul Guvern, s\ le dea p\rin]ilor deja boteza]i posibilitatea, ca copii lor [copiii – n.n.] p`n\ acum educa]i `n religia catolic\ [i cari au frecventat p`n\ acum vreo [coal\ confesional\, s\ poat\ frecventa [i mai departe aceast\ [coal\ `n care primesc educa]ie cre[tin\ catolic\. Motivarea cererei [cererii – n.n.] lor este fondat\ pe bun\voin]a [i convingerea lor catolic\ [i dac\ copii [copiii – n.n.] p`n\ acum educa]i `n religia catolic\ nu vor mai fi admi[i `n [colile catolice, educa]ia lor cre[tineasc\ va fi periclitat\ [i educa]ia `nceput\ pe baza Sfintei noastre credin]e va deveni iluzorie. Av`nd `n vedere c\ p\rin]ii interesa]i din convingerea lor se adreseaz\ la Excelen]a Voastr\ [i dup\ce [i eu sunt convins, c\ cererea lor `n privin]a educa]iei copiilor este fondat\, `mi permit a V\ ruga pe Excelen]a Voastr\ s\ binevoi]i a interveni `n interesul lor sus-men]ionat, dac\ [i Excelen]a Voastr\ o ]ine]i de oportun [i a cere la ~naltul Guvern `ndeplinirea cererei [cererii – n.n.] lor. Timi[oara, 19 Octombrie 1940 Augustin Pacha episcop“ (Arhivele Na]ionale Istorice Centrale, Fond Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri, vol. II (1940-1944), dosar 494/1940, ff. 66-67)
Istorii TIMPUL 15 Edgar Hilsenrath [i holocaustul transnistrean. Istoria public\rii romanului Nacht (1964) FRANCISCA SOLOMON ~n ultimii ani, exege]ii literari au acordat o aten]ie deosebit\ scrierilor despre holocaust. De altfel, problematica holocaustului a devenit obiectul central al multor direc]ii [tiin]ifice sau artistice. Scrierile literare [i m\rturiile unor victime, dar [i ale unor persoane care nu au supravie]uit regimurilor fasciste, `ns\ ale c\ror `nsemn\ri de lag\r s-au p\strat, constituie adeseori baza documentar\ a unei filmografii ale c\rei titluri s`nt deja dificil de contabilizat. C`t prive[te zona literaturii, o multitudine de scrieri [i de studii critice au v\zut lumina tiparului, propun`ndu-[i s\ tematizeze [i s\ analizeze diverse aspecte inerente acestei problematici. Spectrul fiind at`t de larg, exist\ `nc\ numeroase subiecte care au r\mas necercetate sau marginal tratate. Un astfel de subiect este cel reprezentat de literatura holocaustului transnistrean. Literarizarea holocaustului din Transnistria cuprinde totu[i un material bogat, ating`nd diverse genuri literare: liric\, proz\, jurnale [i m\rturii autobiografice 1 . Unul din reprezentan]ii acestei literaturi este Edgar Hilsenrath, un autor prea pu]in cunoscut `n cercurile rom=ne[ti. Lipsa de literatur\ primar\ [i secundar\ constituie unul dintre motivele pentru care Hilsenrath a r\mas p`n\ `n momentul de fa]\, chiar [i multor germani[ti rom=ni, un autor aproape necunoscut. ~n Germania ultimilor ani se constat\ un reviriment al operei [i al personalit\]ii autorului. Apar tot mai multe studii av`nd ca obiect de cercetare scrierile lui Edgar Hilsenrath. ~n anul 2004, editura Dittrich din Köln a scos o edi]ie de opere complete ale scriitorului `n unsprezece volume. Hilsenrath a fost invitat la numeroase dezbateri [i lecturi publice, iar mediile, `n special presa, manifest\ un real interes pentru persoana [i opera sa. Dar cine este acest Edgar Hilsenrath? Hilsenrath s-a n\scut pe 2 aprilie 1926 `n familia unor negustori evrei de orientare ortodox\ din Leipzig. ~n 1929, familia se mut\ `n or\[elul Halle an der Saale, unde tat\l avea o mic\ afacere. ~n anii ’30, pe fondul agita]iei naziste, afacerea familiei este boicotat\, ace[tia pierz`ndu-[i mijloacele de subzisten]\. La sf`r[itul anului 1938, tat\l hot\r\[te s\-l trimit\ pe Edgar, atunci `n v`rsta de doisprezece ani, `mpreun\ cu fratele s\u mai mic [i cu mama acestora, la Siret, la bunicii materni. Hilsenrath nu apuc\ `ns\ s\ se bucure prea mult de atmosfera idilic\ [i ocrotitoare din [tetl-ul bucovinean, a[a cum o descrie el `n romanul publicat `n 1993, Jossel Wassermanns Heimkehr, dar [i `ntr-o schi]\ autobiografic\ ulterioar\: „Acolo convie]uiau evrei, ]igani, ucraineni, rom=ni, unguri [i germani `ntr-o atmosfer\ pa[nic\. Un stat multietnic armonios. Aici, `n Bucovina, `n acest mic s\la[ est-european m-am sim]it pentru prima oar\ liber de amenin]\rile nazi[tilor. Eram bucuros c\ nu vedeam nic\ieri steagurile cu zvastic\ flutur`nd, nici m\car oamenii din trupele SA [i SS sau afi[ele cu propagand\ antisemit\“ 2. O dat\ cu venirea la putere a regimului lui Antonescu, se deschide o pagin\ sumbr\ `n istoria evreilor rom=ni din Basarabia [i Bucovina. ~n octombrie 1941, familia Hilsenrath este deportat\ `n Transnistria, „`n ]inutul dintre Nistru [i Prut, ocupat de trupele rom=ne“ 3 , r\m`n`nd `n ghetoul Moghilev-Podolsk p`n\ `n martie 1944. Dup\ eliberarea ghetoului de c\tre Armata Ro[ie [i dup\ o scurt\ [edere `n Rom=nia, Hilsenrath emigreaz\ ilegal `n Palestina, tr\ind c`]iva ani `n kibu]urile israeliene. Aici afl\ prin Crucea Ro[ie c\ tat\l s\u a supravie]uit r\zboiului [i c\ se afl\ `n Fran]a, iar mama [i fratele s\u, la Siret. Re`ntregirea familiei se produce `n Fran]a `n anul 1947. ~n 1951, Hilsenrath `[i urmeaz\ fratele `n America, stabilindu-se la New York, unde lucreaz\ ca scriitor liber profesionist, practic`nd [i alte meserii pentru a se putea `ntre]ine. Cea mai mare parte din primul s\u roman, Nacht (Noapte), este scris\ `n cafenelele frecventate de emigran]ii newyorkezi. Totu[i, `n anul 1975 Hilsenrath se hot\r\[te s\ renun]e la stilul de via]\ american [i s\ se re`ntoarc\ `n Germania. Iat\ ce m\rturisea prozatorul `n aceea[i scriere autobiografic\: „Hot\r`tor este faptul c\ America nu mi-a pl\cut. Nu era o ]ar\ pentru mine. De[i `mi f\cusem mul]i prieteni acolo, aveam mereu impresia c\ `n America s`nt doar un simplu num\r. O `ntreag\ societate de robo]i. Totul automatizat“ 4. Se stabile[te `n Berlinul de Vest unde locuie[te [i `n prezent. Istoria public\rii romanului Nacht, romanul de debut al lui Edgar Hilsenrath, ascunde „o premier\ nefericit\“. Dup\ semnarea contractului `ntre Hilsenrath [i editura münchenez\ Kindler `n aprilie 1964, reprezentan]ii acesteia lanseaz\ `n vara aceluia[i an un sondaj de opinie `n r`ndul unor istorici [i critici literari din Germania [i Statele Unite, discu]iile plan`nd `n jurul con]inutului extrem de `ndr\zne] [i neobi[nuit al romanului. Existau temeri cum c\ Nacht ar putea declan[a sentimente refulate, relans`nd manifest\rile antisemite: „~n Nacht, Hilsenrath insufl\ ideea cum c\ germanii au delegat rezolvarea «chestiunii evreie[ti» `n mare parte tocmai evreilor, care nu au fost folosi]i doar la cur\]area camerelor de gazare [i ale cuptoarelor de cadavrele semenilor lor, ci au activat [i `n poli]ia evreiasc\ a ghetoului. ~n romanul lui Hilsenrath nu apare nici m\car un singur activist SS german […]“ 5 . Renun]area v\dit\ `n a se situa pe pozi- ]ia f\pta[ilor, a[a-zisa „Täterperspektive“, i-a adus lui Hilsenrath critici vehemente din partea unei mari p\r]i a exege]ilor literari [i a opiniei publice. I s-a repro[at prozatorului faptul c\ `n roman nu apare nici un soldat nazist. Poli]ia evreiasc\ [i solda]ii rom=ni care f\ceau periodic razii `n ghetoul Prokow, scena desf\[ur\rii ac]iunii romanului, s`nt aminti]i trec\tor, Hilsenrath nepropun`ndu-[i s\-i aduc\ pe ace[tia `n prim-plan. Mai mult, evreii ghetoiza]i `n Prokow devin ei `n[i[i f\pta[i `ntr-o lupt\ aprig\ pentru supravie]uire, `n care orice valoare etic\ `[i pierde con]inutul. Bursa neagr\, prostitu]ia [i furturile, acestea s`nt singurele posibilit\]i de a supravie]ui `n Prokow. ~n timp ce criticii de origine evreiasc\ din America au ajuns la concluzia c\ romanul lui Hilsenrath reprezenta o scriere cu un caracter profund original, deschiz`nd o nou\ perspectiv\ esteticii literaturii despre holocaust, litera]ii germani s-au manifestat `ntr-o manier\ mult mai re]inut\, subliniind faptul c\ `nc\lcarea anumitor reglement\ri pe plan estetic, precum jocul cu mijloacele grotescului [i ale umorului negru `n contextul literaturii despre holocaust, ar fi putut produce „o reac]ie fals\ a publicului german, care [i-ar fi dorit s\ g\seasc\ `ntro astfel de abordare tocmai justificarea atitudinii sale antisemite“ 6. Literatura postbelic\ a demonstrat o oarecare sensibilitate fa]\ de fic]ionalizarea holocaustului, ar\t`ndu-se destul de reticent\ `n a transforma acest tragic eveniment istoric `ntr-un produs consumabil, trivializ`nd suferin]ele milioanelor de victime. Nacht este `n cele din urm\ editat de Kindler `ntr-un tiraj redus de 1.250 de exemplare, dintre care doar 700 ajung s\ fie comercializate, celelalte fiind `n scurt timp retrase de pe pia]\. Cartea a trecut astfel neobservat\ de cititorii germani. ~n anul urm\tor, 1965, Nacht apare `n traducere englezeasc\ la renumita editur\ american\ Doubleday&Co, `ntr-un tiraj de peste 500.000 de exemplare, cunosc`nd un real succes. ~n anul 1976, Hilsenrath `l `nt`lne[te pe Helmut Braun, proprietarul unei mici case editoriale din Köln, care se arat\ interesat de romanul lui Hilsenrath [i se ofer\ s\-l publice. Nacht apare `n 1978 la editura Braun `ntr-un tiraj de 50.000 de exemplare, critica dovedindu-se de data aceasta mult mai receptiv\. Peter Jakostra caracteriza romanul drept o „m\rturie din infern“, o „epopee a groazei“ 7 , Niels Höpfner scria despre Nacht c\ acesta ar reprezenta „un film horror cu cuvinte“ 8 , `n timp ce Michael Braun era de p\rere c\ scrierea lui Hilsenrath era „un compendiu hipernaturalist al groazei“ 9 – critici destul de pline de cli[ee, de altfel. Autorului romanului Nacht se bazeaz\ pe propriile-i experie]e din ghetoul Moghilev-Podolsk, at`t de traumatice [i care l-au marcat profund. Iat\ ce m\rturisea `ntr-o not\ autobiografic\: „Scrisul a reprezentat mereu pentru mine o terapie. Dup\ r\zboi am suferit adeseori de depresii, nemaifiind `n stare s\ stabilesc nici o leg\tur\ cu lumea normal\. La dou\zeci de ani aveam crize de identitate. […] Scrisul a rezolvat multe. Dup\ primele zece, doisprezece pagini din Nacht m-am sim]it u[urat. ~mi g\sisem scopul `n via]\. De atunci nu mai suf\r de depresii“ 10 . De[i Prokow este un toponim fictiv, acesta dob`nde[te un caracter reprezentativ, fiind simbolul dezumaniz\rii totale, al suferin]ei extreme [i al distrugerii de sine `n lupta pentru supravie]uire. Totu[i, `n Nacht apar adeseori indicii ce trimit la toponimia h\r]ii lag\relor transnistrene, ceea ce confer\ romanului un oarecare grad de autenticitate, plas`nd ac]iunea `ntrun cadru geo-istoric bine definit: „Unde ai fost `n tot timpul acesta… din octombrie ’41?“ o `ntreab\ Ranek, protagonistul romanului, pe Debora, cumnata acestuia pe care o re`nt`lne[te `n Prokow. „~n {argorod… `n Kopaigorod… `n Obodokwa… [i `n cele din urm\ `n Ber[ad“ 11 . Nacht este mai cur`nd o `n[iruire de scene dec`t o povestire tradi]ional construit\, cu un narator ce nu-[i propune s\ justifice sau s\ sanc]ioneze comportamentul protagoni[tilor. Reflec]ia asupra modului de a ac]iona al personajelor este transferat\ aproape `n totalitate cititorilor. Nici `n romanele sale ulterioare Hilsenrath nu se va dezice de stilul ce l-a consacrat, devenind (dup\ cum afirma Anne Fuchs) un fel de „bad boy“ 12 al literaturii holocaustului. 1 Referitor la m\rturiile autobiografice ale unor fo[ti deporta]i în Transnistria trebuie amintit\ colec]ia „Schoáh & Judaica“ (Hartung-Gorre), îngrijit\ de Edgar Roy Wiehn, istoric [i sociolog, care a publicat în traducere german\ scrierile Sonjei Palty, Jenseits des Dnjestr – Jüdische Deportationsschiksale aus Bukarest in Transnistrien 1942-1943, jurnalul lui Mirjam Korber, Deportiert – Jüdische Überlebensschicksale aus Rumänien 1941-1944. Ein Tagebuch, Klara Schächter, Woss ich hob durchgelebt – Was ich durchgemacht habe. Brief einer Jüdin aus der Bukovina, verfasst in Transnistrien 1943, Nathan Simon, „...auf allen Vieren werdet ihr hinauskriechen!“ Ein Zeugenbericht aus dem KZ Wapniarka [.a. 2 Vezi Edgar Hilsenrath, Zuhause nur in der deutschen Sprache – eine biographische Selbstauskunft în Thomas Kraft (Coord.), Edgar Hilsenrath. Das Unerzählbare erzählen, München, 1996, p. 14. 3 Ibidem, p. 15. 4 Ibidem, p. 17. 5 Vezi Moshe Zimmermann, citat de Willi Jasper în Deutsch-jüdischer Parnass. Literaturgeschichte eines Mythos, Berlin, 2004, p. 459. 6 Extras dintr-o scrisoare a editurii Kindler adresat\ lui Edgar Hilsenrath, citat de Agnieszka von Zanthier în Julian Stryjkowski und Edgar Hilsenrath: Zur Identität jüdischer Schriftsteller nach 1945, Essen, 2000, p. 55. 7 Vezi Peter Jakostra, Nacht, în Thomas Kraft (Coord.), op. cit., p. 63. 8 Vezi Niels Höpfner, Schwerer Brocken Trauerarbeit, în Thomas Kraft (Coord.), op. cit., p. 67. 9 Vezi Michael Braun, Dichter sind unsere Erinnerungen, în Walter Schmitz (Coord.), Erinnerte Shoah/The Shoah Remembered, Dresden, 2003, p. 396. 10 Vezi Edgar Hilsenrath, Zuhause nur in der deutschen Sprache – eine biographische Selbstauskunft în Thomas Kraft (Coord.), op. cit., p. 15. 11 Vezi Edgar Hilsenrath, Nacht, Frankfurt am Main, 1980, p. 160. 12 Vezi Anne Fuchs, Bad Boys and Evil Witches: Gender and Abjection in Edgar Hilsenrath’s Der Nazi&der Friseur în A Space of Anxiety. Dislocation and Abjection in Modern German-Jewish Literature, Amsterdam-Atlanta, 1999. septembrie 2005
Page 1 and 2: 24 pagini, 1 leu an VI, nr. 81 TIMP
Page 3 and 4: Agora EDITORIAL Cuvinte la desp\r]i
Page 5 and 6: Analize spectrale Ambiguit\]i [i in
Page 7 and 8: Agora TIMPUL Pentru o „altfel“
Page 9 and 10: Eseu RADU PAVEL GHEO Intelighen]ia
Page 11 and 12: Lec]ia polonez\ O reconstituire ext
Page 13: Cerneluri untului“ - `ntr-un text
Page 17 and 18: Est-Vest TIMPUL „~nt`rziatul“ A
Page 19 and 20: Eseu TIMPUL Nelini[ti atlantice, ec
Page 21 and 22: Polemici cazul, dac\ pot spune astf
Page 23 and 24: Accente TIMPUL Un scandal literar (

[+] descarca in format .PDF - Timpul

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?