3.Curs procesare primara

Mișu Moscovici
Alina Popa
Alis Mihaela Vezeanu
Mihaela Claudia Marinescu
Cătalina Florentina Trofosila
Angela Casarica
Daniela Mariana Ghera
Ramona Ionela Vlase
Amalia Ștefaniu
Cornelia Nichita
Virginia Vulturescu
Colectiv tehnoredactare:
Iris Mateescu
George Roată
Ștefan Popescu
Laura Păun

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
INTRODUCERE
Procesarea primara a plantelor medicinale si aromatice are ca scop
transformarea materiei vegetale brute obtinuta dupa recoltare sau colectare in
produs vegetal - materie prima pentru obtinerea de produse fitoterapice sau alte
produse necesare in economie.
Procesarea primara implica mai multe operatii (in functie de materia prima
bruta si domeniul de utilizare a produsului vegetal) printre care: uscarea,
prelucrarea specifica, sortarea, sau stabilizarea si fermentarea sau liofilizarea sau
maruntirea. Alte operatii constau in ambalarea si depozitarea produsului vegetal.
Fiecare operatie trebuie efectuata in conformitate cu normele de buna
practica, obligatorii in Uniunea Europeana dar si in tara noastra.
Norme de buna practica pentru procesarea plantelor medicinale
Prelucrare primara
Masurile adecvate de prelucrare primara sunt dependente de materialele
individuale.
Aceste procese ar trebui efectuate in conformitate cu standardele de calitate,
regulamentele si normele legislatiei nationale si/sau regionale. In unele cazuri,
cumparatorii pot solicita ca protocoalele specifice sa fie respectate. Aceste
protocoale trebuie sa respecte, de asemenea, cerintele de reglementare nationale
si/sau regionale, care se aplica in tarile producatoare si importatoare.
Pe cat posibil, procedurile standard de operare trebuie sa fie urmate. In cazul
in care sunt facute modificari, acestea ar trebui sa fie justificate prin datele de
testare adecvate care sa demonstreze ca nu este diminuata calitatea materialului
obtinut din planta medicinala.
Materia prima bruta constand in plantele medicinale recoltate sau colectate
trebuie sa fie descarcata si despachetata imediat dupa sosirea la instalatia de
prelucrare. Inainte de prelucrare, materia prima a plantelor medicinale trebuie
protejata de ploaie, umiditate, precum si de orice alte conditii care ar putea cauza
deteriorarea. Materia prima trebuie sa fie expusa la lumina directa a soarelui numai
in cazul in care exista o necesitate specifica pentru acest mod de uscare.
Materia prima constand in plantele medicinale care urmeaza sa fie utilizata in
stare proaspata trebuie sa fie recoltata / colectata si livrata cat mai repede posibil

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
spre instalatia de prelucrare pentru a evita fermentarea microbiana si degradarea
termica. Materialele pot fi stocate prin refrigerare, in borcane, in cutii cu nisip, sau
folosind si alte masuri adecvate de conservare enzimatica, imediat dupa
recoltare/colectare si in timpul transportului catre utilizatorul final. Utilizarea
conservantilor trebuie evitata. Daca sunt utilizate, acestea trebuie sa fie in
conformitate cu reglementarile nationale si / sau regionale pentru
producatori/colectori si utilizatorii finali.
Toata materia prima constand in plantele medicinale trebuie sa fie verificata
in timpul etapelor de prelucrare primara a productiei, iar orice produse care nu
corespund standardelor sau impuritatile ar trebui sa fie eliminate mecanic sau
manual. De exemplu, materia prima uscata trebuie sa fie verificata, trecuta prin sita
sau vanturata, pentru a elimina materialele decolorate, mucegaite sau deteriorate,
cum ar fi pamant, pietre si alte materii straine.
Dispozitivele mecanice, cum ar fi sitele, trebuie sa fie curatate periodic si
intretinute.Toata materia prima prelucrata trebuie sa fie protejata de contaminare si
descompunere precum si de insecte, rozatoare, pasari si a alti daunatori, si de
animale salbatice si domestice.
Uscarea
In cazul in care materia prima este pregatita pentru utilizarea in forma uscata,
continutul de umiditate trebuie sa fie mentinut cat mai scazut posibil pentru a
reduce daunele produse de mucegai si alte infestari cu alte microorganisme.
Informatiile privind continutul de umiditate corespunzatoare pentru materia prima
specifica pot fi accesate din farmacopee sau alte monografii autorizate.
Plantele medicinale pot fi uscate in mai multe moduri:
in aer liber (la umbra);
amplasate in straturi subtiri pe cadre de uscare, camere de sarma-ecranate sau
cladiri;
la lumina directa a soarelui, daca este cazul;
in cuptoare de uscare / camere si uscatoare solare;
la foc indirect;
prin coacere;
prin liofilizare;

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
in cuptorul cu microunde;
dispozitive cu infrarosu.
Atunci cand este posibil, este necesar a fi controlate temperatura si
umiditatea pentru a evita degradarea principiilor active. Metoda si temperatura
utilizata la uscarea pot avea un impact considerabil asupra calitatii materiei prime
rezultate. De exemplu, uscarea la umbra este de preferat pentru a mentine sau a
minimiza pierderea culorii frunzelor si florilor; ar trebui sa fie utilizate si
temperaturi scazute in cazul materiei prime care contine substante volatile.
Conditiile de uscare trebuie sa fie inregistrate.
In cazul uscarii naturale in aer liber, materia prima ar trebui imprastiata in
straturi subtiri pe rame de uscare si amestecate frecvent. In scopul asigurarii unei
circulatii adecvate a aerului, ramele de uscare trebuie sa fie situate la o inaltime
suficienta fata de sol. Ar trebui realizata o uscare uniforma a materiei prime pentru
a evita formarea mucegaiului. Ar trebui evitata uscarea materiei prime direct pe sol.
Daca este folosita o suprafata de beton sau ciment, materia prima ar trebui
asezata pe o prelata sau alte tesaturi corespunzatoare. Insectele, rozatoarele,
pasarile si alti daunatori, precum si animalele domestice ar trebui sa fie tinute
departe de locurile de uscare.
Pentru uscarea in interior, durata, temperatura, umiditatea si alte conditii ar
trebui sa fie stabilite in functie de fiecare parte a plantei in cauza (radacina, frunze,
tulpina, floare scoarta de copac, etc), precum si de substantele volatile naturale,
cum ar fi uleiurile esentiale.
Daca este posibil, sursa de caldura pentru uscarea directa (foc) ar trebui sa fie
limitata la butan, propan sau gaze naturale, iar temperatura nu trebuie sa depaseasca
60 °C.
Prelucrarea specifica
Unele materii prime necesita procesare specifica pentru: imbunatatirea
puritatii fiecarei parti folosite din planta, reducerea timpului de uscare, prevenirea
formarii mucegaiului, aparitiei altor microorganisme si insecte, detoxifierea si
imbunatatirea eficacitatii terapeutice. Practicile specifice comune de prelucrare
includ preselectie, peeling-ul radacinii si rizomilor, fierberea in apa, tratarea cu
abur, inmuiere, decapare, distilare, fumigatie, prajire, fermentare naturala,
tratamentul cu var si tocare. Procedurile de procesare care implica alcatuirea
anumitor forme, gruparea si uscarea specifica pot de asemenea avea impact asupra

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
calitatii materiei prime. Tratamentele antimicrobiene ale materiilor prime (brute sau
prelucrate) prin diferite metode, inclusiv iradiere, trebuie sa fie inregistrate iar
materiile prime trebuie sa fie etichetate conform cerintelor.
Numai personal instruit corespunzator, folosind echipament aprobat trebuie
sa efectueze astfel de aplicatii, iar acestea trebuie sa se desfasoare in conformitate
cu procedurile de operare standard si cu legislatiatia nationala sau regionala, atat in
tara de cultivare/colectare cat si in tara utilizatorului final. Limitele maxime de
reziduuri, asa cum este de catre autoritatile nationale si/sau de autoritatile regionale,
trebuie sa fie respectate.
Conditii de prelucrare
Locatia: in zone libere de mirosuri neplacute, fum praf si alti contaminanti.
Cladirile trebuie sa fie destinate pentru:
a asigura lucrul in spatiul adecvat;
a facilita operatiile in mod igienic si eficient;
a permite controlul potrivit al temperaturii si umiditatii;
a permite separarea prin compartimentare sau prin alte metode a proceselor
care pot cauza contaminarea incrucisata, in special izolarea suprafetelor
murdare de cele curate;
a permite controlul accesului catre difererite sectii, unde este cazul;
a permite curatarea adecvata si cu usurinta si pentru a facilita supravegherea
adecvata a igienei;
a preveni contaminarea mediului cu fum, praf, etc.;
a preveni intrarea si adapostirea daunatorilor, a animalelor salbatice si
domestice;
a preveni expunerea directa la soare a sectiunilor specifice, unde este cazul.
Zonele de manipulare a materiilor prime:
podelele: impermeabile, non-absorbante, lavabile, nealunecoase, alcatuite din
materiale non-toxice, fara fisuri, usor de curatat si de dezinfectat;
peretii: acoperiti cu materiale impermeabile, non-absorbante, lavabile, bine
captusiti si vopsiti in culori deschise; netezi, fara fisuri, usor de curatat si
dezinfectat;
plafoanele trebuie sa fie proiectate, construite si finisate pentru a prevenii
acumularea impuritatilor si pentru minimizarea formarii condensului si a

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
mucegaiului;
ferestrele trebuie sa fie construite in asa fel incat sa evite acumularea
impuritatilor, sa fie prevazute cu plase impotriva insectelor;
usile trebuie sa aiba o suprafata neteda, non-absorbanta cu inchidere
automata si etansa;
treptele, lifturile si structurile auxiliare cum ar fi platformele, scarile si
benzile rulante trebuie sa fie amplasate si construite astfel incat sa nu duca la
contaminarea materiei prime;
acoperisurile trebuie sa fie instalate in asa maniera incat sa se evite
contaminarea materiei prime prin formarea condensului.
Sursa de apa:
gheata trebuie sa provina din apa potabila, trebuie sa fie produsa, manipulata
si stocata astfel incat sa fie protejata de contaminanti;
aburii care intra in contact direct cu materiile prime, nu trebuie sa contina
substante periculoase pentru sanatate sau care pot contamina materia prima;
reteaua de apa non-potabila folosita pentru producerea aburilor, pentru
refrigerare, stingerea incendiilor si pentru alte scopuri similare trebuie sa fie
separata de reteaua de apa potabila;
apa potabila trebuie sa fie folosita pentru procedurile de spalare si sterilizare
umeda.
Efluenti si deseuri
Facilitatile trebuie sa aiba un sistem eficient de eliminare a deseurilor, care
trebuie sa fie mentinut in stare buna.
Facilitati de igienizare
Trebuie asigurate surse de apa calda si rece si o solutie adecvata de curatare a
mainilor.
Facilitati de dezinfectare
Acestea trebuie construite din materiale rezistente la coroziune, usor de
curatat si prevazute cu sursa de apa rece si apa calda.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Iluminarea
Trebuie ca spatiul sa fie prevazut cu iluminare atat naturala cat si artificiala.
Unde este cazul, iluminarea nu ar trebui sa altereze culorile iar intensitatea nu
trebuie sa fie mai mica de:
-540 lx in toate punctele de verificare
-220 lx in camerele de lucru
-110 lx in alte spatii
Ventilarea
Trebuie asigurata o ventilare adecvata pentru a preveni supraincalzirea,
condensul, praful si pentru a inlatura aerul contaminat. Fluxul de aer contaminat nu
trebuie sa ajunga la spatiile curate.
Stocarea deseurilor
Aceste spatii ar trebui sa fie proiectate in asa fel incat sa previna accesul
deseurilor provenite de la daunatori si sa evite contaminarea materiei prime, apei
potabile, echipamentelor si cladirilor
Etapele procesarii primare pentru obtinerea produsului vegetal necasar
industriei farmaceutice
Materia prima
Materia prima pentru obtinerea medicamentelor naturale o constituie plantele
medicinale;
de la o planta medicinala se poate folosi:
partea aeriana, in intregime (herba);
organele subterane: radacina (radix), rizom (rhizoma), tubercul (tubera), bulb
(bulbus);
frunza (folium);
mugurii (turiones, gemmae);
floarea (flores);
fructul (fructus);

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
samanta (semen);
scoarta de pe trunchi sau de pe radacina (cortex).
Produsul vegetal reprezinta organul sau o anumita parte a plantei (uscata si
prelucrata) care poate fi folosit pentru prepararea unor produse farmaceutice sau in
industria de medicamente. Tot produse vegetale sunt si anumite produse de
metabolism: uleiuri volatile, substante grase, rezine, gume.
Actiunea terapeutica se poate datora:
unei singure substante, de regula organica (principiu activ);
unui grup de substante cu aceeasi structura de baza, deosebindu-se prin
natura radicalilor;
unui complex fitochimic (fitocomplex) format dintr-un principiu dominant si
principii secundare (efect sinergetic).
In zilele noastre, cele mai folosite plante medicinale sunt cele cultivate in
mod controlat, in conditii prielnice cresterii, dezvoltarii si recoltarii lor. Se mai
utilizeaza insa si plantele medicinale din flora spontana, iar mai nou, culturi de
tesuturi si celule.
Pentru obtinerea produselor vegetale din plante trebuie parcurse urmatoarele
etape:
colectarea (din flora spontana) sau recoltarea (din flora cultivata) - se face
in momentul in care organul vegetal sau chiar intreaga planta (in functie de
localizarea principiului activ) contine cantitatea maxima de principiu activ;
poate fi manuala, mecanizata sau se recurge la metode specifice;
sortarea sau indepartarea corpurilor straine si a impuritatilor, care pot fi:
- corpuri straine organice: toate plantele sau partile altor plante decat cea
recoltata. Astfel, la musetel sunt socotite drept corpuri straine organice florile altor
specii de musetel, de patlagina si de graminee, resturi de tulpini si flori de urdavacii,
fragmente de nuiele, rogojini, paie etc.;
- corpuri straine minerale: nisip, praf, pietricele, bucati de pamant. Ele se
amesteca cu plantele cand recoltarea s-a facut cu diferite unelte, mecanic sau cand
plantele recoltate au fost intinse pana la transportul lor in locuri nepodite sau
necorespunzator pregatite;
- impuritati sunt si alte parti din planta medicinala decat organul recoltat.
Astfel, la frunzele de afin, resturile de tulpini, ramurile sau radacinile constituie
impuritati precum si partile decolorate sau brunificate ale produsului respectiv.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Corpurile straine organice, minerale si impuritatile nu pot depasi anumite
limite, exprimate in procente si stabilite prin conditiile tehnice de receptie specifice
fiecarei plante.
stabilizarea si fermentarea- sunt doua operatii care se aplica unor produse
vegetale imediat dupa recoltare si inaintea uscarii. In esenta, stabilizarea este
procesul prin care este stopata (inhibata) actiunea enzimelor care catalizeaza
procese de hidroliza, oxido-reducere, polimerizare, in urma carora se obtin
compusi mai putin activi sau inactivi din punct de vedere terapeutic.
Stabilizarea se poate face in mai multe moduri:
I. inactivarea enzimatica cu vapori de alcool (la 1,25atm, 10-15min) sau cu alcool
fierbinte cu adaos ce carbonat de calciu (pentru neutralizarea aciditatii sucului
celular);
II. mentinerea produselor vegetale la valori extreme de temperatura: la 60 o C timp
de o ora sau congelarea: liofilizarea materialului vegetal de interes;
III. precipitarea enzimelor cu sulfat de amoniu;
IV. inhibarea enzimelor cu sulfamide, antiseptice, antibiotice, acidifianti etc.
Uneori, pentru a elibera un anumit principiu activ, materialul vegetal ce il
contine trebuie supus fermentarii. Fermentarea presupun declansarea unor reactii de
oxidare, hidroliza, condensarea, etc si are ca efect secundar schimbari de culoare,
gust, aroma s.a.
uscarea, eventual liofilizarea . Uscarea este procesul de indepartare a apei
din produsele vegetale proaspat si se face:
Uscarea produselor vegetale
Problema uscarii plantelor medicinale impune o abordare diferentiata in
functie de:
organele (partile) de planta folosite, textura si continutul in apa al acestora;
natura principiilor active si a echipamentului enzimatic din organele supuse
deshidratarii.
Uscarea reprezinta veriga finala in obtinerea unui produs de calitate,
intelegand prin aceasta nu numai aspectul comercial al produsului, ci in mod
deosebit pastrarea neschimbata a continutului si a compozitiei chimice a acestuia.
Ea incepe in momentul recoltarii plantei.
Pentru a nu fi expuse alterarii si pentru mentinerea aspectului si continutului in
principii active majoritatea produselor uscate din plantele medicinale si aromatice
nu trebuie sa contina mai mult de 14% apa.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Uscarea corecta a diferitelor parti de planta recoltate necesita cunoasterea
structurii chimice a principiilor active. Cu toate ca nu se cunoaste in detaliu esenta
proceselor biochimice ce se produc in timpul uscarii, practica indelungata a stabilit
ca pentru uscarea plantelor ce contin uleiuri volatile temperatura maxima nu trebuie
sa depaseasca 30-35 o C, iar pentru cele cu heterozide si alcaloizi este cuprinsa intre
50 si 80 o C, respectiv.
Uscarea plantelor medicinale se poate realiza pe doua cai, si anume: naturala,
la soare sau la umbra si artificiala.
Uscarea la soare. Aceasta este cea mai simpla si mai economica metoda,
fiind utilizata numai pentru anumite parti ale plantei ca: radacini, rizomi, scoarte,
muguri, fructe sau seminte, al caror continut este mult mai stabil, razele solare
neputand deprecia aspectul comercial al produsului. Direct in brazde se pot usca si
herba sau chiar frunzele unor specii, dar acestea numai in zone calde lipsite de
precipitatii si roua. In orice caz, uscarea direct in camp este intotdeauna insotita de
multe pierderi irecuperabile. De aceea, se practica uscarea pe platforme special
amenajate. In vederea utilizarii rationale a acestora produsele supuse uscarii, se vor
aseza pe rame suprapuse. Pentru evitarea pierderilor atat ramele, cat si platformele
de uscare vor fi acoperite cu prelate, rogojini sau coli de hartie. Locurile de uscare
vor fi neaparat protejate de curenti de aer. In timpul uscarii produsele vor fi
permanent supravegheate si intoarse pentru grabirea si uniformizarea deshidratarii.
Prin uscarea la soare foarte multe parti ale plantei se decoloreaza, deoarece razele
solare distrug repede clorofila din partile verzi si pigmentii galbeni din flori.
Uscarea la umbra. Metoda este cea mai raspandita in zonele cu conditii
climaterice instabile si mai ales in regiunile deluroase si montane. Pentru uscarea la
umbra se vor folosi podurile caselor, scolilor, orice incaperi goale, soproane, suri,
magazii, etc. Aceste spatii vor fi in prealabil dezinfectate, varuite, curatite, reparate
etc. si in special se vor crea posibilitati de aerisire continua. Se recomanda ca intr-o
incapere sa se usuce un singur produs pentru a se evita amestecul si imprumutarea
reciproca a mirosului.
Uscarea artificiala. Aceasta metoda s-a impus ca urmare a extinderii si
concentrarii culturilor de plante medicinale si aromatice, a necesitatii scurtarii
duratei de uscare si a sporirii garantiei obtinerii unor materii prime de calitate
corespunzatoare. Se cunosc uscatoare cu aer rece si cu aer cald. Prin uscare,
produsul sufera o serie de modificari. Datorita pierderii apei, volumul sau scade,
din care cauza isi modifica aspectul, mai ales la suprafata. Numai partile tari isi

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
schimba putin forma (scoartele, semintele, radacinile), in timp ce frunzele, fructele,
florile si partile aeriene se zbarcesc. Culoarea produsului vegetal uscat trebuie sa
ramana insa neschimbata. Frunzele raman verzi, florile isi pastreaza culoarea
naturala. Culoarea arata daca uscarea a fost facuta sau nu in mod corespunzator.
Produsul uscat trebuie manuit cat mai putin posibil, pentru ca se sfarama la cea mai
mica atingere, uneori pierzandu-si complet valoarea.
Liofilizarea consta in indepartarea apei prin congelare (la -20 o C) urmata de
sublimarea cristalelor de gheata formate, prin incalzire treptata (+10, +20 o C), la
presiune scazuta. Cantitatea de apa dupa uscare este apa de constitutie si contribuie
la mentinerea elasticitatii produselor vegetale. Este un proces laborios, utilizat mai
mult pentru obtinerea unor produse apicole (laptisor de matca), plasma, hormoni.
Conditionarea - consta in aducerea produselor vegetale la normele de
calitate standardizate: se selecteaza de partile degradate sau de impuritatile
ramase, se taie la dimensiunile cerute, se pulverizeaza (in concasoare, mori),
se mai tin putin in incaperi cu o umiditate realativa a aerului de 24 - 26%
pentru a isi recapata elasticitatea
Maruntirea produselor vegetale in vederea prelucrarii lor ulterioare prin
extractie trebuie facuta cu putin timp inainte de a incepe operatia, pentru a
preintampina modificarile nedorite ale principiilor active induse de factorii externi.
Teoretic, un produs vegetal supus extractiei ar trebui sa fie cat mai bine
maruntit, pulverizat chiar, pentru a asigura o extractie cat mai eficienta.
Practic, un grad prea avansat de maruntire sau pulverizare are efecte negative
prin aceea ca ingreuneaza filtrarea sau creste extractia si a unor substante fara
interes, asa-numitele substante balast.
De aceea, gradul de maruntire se alege in functie de structura produselor
vegetale: scoartele, radacinile, semintele care au tesuturi tari, se maruntesc mai fin
decat florile, fruzele sau ierburile, care au tesuturi moi.
In cazul in care pentru extractie se folosesc solventi anhidri, pulverizarea
produsului vegetal trebuie sa fie foarte avansata, deoarece extractia nu se face prin
osmoza si difuziune, ci prin simpla dizolvare.
In continuare se executa o maruntire cat mai fina pentru a obtine pulberi ale
caror granule sa respecte conditiile de lucru impuse.
Pulberile sunt preparate farmaceutice solide, alcatuite din particule uniforme
ale uneia sau mai multor substante active, asociate sau nu cu substante auxiliare;
sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Pulberile se pot administra pe cale orala sau se pot aplica pe piele sau pe
mucoase (pudre).
Preparare. Plantele, in prealabil uscate (daca este cazul), se aduc la gradul de
maruntire prevazut in monografia respectiva, prin pulverizare si cernere, apoi se
omogenizeaza prin amestecare. In cazul pulberilor divizate, amestecul obtinut se
repartizeaza in doze unitare.
La prepararea pulberilor compuse, substantele se amesteca in ordinea
crescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mare, care se adauga la
inceput. Cand masa pulberii depaseste 20g, cernerea finala este obligatorie. In
general, substantele se pulverizeaza fara reziduu; un eventual reziduu se
pulverizeaza din nou si se incorporeaza in amestec.
Substantele foarte active se prepara sub forma de pulberi titrate (1:10 sau
1:100), prin diluare cu lactoza uscata.
Pulberile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor se prepara
prin metode care le asigura sterilitatea (IX.F.1) si care permit evitarea unei
contaminari ulterioare cu microorganisme.
Omogenitate. Pulberile trebuie sa prezinte un aspect uniform; intinse in strat
subtire pe o lama de sticla si examinate cu lupa (4,5x) nu trebuie sa prezinte
aglomerari de particule.
Gradul de finete al pulberii. Se determina cu ajutorul sitelor standard
numerotate conventional in functie de dimensiunea laturilor interioare ale
ochiurilor (in milimetri), de numarul de ochiuri corespunzator pe centimetru patrat
si de diametrul sarmei (in milimetri), conform tabelului I:

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Numarul
sitei
Grad de finete
Latura
interioara a
ochiului
(in
milimetri)
Numarul de
ochiuri pe
centimetru
patrat
I fragmente mari 6,3 1292 2,5
II fragmente
mijlocii
4,0 3,18 1,6
III fragmente mici 2,0 11,1 1,0
IV pulbere
groscioara
0,8 59,1 0,5
V pulbere mijlocie 315 362 0,2
VI pulbere
semifina
0,25 595 0,16
VII pulbere fina 0,16 1478 0,1
VIII pulbere foarte
fina
0,12 2500 8
IX pulbereextrafina 0,08 5910 0,05
Diametrul
sarmei (in
milimetri)
Uniformitatea finetii pulberilor se determina astfel: 20g pulbere se introduc
in sita prevazuta cu capac si recipient, specificata in monografia rspectiva si se
agita, daca nu se prevede altfel, timp de 20min. Reziduul de la cernere obtinut cu
sita specificata nu trebuie sa fie mai mare de 5% si nu trebuie sa fie mai mic de
60% cu sita superioara, daca nu se prevede altfel.
Observatie. Pentru pulberile la care marimea particulelor este mai mica decat
dimensiunea sitei IX se pot folosi si alte metode prevazute in monografia
respectiva.
ambalarea si marcarea- se face in scopul depozitarii sau livrarii catre
beneficiar (unitate industriala, laborator, farmacie);
depozitarea si conservarea- presupun camere speciale, bine curatate,

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
aerisite, cu umiditatea controlata, cu iluminare indirecta, ferite de agenti
daunatori (insecte, rozatoare). Pentru conservarea pulberilor se utilizeaza
recipiente bine inchise.
Albastrele (Centaurea cyanus)
Materia prima: Flores Cyani cum receptaculis - flori formate din antodii
cilindric ovoidale lungi de 11 - 14 mm si late de 6 - 8 mm recoltate in timpul
infloririi cu peduncul de maximum 1 cm. Florile discului au culoare violacee, iar
cele marginale albastra. Au gust dulceag, usor astrigent.
Flores Cyani sine receptaculis - formate din florile marginale ligulate de
culoare albastra caracteristica. Sunt fara miros, cu gust dulceag, usor astringent.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Se indeparteaza inflorescentele decolorate, trecute in fructificare; produsul se
usuca pe cale naturala la soare sau in poduri acoperite cu tabla, in strat subtire, pe
rame, cat mai rapid, deoarece uscarea inceata il decoloreaza; pe cale artificiala nu
se depasesc 35°C deoarece se produce brunificarea florilor.
Randamentul la uscare: din 3 - 4kg flori la inflorescenta se obtine 1kg si din
4 - 4,5kg de flori tubuloase se obtine 1kg .
Conditiile tehnice de receptie pentru produsul Flores Cyani sine
receptaculis, format numai din florile laterale mari si albastre, admit (FR):
◦ impuritati maximum 5% flori decolorate, maximum 1% resturi de bractee
sau de receptacul si maximum 5% flori centrale tubuloase;
◦ corpuri straine minerale si organice - maximum 0,5% pentru fiecare;
◦ pierdere prin uscare - maximum 12%.
Valorificare: flori de albastrele.
Flux tehnologic

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Anghinare (Cynara scolymus)
Schema 1. Valorificare Cyani flores
Materia prima: frunze de anghinare (folium) - frunze mari 1 - 2 penat
partite, aproape glabre pe fata superioara, tomentos paroase pe fata inferioara, cu
lobi neregulat rotunjiti sau ascutiti, cu sau fara spini. De culoare verde sau verdealbicioasa
pe fata superioara si alb-cenusie pe fata inferioara. Sunt fara miros
specific, cu gust foarte amar.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Se recolteaza frunzele pana in momentul infloririi in anul II si eventual in
anul III de pe parcelele lasate pentru a produce seminte.
Uscarea frunzelor se face la umbra, in poduri sau incaperi bine aerisite, pe
rame sau pe rogojini, hartie, in strat subtire de un rand de frunze. Pentru grabirea
uscarii petiolul se despica in lung. Uscarea la umbra se face cu rezultate foarte bune
si pe sfoara, ca la frunzele de tutun. Frunzele sunt uscate atunci cand petiolul se
rupe cu zgomot.
Durata uscarii este de aproximativ 3 saptamani, in functie de anotimp.
Uscarea se poate face si la soare, cand se scurteaza durata la 7 - 10 zile, dar
continutul in principii active este mai scazut, ca si in cazul uscarii pe cale
artificiala, in uscatorii la o temperatura de 40-45°C.
Randament la uscare: din 6 - 8kg frunze de anghinare proaspete rezulta 1kg
produs uscat.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Conditiile tehnice de receptie admit (FR):
◦ maximum 5% impuritati (frunze brunificate sau patate);
◦ corpuri straine organice - maximum 0,5% ;
◦ minerale - maximum 1%;
◦ pierdere prin uscare - maximum 13%.
Valorificare: frunze
Flux tehnologic
Schema 2. Valorificare Cynara folium

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Armurariu ( Silybum marianum / Carduus marianus )
Materia prima: fructele (fructus Cardui Mariae) - achene lungi de 6-7(8)
mm, netede, de culoare galben-bruna pana la brun-negru, uneori brune cu pete mai
inchise. Fara miros sau gust caracteristice.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Dupa recoltare, antodiile se intind pentru uscare completa timp de 5 - 10 zile.
Treieratul se poate executa in stationar cu combina C-12 adaptata ca pentru
treieratul anghinarei sau schinelului destinat materialului de inmultire. Dupa
treierat, in 2 zile consecutive semintele (fructele) se trec prin vanturatori sau
selectorul SU-4 cu deschiderea curentilor de aer la maximum.
Prelucrarea materiei prime - fructele recoltate se conditioneaza, se usuca,
se ambaleaza si se pastreaza. Conditionarea se face imediat dupa recoltare cu
selectorul sau cu vanturatoarea, prilej cu care se inlatura resturile vegetale. Uscarea
fructelor se face la soare, in strat subtire. Se lopateaza de 2 - 3 ori pe zi, timp de 2
zile, pana cand umiditatea se reduce la 12 %. Fructele (achenele) se pastreaza in
saci de panza sau de hartie, in magazii uscate.
Conditiile tehnice de receptie admit (FR):
◦ maximum 1% impuritati (resturi de codite si alte parti din planta);
◦ corpuri straine organice - maximum 1,5%;
◦ minerale - maximum 0,5%;
◦ pierdere prin uscare - maximum 12%.
Valorificare: fructe
Flux tehnologic

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Schema 3. Valorificare fructus Cardui Mariae
Busuioc (Ocimum basilicum)
Materia prima: Herba Basilici - formata din tulpini si ramuri tinere
acoperite cu frunze de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente; florile au
corola alba sau alburie-roz cu tubul scurt, bilabiata. Mirosul este placut aromat,
caracteristic, gustul aromatic specific. De la busuioc se recolteaza partile aeriene
ale plantei pana la 3 ori pe an. Recoltarea se face cu cutitul sau secera, la inceputul
infloririi, taindu-se planta la 8 - 12 cm de pamant.
Pentru obtinerea semintelor se aleg plantele bine dezvoltate, sanatoase si cu
multe inflorescente. Se lasa pana cand 50% din inflorescente ajung la maturitate, se
recolteaza ca si iarba, se usuca complet la soare, pe prelate, rogojini, pentru a evita
pierderea semintelor prin scuturare. Se treiera, se conditioneaza, ca sa corespunda
conditiilor de calitate cerute.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Uscarea: Plantele recoltate se usuca pe cale naturala in strat subtire, in locuri
aerisite si numai la umbra. La uscarea artificiala temperatura nu trebuie sa
depaseasca 35°C. In timpul uscarii produsul nu se intoarce.
Randamentul de uscare: din circa 6kg se obtine 1kg produs uscat.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Conditiile tehnice de receptie admit:
I. pentru produsul format din tulpini si ramuri inflorite:
◦ - impuritati maximum - 5% - frunze brunificate, cu fructificatii, ramuri
fara frunze;
◦ - corpuri straine organice si minerale, maximum 0,5% pentru fiecare;
◦ - umiditate maximum 13%.
II. pentru produsul in stare proaspata destinat uleiului, conditiile tehnice de
receptie sunt identice ca la menta.
Valorificare: ramuri tinere cu inflorescenta
Flux tehnologic
Schema 4. Valorificare Herba Basilici

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Cicoare (Cichorium intybus)
Materia prima: partea aeriana a cicorii (herba) - formata din partile aeriene
ale plantei recoltate in timpul infloririi. Frunzele bazale sunt lungi de 15 - 20 cm,
late de 1 - 5 cm, ovale, usor sinuoase pe margini si paroase pe fata inferioara (mai
ales pe nervura mediana); frunzele tulpinale sunt mai mici, lunguiete pana la
lanceolate. Antodiile sunt geminate (dispuse cate 2 alipite) sau aglomerate, cu flori
ligulate de culoare albastra, sesile sau scurt pedun-culate. Culoarea este verde
caracteristica. Fara miros specific, cu gust amarui; radacina cicorii (radix) - formata
din radacini sau fragmente de radacini usor ondulate, cu striatiuni longitudinale,
avand scoarta subtire, un cilindru central neregulat (vizibil la lupa) delimitat de
scoarta. Exteriorul de culoare bruna-cenusie, interiorul alb-galbui. Fara miros
caracteristic, cu gust mucilaginos si amar.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Partea aeriana se curata de tulpini lignificate, ca si de frunze brunificate sau
ingalbenite. Uscarea se face la umbra, in poduri sau soproane aerate, fara a se
intoarce plantele in ultima parte, caci tulpinile se defoliaza usor. Radacinile se
curata de pamant, se spala intr-un curent de apa, se indeparteaza cele cioturoase,
seci, apoi se pun la uscat la soare (pe timp nefavorabil in incaperi, de preferinta
incalzite). Pentru o uscare mai rapida se pot despica in lungime.Uscarea artificiala
pentru ambele produse se face la 40-50°C.
Randamentul la uscare: din 5 - 7kg din partea aeriana rezulta 1kg produs si
din 4 - 5kg de radacini rezulta 1kg.
Conditiile tehnice de receptie admit :
▪ pentru partea aeriana:
◦ impuritati maximum 3% plante decolorate sau brunificate (se refera la
plante in intregime decolorate, caci florile in mod obisnuit isi pierd
culoarea prin uscare) si maximum 2% plante cu tulpini lignificate;
◦ corpuri straine organice - maximum 2%;
◦ minerale - maximum 1%;
◦ pierdere prin uscare - maximum 13%.
II. pentru radacini:

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
◦ maximum 3% impuritati (radacini seci sau brunificate la interior);
◦ corpuri straine organice - maximum 0,5%;
◦ minerale - maximum 1,5%;
◦ pierdere prin uscare - maximum 13%.
Valorificare: flori, radacini
Flux tehnologic
Cimbru (Thymus vulgaris)
Schema 5. Valorificare flores Cichory
Materia prima: partea supraterestra (herba): formata din partile aeriene
nelignificate ale plantei recoltate inainte de inflorire.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Inainte de a se pune la uscare, din produs se indeparteaza tulpinile groase si
alte impuritati. Uscarea se face la umbra, in poduri curate, bine aerisite sau in alte
incaperi cu curent puternic de aer, pe rame, prelate sau hartie. Pe cale artificiala nu

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
se vor depasi 35°C, pentru a nu se pierde din uleiul volatil.
Randamentul la uscare: din 4 - 5kg parti aeriene rezulta 1kg produs.
Conditiile tehnice de receptie admit:
I. pentru produsul uscat format din tulpini si ramuri foliate, recoltat inainte de
inflorire:
◦ maximum 2% impuritati, tulpini lignificate si frunze brunificate si -
maximum 1%, tulpini lipsite de frunze;
◦ corpuri straine organice si minerale - maximum 1% (pentru fiecare);
◦ umiditate - maximum 13%.
II. pentru produsul in stare proaspata destinat extractiei de ulei:
◦ impuritati maximum 10% frunze brunificate si maximum 1% alte
impuritati;
◦ corpuri straine organice - maximum 1%;
◦ minerale - maximum 2%;
◦ umiditate normala a produsului in stare proaspata.
Valorificare: flori, frunze
Flux tehnologic
Schema 6a. Valorificare Thymus herba

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Schema 6b. Valorificare Thymus flores
Cimbrul de gradina (Satureja hortensis)
Materia prima: Herba Saturejae - formata din ramuri tinere cu frunze
opuse, scurt petiolate sau sesile, liniar-lanceolate, glabre, lungi de 1 - 3 cm, late de
2 - 5 mm, cu marginea intreaga de culoare verde, cu flori mici de culoare alba-roz.
Mirosul este placut aromat, mai pronuntat prin frecare, gustul pronuntat aromatic.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Uscarea: inainte de a se pune la uscare, din produs se indeparteaza tulpinile
groase si alte impuritati. Uscarea se face la umbra, in poduri curate, bine aerisite
sau in alte incaperi cu curent puternic de aer, pe rame sau prelate. Pe cale artificiala
nu se vor depasi 35°C, pentru a nu se pierde din uleiul volatil.
Randamentul la uscare: din 4 - 5kg se obtine 1kg produs uscat.
baza:
Conditiile tehnice de receptie admit:
I. pentru materia prima formata din ramuri tinere, fara partea lignificata de la
◦ impuritati maximum 2% tulpini lemnificate, cu frunze brunificate si
maximum 1% frunze scuturate;
◦ corpuri straine organice si minerale - maximum 0,5% pentru fiecare;
◦ pierdere prin uscare - maximum 13%.
II. pentru produsul in stare proaspata destinat extractiei de ulei:
◦ impuritati maximum 10% frunze brunificate si maximum 1% alte
impuritati;
◦ corpuri straine minerale - maximum 1% si organice maximum 2%;
◦ umiditatea normala a produsului in stare proaspata.
Valorificare: ramuri tinere si inflorescenta
Flux tehnologic
Schema 7. Valorificare Herba Saturejae

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Coriandru (coriandrum sativum)
Materie prima: fructus Coriandri - fruct glabru, globulos sau sferic cu
diametrul de 4 - 5 mm, cu carpofor intreg si doua mericarpe (achene) concave la
partea comisurala si convexe la partea exterioara, de cele mai multe ori unite.
Fiecare mericarp este prevazut cu 5 coaste primare longitudinale, flexuos ondulate
si 4 coaste intercalate pronuntate si crenelate. In partea superioara a fructului se
observa stilopodul. Fructele au culoare galbena sau galbena-maronie-deschis.
Mirosul si gustul la fructele uscate aromat, caracteristic, placut. La cele verzi
dezagreabil. In scop medicinal se utilizeaza tulpinile cu frunze (Coriandri
aetheroleum) si fructele (Coriandri fructus), din care se extrag uleiurile volatile care
contin monoterpene aciclice.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Reglarea combinei se face prin incercari repetate pentru a evita frecarea
fructelor si spargerea lor.
Cand se treiera cu batoza sau combina, sinele metalice se inlocuiesc cu sine
de lemn, se deschide toba, se reduce turatia la 700 - 750 ture pe minut, se deschide
toba la maximum, batatorul cu sine de lemn, contra-batatorul imbracat in tabla,
darmonul mare acoperit 1/3 cu tabla, curatirea I sita de pleava: 16 mm, curatirea I
sita de boabe: 7 - 8 mm, curatirea I sita buruieni: 1,5 oarba, curatirea II sita I 1-12
mm, curatirea II sita II 7-10 mm, curatirea II sita III 1,5 oarba.
Fructele destinate consumului se conditioneaza la selector. Pentru realizarea
unui produs de calitate se folosesc urmatorele site : sita mica cu orificii rotunde de
3 - 3,5 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare de 2,5 - 3 mm ; sita mare cu orificii
rotunde de 2-2,5 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare tot de 2 - 2,5 mm, precum si
sitele de panza de sarma numerele 10 - 14 - 16.
Conditiile tehnice de receptie admit:
I.pentru produsul format din fructe intregi:
- impuritati maximum 9% jumatati de fruct (spartura) si maximum 3%
fructe innegrite;
- corpuri straine organice - maximum 2%;
- minerale - maximum 1%;

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
- pierdere prin uscare - maximum 12%.
Spartura (jumatatile de fruct) rezultata prin selectare formeaza un produs
aparte, cu utilizare industriala.
Valorificare: frunze, fructe
Flux tehnologic
Schema 8a. Valorificare folium coriandrum

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Schema 8b. Valorificare fructus coriandrum
Craite (Tagetes patula, Tagetes erecta)
Materia prima: Momentul optim de recoltare il constituie deschiderea a
peste 70% din florile linguate. Se recolteaza, pe timp frumos, cand s-a ridicat roua,
dimineata, deoarece mai tarziu plantele isi pierd turgescenta si recoltarea se va face
cu dificultate. Dupa recoltarea manuala, materialul va fi pus in cosuri si va fi
transportat la locurile de uscare, unde sunt indepartate receptaculul, impuritatile si
corpurile straine.
Uscarea se face de obicei natural, la umbra, in spatii curate, aerisite,
materialul vegetal fiind asezat in straturi subtiri. Se poate usca si la soare, deoarece
compozitia chimica nu este afectata, sau se poate usca artificial la temperatura
maxima de 30-35 o C, timp de 4-6 ore.
Randametul de uscare: din 5kg se obtine 1kg produs. Dupa uscare produsul
se ambaleaza in saci de hartie si se pastreaza in conditii bune pana la livrare.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Conditiile tehnice de receptie admit:
maximum 3% flori brumificate sau decolorate, maximum 3% resturi de
planta, bractei si receptacul;
corpuri straine organice nu se admit;
minerale trebuie sa fie de maximum 0,25%;
pierdere prin uscare maximum 12%;
continutul in helenine minimum 0,7%.
Valorificare: flori
Flux tehnologic
Fenicul (Foeniculum vulgare)
Schema 8. Valorificare Tagetes flores
Materia prima: fructe de fenicul (fructus): deoarece fructele de fenicul se
scutura usor si trebuie sa aiba o culoare verzuie cu usoare nuante brune pentru a
corespunde necesitatilor de consum, ele se recolteaza in doua faze. Din anul II si
pana in anul V se obtin recolte mari si constante de 1 300 - 1 800 kg/ha.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Inainte de livrare, fructele de fenicul trebuie conditionate pentru a elimina
din ele corpurile straine. La conditionare cu selectorul se folosesc site in
urmatoarele dimensiuni: sita mica cu orificii rotunde de 3 - 3,5 mm, cu deschizaturi
dreptunghiulare de 3,5 - 4 mm; sita mare cu orificii rotunde de 2 - 2,5 mm, cu
deschizaturi dreptunghiulare de 2,5 - 5 mm, precum si sitele de panza de sarma
numerele 14 -16 -18.
Conditiile tehnice de receptie admit:
◦ maximum 1% impuritati, in resturi de codite si alte parti din planta si
maximum 0,5% fructe zdrobite, innegrite, seci;
◦ corpuri straine organice maximum 1,5%;
◦ minerale - maximum 0,5%;
◦ pierdere prin uscare - maximum 12%.
Valorificare: fructe
Flux tehnologic
Schema 9. Valorificare fructus Foeniculum

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Galbenele (Calendula officinalis L.)
Materia prima: flori (flores Calendulae cum receptaculis) - formate din
antodii uscate de culoare galben-portocalie inconjurate de bractee verzi, fara
peduncul; miros slab aromat, gust amarui sarat; flori (flores Calendulae sine
receptaculis) - formate din florile ligulate uscate, de culoare galben-portocalie. Au
miros slab aromat, gust amarui sarat.
Pregatirea produsului in vederea prelucrari
Florile nu se tin in gramezi, deoarece se incing si isi pierd culoarea. Pe
masura ce se aduna, se transporta la locul de uscare. Florile se usuca in straturi
subtiri, afinate, pe rame, site, hartie, asezate intr-un loc curat, la umbra.
Durata de uscare este in functie de anotimp. Este important ca florile cu
receptacul sau cele ligulate sa fie stranse in cosuri de nuiele si transportate fara
intarziere la locul de uscare. Florile ligulate se pot usca usor si la soare caci ele nu
se decoloreaza in 4 - 5 ore, cat tine timpul de uscare. Florile cu receptacul isi pierd
culoarea portocalie, se albesc in timpul uscarii la soare pentru ca au nevoie de 1 - 2
zile pana la uscarea completa. De retinut faptul ca uscarea la soare nu dauneaza
calitatii, daca se procedeaza cu atentie. In timpul uscarii florile se intorc zilnic de 1
- 2 ori pentru inlesnirea evaporarii apei.
Dupa uscare, se ambaleaza imediat in lazi speciale pentru a evita decolorarea
lor, care are loc in contact cu lumina. La florile cu antodii ofilite se detaseaza mai
usor florile ligulate, deci se poate realiza o cantitate mai mare de flori ligulate, intrun
timp mai scurt.
Randamentul la uscare pentru Flores Calendulae cum receptaculis: din 6 -
8,5kg flori rezulta 1kg produs, iar la Flores Calendulae sine receptaculis cca 1kg
din 8 kg produs.
Conditii tehnice de receptie:
I. produsul Flores Calendulae cum receptaculis este format din inflorescente
fara peduncul; nu se admit inflorescente scuturate de flori ligulate si corpuri straine
organice;
- maximum 3% impuritati in flori brunificate si 10% flori cu codita pana la
3 cm;
- corpuri straine minerale - maximum 0,1%;

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
- pierdere prin uscare- maximum 13%.
II. produsul Flores Calendulae sine receptaculis este format numai din flori
ligulate:
- maximum 2% impuritati (flori brunificate sau decolorate), maximum
10%( flori tubuloase) si maximum 1% resturi de bractee;
- fara corpuri straine si organice;
- piedere prin uscare - maximum 11%.
Valorificare: flori
Flux tehnologic
Isop (Hyssopi herba)
Schema 10. Valorificare flores Calendulae
Materia prima: Hyssopi Herba - Iarba de Isop
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Uscarea se face in locuri umbroase si bine aerisite (magazii sau poduri), sau

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
artificial la o temperatura de 35 o C. Se obtine o recolta anuala cuprinsa intre 3500-
6000 kg plante proaspete sau 900-1500 kg iarba uscata.
Valorificare: iarba
Flux tehnologic
Schema 11. Valorificare Hyssopi Herba
Lavanda (Lavandula angustifolia)
Materia prima: flori (Flores Lavandulae) uscate desprinse de pe pedunculii
inflorescentelor, de culoare albastru-violet. Florile au bractee ovate, brune,
membranoase, caliciul cilindric, paros si glandulos, cu peri glandulari unicelulari
sau 8 - 12 celulari, au 4 - 6 mm lungime si diametrul de 3 - 4 mm; de culoare
violet-cenusiu cu 10 -15 nervuri paralele, cu 5 dinti mici dintre care doi mai
dezvoltati. Corola este bilabiata, de 5-8 mm lungime, de culoare albastra-violeta,
pubescenta si glanduloasa, cu tubul aproape drept. Labiul superior este bilobat, cel
inferior trilobat cu lobii obtuzi. Nuanta florilor difera de la albastru-violaceu pina la
albastru-deschis. Mirosul este placut, aromat, iar gustul usor amarui.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Inflorescentele se usuca pe cale naturala in incaperi bine aerisite, uscate,

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
ferite de soare, sau artificial, la o temperatura de maximum 35°C. Cand se usuca pe
cale naturala, inflorescentele se asaza in straturi subtiri, pe rame, rogojini etc. In
timpul uscarii se vor intoarce cu grija din cand in cand pentru a se evita
brunificarea si uscarea neuniforma. Inflorescentele uscate se strujesc, florile se
ambaleaza in lazi care se pastreaza in locuri curate, uscate si aerisite.
Randamentul la uscare: din 5 - 7kg de flori se obtine 1kg produs uscat.
Cand inflorescentele sunt folosite pentru extragerea uleiului, imediat dupa
recoltare se transporta in cosuri sau lazi la locul de prelucrare pentru a se evita
incalzirea lor, ceea ce duce la pierderi mari de ulei. Pentru extragere de ulei nu este
permisa recoltarea unei cantitati mai mari de inflorescente care sa depaseasca
capacitatea de extragere in 24 ore. Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc
aproape in exclusivitate pentru obtinerea uleiului volatil. Obtinerea uleiului volatil
de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa 3 metode diferite:
- distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan
si se acopera cu apa. Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct, sau aburi produsi
direct sau indirect;
- distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. Aburi
trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil;
- distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat, fara apa. Aburii
sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia
prima.
Conditii tehnice de receptie:
- nu se admit corpuri straine organice;
- se admit impuritati maximum 5% (resturi de tulpini florale, flori
brunificate, fructificatii);
- se admit corpuri straine minerale - maximum 0,5%;
- pierdere prin uscare- maximum 11%.
II. pentru produsul in stare proaspata, destinat productiei de ulei eteric, se
admit:
- inflorescente cu peduncul lipsit de flori de maximum 5 cm lungime;
- maximum 5% impuritati (tije tulpinale peste 5 cm, dar nu mai lungi de 10
cm);
- corpuri straine organice - maximum 0,25%;
- minerale - maximum 0,5%;

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Valorificare: flori
Flux tehnologic
Schema 12. Valorificare flores Lavandulae
Marar (Anethum graveolens)
Materie prima: Planta erbacee anuala glabra, cu miros caracteristic; tulpina
atinge 130 cm in lungime; frunzele alterne, de 3 - 4 ori penat-sectate, cu segmente
liniar-filiforme; flori mici, hermafrodite, actinomorfe, cu petale galbene, grupate in
umbele compuse; infloreste in iulie-august; fructul – mericarpic de tip dicariopsa cu
mericarpii alungite având coastele principale evidente, alburii.
Organe recoltate:
Recoltarea in diferite faze ale vegetatiei, functie de cerinte:
- la inflorit deplin, masa verde;
- coacerea fructelor (faza lapte-ceara), masa verde;
- fructe mature.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Valorificare
-fructe de marar;
-frunze de marar.
Flux tehnologic
Menta (Mentha piperita )
Schema 13. Valorificare folium anethum
Materia prima: frunze petiolate (folium Menthae piperitae) - petiol lung
pina la 1 cm si paros pe partea inferioara. Au limbul oblong-lanceolat, acuminat,
lung de 3 - 8 cm si lat de 1,5 - 3 cm, inegal dintat pe margini, de culoare verdeinchis
pe partea superioara, mai deschisa pe cea inferioara, uneori cu nuante
rosietice. Pe ambele fete frunzele au peri mici, setiformi, cu numeroase glande.
Mirosul este fin, patrunzator, specific, iar gustul este aromatic, puternic, lasand in
gura senzatia de racoare placuta.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Uscarea frunzelor de menta se face pe hartie alba, rogojini, panza de sac sau
pe rame, intinse intr-un strat subtire (un rand de frunze), in incaperi, poduri,
soproane sau la soare. In timp de 5 - 6 ore, intre orele 10 - 17, frunzele de menta se
usuca aproape complet la soare. In incaperi uscate dureaza 5 - 6 zile, cu conditia
asigurarii unei bune ventilatii. In timpul uscarii la umbra stratul de frunze se va
intoarce de 2 - 3 ori in prima zi si cate o data in urmatoarele trei zile. Intreaga
cantitate de frunze uscate la soare in cursul unei zile se depoziteaza seara intr-un
strat subtire de cea 5 cm in incaperi, pe rame, rogojini, prelate, hartie alba, panza de
sac, unde se continua cu uscarea inca una-doua zile.
Frunzele de menta astfel uscate isi pastreaza culoarea verde caracteristica si
continutul in principii active. Uscarea la soare este foarte eficienta scutind
cultivatorul de folosirea unui numar mare de brate de munca, de rame de uscat si de
spatii mari, care sunt necesare in cazul uscarii la umbra.
Produsul este bine uscat cand frunzele isi pierd elasticitatea si cand prinse
intre doua degete nervura principala se rupe cu zgomot. Iarba in stare proaspata
recoltata se transporta si se asterne intr-un strat subtire de 5 - 8 cm direct la soare,
pe rogojini, prelate, rame etc. Uscarea dureaza 1 - 2 zile (dupa ora 19 ramele cu
iarba se string si se adapostesc, urmand ca a doua zi, dupa ce roua s-a ridicat, sa se
expuna din nou la soare), timp in care se usuca in proportie de 70 - 75%. In
continuare uscarea se face in poduri, intr-un strat de 10 - 15 cm, unde produsul se
lasa inca 3 - 4 zile. In timpul uscarii direct la soare stratul de iarba va fi intors de 2 -
3 ori pe zi, pentru o uscare cat mai uniforma. In poduri sau alte incaperi acest lucru
nu se mai face pentru a nu scutura frunzele.
In afara uscarii mixte, care grabeste mult terminarea operatiunii, cultivatorii
pot usca iarba de Menta numai in poduri, in strat subtire de cea 5 cm. Uscarea in
poduri poate dura 8 -12 zile, timp in care produsul va fi intors zilnic o singura data,
in primele 5 zile. Ea poate dura si mai mult daca timpul este rece sau noros. In
general, dupa 15 septembrie durata de uscare se prelungeste cu 50 - 100%, timp in
care trebuie acordata o deosebita asistenta tehnica, pentru a evita innegrirea
produsului.
Atat frunzele de menta cat si plantele, pot fi uscate pe cale artificiala la o
temperatura de 35°C.
Frunzele de menta se ambaleaza in lazi speciale. Herba Menthae se
ambaleaza in saltele pentru livrare. In timpul ambalarii frunzelor se efectueaza

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
conditionarea lor, prin inlaturarea partilor din planta, a frunzelor innegrite
pronuntat, patate si a altor corpuri straine. Din materia prima (Herba Menthae) se
inlatura buruienile de cimp, paiele etc.
Randamentul la uscare, atat pentru frunze cat si pentru partile aeriene ale
plantei: din este 4 - 6kg rezulta 1kg produs uscat.
Conditiile tehnice de receptie prevad urmatoarele:
pentru frunze (Folia Menthae) - in functie de marimea frunzelor si
continutul de impuritati si corpuri straine, se pot obtine 3 calitati, dupa
cum urmeaza:
proprietatea
CALITATE
SUP.
CALITATE CALITATE
I II
-lungime minima 5 4 sub 4
-impuritati, maximum 1,5 2,5 5
-frunze brunificate, decolorate,
1,5
maximum %
5 10
-corpuri straine
%maximum
organice
1 2 4
-corpuri straine minerale
0,5 1 2
%maximum
-pierdere prin uscare %
14 14 14
maximum
pentru partea aeriana proaspata (Herba Menthae recens), recoltata
pentru ulei, produsul nu va contine cotoare (tulpini mai lungi de 10
cm inainte de ultima ramificatie), iar corpurile straine se scad
cantitativ si valoric din totalul cantitatii (portiunile de planta atacata
de rugina nu se considera corp strain);
pentru partea aeriana uscata (Herba Menthae) nu se admit ramuri si
tulpini fara frunze, la impuritati nu se va depasi maximum 5%
frunze brunificate si maximum 3% tulpini mai groase de 2 cm,
corpuri straine organice - maximum 2% si minerale - maximum
1%, pierdere prin uscare - maximum 13%.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Valorificare: frunza de menta
Flux tehnologic
Schema 14. Valorificare folium Menthae piperitae
Mustar alb ( Sinapis alba)
Materie prima: seminte de mustar (semen).
Conditiile tehnice de receptie admit:
maximum 3% impuritati (alte parti din planta, seminte zdrobite);
corpuri straine organice si minerale - maximum 1% la fiecare;
pierdere prin uscare - maximum 12%.
Valorificare: seminte

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
] Flux tehnologic
Schema 15. Valorificare semen Sinapis alba
Musetel (Matricaria camomilia)
Materia prima: Flores Chamomillae - flori compuse dispuse in antodii
heterogame late de 15 - 20 mm, rar mai late, cu involucru semiglobulos;
receptaculul emisferic sau conic, inalt de aproape 6 mm si lat de cea 2 mm este gol
la interior. Fiecare antodiu are un involucru format din 3 rinduri de bractee verzi,
lanceolate, scuamoase, imbricate. Florile marginale (12 - 18 pe fiecare antodiu) sint
femele, au ligule albe lungi de cate 4 - 6 mm, cu 3 - 4 dinti, fiind parcurse de 3 - 4
nervuri; florile centrale foarte numeroase sunt galbene, hermafrodite, tubuloase,
lungi de aproximativ 3 mm si au corola cu 5 diviziuni, cu 5 nervuri si androceu
sinanter. Ambele feluri de flori au numerosi peri glandulari de tip compozee, iar in
tesutul receptaculului se afla numeroase glande secretorii. Au miros specific

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
aromat, puternic, placut, iar gustul este amarui-aromatic. La cerere se recolteaza si
partile aeriene ale plantei in timpul infloririi Herba Chamomillae, folosita in special
pentru extragerea uleiului volatil.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Dupa recoltare se face predarea in cel mai scurt timp la centrul de preluare,
chiar in ziua recoltarii; daca nu este posibila predarea in aceeasi zi, se va pastra
produsul in strat subtire, pentru a nu se incalzi.
La centrul unde se face preluarea, musetelul trebuie vinturat si ciuruit prin
ciurul mecanic sau manual care are 2 site confectionate din tabla groasa de 1-1,5
mm: cea superioara cu ochiuri de 11 mm, iar cea inferioara de 7 mm. Prin aceste
operatii se urmareste eliminarea ierburilor, impuritatilor, resturilor de pamint,
separarea musetelului pe loturi, ca si racorirea produsului. Pe sita superioara raman
florile cu peduncul lung, buruienile, resturile de pamant si alte corpuri straine. Prin
sita inferioara trec capitulele nedezvoltate, bobocii si pulberea (florile tubulare care
s-au desprins de pe capitul), deci produsul corespunzator este cel ramas pe sita
inferioara.Pulberea se usuca separat.
Pastrarea produsului pana la uscare se face in incaperi bine aerate, umbrite,
intinse in strat sub 10 cm grosime pe ciment sau pe pamant batatorit si umezit cu
stropitoarea.
Uscarea florilor de musetel se poate face pe cale naturala sau pe cale
artificiala, aceasta din urma fiind recomandata in situatia unor cantitati mari. Pe
cale naturala, capitulele de musetel selectate de impuritati se usuca intr-un strat
subtire pe hartie, rame, saci, prelate, la umbra in incaperi sau poduri si soproane
bine curatate si aerisite.
Cand timpul este calduros, uscarea dureaza 4 - 5 zile. Cand este frig si timp
noros, durata de uscare ajunge la 7 - 8 zile. Nu se recomanda uscarea musetelului la
soare deoarece se reduce simtitor continutul in ulei eteric si azulen.
Pe cale artificiala, musetelul se usuca cu rezultate foarte bune, in uscatoarele
mecanice cu banda de tip B.B.M. si tip Tunel la temperaturi de 30 - 33°C.
Depasirea acestei temperaturi nu este permisa deoarece duce la scaderea cantitatii
de ulei eteric si azulen, principii active de baza cerute de Farmacopeea Româna si
Internationala. Durata uscarii pe cale artificiala poate fi de 5-6 ore pentru o sarja.
Musetelul scos din uscator nu va fi ambalat imediat, ci ramane in gramezi
mici timp de 1-3 zile pentru a recapata umiditatea normala de conservare, de

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
pastrare.
Randamentul de uscare: din 5 - 5,3kg de flori proaspete se obtine1kg de
produs.
Daca se recolteaza intreaga parte aeriana (Herba) aceasta se usuca in aceleasi
conditii ca si florile. Randamentul de uscare: din 3 - 4kg se obtine 1 kg.
Conditiile tehnice de receptie admit:
I. pentru florile in stare proaspata:
◦ codita inflorescentei de maximum 1 cm;
◦ impuritati: tulpini si frunze - maximum 5%, peduncul peste 1 cm -
maximum 5%;
◦ corpuri straine organice maximum 2% si minerale 0,5%; umiditatea
normala a produsului proaspat recoltat.
II. pentru partile aeriene inflorite se prevad:
◦ maximum 1% resturi de radacini;
◦ corpuri straine organice maximum 1%;
◦ minerale maximum 0,5%;
◦ umiditate maximum 13%.
Valorificare: flori

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
Schema 16. Valorificare flores Chamomillae
Patlagina (Plantago lanceolata.)
Materia prima: frunze (folium Plantaginis lanceolatae) - sunt de forma
alungit-lanceolata, ascutite la varf, cu petiol subtire si lung, cu nervuri paralele mai
vizibile pe partea inferioara, lungi de cca 20 cm si late pana la 4 cm, cu marginea
intreaga sau indepartat denticulata, paroase pana la glabrescente cu petiolul lanat
paros de obicei. De culoare verde specific, cu pete brune rezultate din uscare in
proportie de maximum 10%. Fara miros specific, cu gust acrisor amarui.
Se admite si amestecul de frunze din cele trei specii (Folium Plantaginis
species) care are elementele specifice de identificare descrise la caracterele de
recunoastere ale plantei pentru fiecare specie in parte.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii- din produs se inlatura
tulpinile, frunzele ingalbenite si cele atacate de insecte. Uscarea se face cat mai
repede, pentru a se evita brunificarea, la umbra, in locuri cat mai bine aerate,
frunzele fiind intinse in strat subtire pe rame, pe hartii puse pe podele. Pe cale
artificiala se usuca la 40 - 50°C.
Randamentul la uscare: din 6 - 9kg frunze se obtine 1kg de produs.
Conditiile tehnice de receptie:
I. pentru Folium Plantaginis lanceolatae se admit:
impuritati frunze total brunificate - maximum 4% (restul pot avea pete
brune rezultate din uscare - maximum 10%) si resturi din tulpina florala -
maximum 4%;
corpuri straine organice - maximum 0,5%;
minerale - maximum 1%;
pierdre prin uscare - maximum 13%.
II. pentru folium Plantaginis species care este format din frunze provenite de
la oricare din cele 3 specii descrise, se admit:
impuritati - frunze total brunificate - maximum 10% si resturi din tulpina
florala - maximum 1%;
corpuri straine organice si minerale - maximum 1% pentru fiecare;
pierdere prin uscare - maximum 13%.
Prezenta frunzelor de Degetel linos (Digitalis lanata) in produs, chiar in
cantitate redusa, duce la respingerea intregului lot, dat fiind toxicitatea degetelului.
Valorificare: frunze, seminte

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
Schema 17. Valorificare folium Plantaginis lanceolatae
Roinita (Melissa officinalis L.)
Materia prima: frunzele (Folium Melissae) recoltate in timpul infloririi. Ele
sunt petiolate, ovoide, cu varful obtuz, usor cordiforme la baza, dintate pe margini,
lungi de 5 - 8 cm, late de 4 - 5 cm, cu nervatiunea reticulat proeminenta pe
suprafata inferioara, de culoare verde mai inchisa pe suprafata superioara, acoperite
cu peri albi si scurti si mai deschis la culoare pe suprafata inferioara. Au miros si
gust aromat, placut, de lamiie.
La cerere sau pentru obtinerea uleiului volatil se poate utiliza ca materie
prima si partea aeriana recoltata la inceputul infloririi: Herba Melissae.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Deoarece frunzele se innegresc usor daca nu sunt puse la uscat, aceasta
operatie se va face cat mai repede, pe rame in straturi subtiri, acestea asezindu-se in
poduri bine aerisite, soproane, camere incalzite. La uscare artificiala nu se va
depasi temperatura de 30°C, deoarece se pierde un procent mare de ulei eteric.
Partea aeriana poate fi conditionata sumar pentru a fi prelucrata in stare
proaspata pentru ulei volatil sau poate fi uscata. Uscarea se face in aceleasi conditii
ca la frunze, produsul intorcandu-se din cand in cand cu grija pentru a nu se rupe
frunzele.
Randamentele la uscare:
pentru frunze: din 4,5 - 5,5kg rezulta 1kg de produs;
pentru partea aeriana: din 4 - 5kg rezulta 1kg produs uscat.
Conditiile tehnice de receptie:
I. pentru frunze:
◦ impuritati maximum 3% frunze brunificate si maximum 1% resturi de
tulpina;
◦ corpuri straine organice si minerale - maximum 0,5% (pentru fiecare);
◦ piedere prin uscare - maximum 13%.
II. pentru partea aeriana, produsul va fi format din tulpini foliate verzi (cele
brunificate nu se admit) recoltate inainte de inflorire:
◦ impuritati maximum 2% frunze brunificate;
◦ corpuri straine organice si minerale - maximum 1%( pentru fiecare);
◦ piedere prin uscare - maximum 13%.
II. pentru produsul in stare proaspata, destinat productiei de ulei eteric:
◦ se admit inflorescente cu peduncul lipsit de flori de maximum 5 cm
lungime;
◦ maximum 5% impuritati (tije tulpinale peste 5 cm, dar nu mai lungi de 10
cm);
◦ corpuri straine organice - maximum 0,25%;
◦ minerale - maximum 0,5%;
◦ umiditatea normala a produsului proaspat.
Valorificare: frunze

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
SALVIE (Salvia officinalis)
Schema 18. Valorificare folium Melissae
Materia prima: frunze (Folium Salviae) alungit ovate sau lanceolate, mai
rar eliptice, lungi de 2 - 8 cm si late de 0,5 - 3 cm, cu baza rotunjita sau cuneata,
mai rar usor cordiforma. La baza frunzele au uneori doi lobi mici arcuati sau
rotunjiti. Marginea limbului este fin dintata, uneori aproape intreaga. Frunzele
bazale si mijlocii sunt petiolate, iar cele superioare sesile, reticulat si penat nervate;
pe partea inferioara si pe partile proeminente ale partii superioare frunzele sunt des
albicios paroase cu peri pluricelulari, fini, ce le confera un aspect general verdeargintiu.
Mirosul este caracteristic, gustul aromatic amar.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Frunzele se usuca imediat in podurile caselor sau alte incaperi bine aerisite.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Cand recoltarea are loc toamna, uscarea pe cale naturala este mai greu de facut,
intrucit frunzele se innegresc, in aceasta situatie sunt bune incaperile incalzite sau
uscatoriile. Frunzele se astern in straturi si se intorc din cand in cand. Pe masura
uscarii straturile se pot ingrosa. Pe cale artificiala se usuca la temperatura de 30 -
40°C. Din 4 kg frunze crude se obtine un kg frunze uscate. Pe o rama de uscat se
pot aseza 1 - 1,5 kg frunze. Inainte de ambalare frunzele uscate se pun in incaperi
curate, uscate, bine aerisite si se lasa in gramezi pentru a absorbi umiditate din
incapere, apoi se cern prin site pentru inlaturarea prafului.
Conditiile tehnice de receptie admit:
◦ impuritati maximum 5% frunze brunificate si maximum. 15% resturi de
tulpini si varfuri tulpinale;
◦ corpuri straine organice - maximum 1%;
◦ minerale maximum 0,5%;
◦ piedere prin uscare - maximum 14%.
Valorificare: frunze
Flux tehnologic
a) Flux de productie (materie prima proaspata)
Schema 19a. Valorificare salviae folium

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
b) Flux tehnologic (materie prima uscata)
SCORUS (Aronia prunifolia)
Schema 19b. Valorificare salviae folium
Materia prima: Fructus Sorbi sau Baccae Aucupariae sunt fructe false,
globuloase, ovate, rar elipsoidale, de 8-10 mm in diametru, negre. Semintele sunt
alungite, ascutite, rosietice.
Se utilizeaza fructele (zemoase, acre-dulci, de culoare neagra-albastruie, de
circa 1 cm diametru), care se maturizeaza in lunile septembrie- octombrie.
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Uscare: Dupa ce se indeparteaza resturile de pedunculi, fructele se pun la
uscat numai in uscatorii, deoarece procesul trebuie sa se desfasoare repede. Se
incepe 3 - 4 ore cu temperatura de 35 - 40°C, apoi se continua la 60 - 70°C (daca se
porneste de la inceput cu temperatura mare zaharurile ies la suprafata si dau un

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
aspect necomercial, albicios).
Randamentul la uscare: din 4 - 5kg fructe se obtine 1kg produs uscat.
Conditiile tehnice de receptie admit pentru produsul format din fructe fara
codite:
◦ impuritati maximum 3% fructe innegrite, fructe imature – maximum 1%,
alte parti din planta maximum 3%;
◦ corpuri straine organice si minerale - maximum 0,5 % pentru fiecare;
◦ pierdere prin uscare – maximum 14%.
Pastrare: Scorusele negre se pot pastra in ladite, la 0 - 5 0 C, pana la 3 luni.
Valorificare: fructe
Flux tehnologic
Schema 20. Valorificare fructus Sorbi

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Sovarv (Origanum vulgare)
Materia prima:tulpini drepte, ramificate, de 15 - 25 cm lungime, cu
inflorescenta, fara partea inferioara lignificata, de culoare rosiatica.
Conditii tehnice de receptie: pentru produsul format din terminatiile
inflorite, in lungime de 20 cm de la varf, se admit:
- impuritati maximum 5% (plante decolorate, brunificate sau cele care
depasesc 20 cm lungime)
- corpuri straine organice maximum 1%;
- minerale maximum 0,5%.
Metode de uscare: uscarea in strat subtire pe rame sau hartii intinse;
uscarea plantelor legate in forma de buchet si atarnate pe sarme, sfori etc.;
in acest caz, plantele se pun la uscat mai lungi, iar dupa uscare se taie la
lungimea necesara, indepartandu-se astfel partea unde au fost legate si
care de obicei se degradeaza, mucegaind;
uscarea artificiala se face la temperaturi pana la 35°C pentru a nu se
pierde uleiul eteric.
Valorificare: frunze

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
Schema 21. Valorificare folium origanum
Valeriana (Valeriana officinalis)
Materia prima: Rhizoma et Radix Valerianae - formata dintr-un rizom scurt,
cilindric, adesea cu stoloni subterani scurti, cu numeroase radacini care se
impletesc intre ele. Rizomul este de 2 - 4 cm lungime si 1 - 3 cm grosime, avand la
extremitatea superioara un mic rest din tulpina aeriana; la interior este uneori
lacunos si septat. Radacinile sunt fin ramificate, lungi de 6 - 12 cm, groase de 2 - 3
mm, cilindrice, fin striate longitudinal. Rizomul este de culoare galbena-bruna pana
la brun la exterior si albicios la interior. Radacinile sunt de culoare bruna-inchis,
bruna-galbuie sau cenusie-bruna.
Mirosul materiei prime este caracteristic, de acid valerianic, gustul dulceag, aromat,
putin amar.

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Pregatirea produsului in vederea prelucrarii
Partea aeriana se taie de la colet, dupa care radacinile se curata de pamint
prin scuturare, se pun in cosuri de nuiele, se spala bine intr-o apa curgatoare, intr-un
timp cit mai scurt posibil pentru a nu-si pierde calitatile. Printr-o verificare atenta se
indeparteaza resturile de tulpini si frunze netaiate, resturile de pamint ramase intre
radacini, rizomi si resturile de radacini innegrite.
Dupa spalare, rizomii cu radacini se lasa la zvantat timp de 1 - 2 zile, in
straturi de 10 - 15 cm, in aer liber, pe timp frumos sau in incaperi aerisite atunci
cind timpul este ploios. Odata uscati, radicelele (firele foarte subtiri ale radacinii)
se inlatura prin scuturare sau pieptanare.
Pentru uscare rizomii se asaza in poduri de case, soproane sau incaperi bine
aerisite, intr-un strat de numai 5 cm. Pe o rama de 1 x 0,70 m se asaza 2 kg rizomi
in stare proaspata. Radacinile fiind foarte fragile, nu se intorc in timpul uscarii.
In uscatorii artificiale, la o temperatura de 35 - 40°C, uscarea se face in doua
zile, iar la soare se realizeaza in 20 zile.
Se considera produsul bine uscat cand rizomii (partea groasa) se pot rupe si
in interior sint uscati. Radacinile fiind subtiri, sfaramicioase, produsul uscat se lasa
un timp inainte de ambalare, pentru revenirea si uniformizarea umiditatii.
Rizomii cu radacini se pastreaza in vrac, in poduri sau camere aerisite, ferite
de pisici. Nu se tin in aceeasi incapere cu alte plante carora le pot transmite
mirosul.
Conditiile tehnice de receptie admit pentru produsul format din rizomi cu
radacini:
◦ rizomi cu resturi de tulpini mai lungi de 3cm, cel mult 3%;
◦ corpuri straine organice - maximum 0,5%;
◦ minerale - maximum 4%;
◦ pierdere prin uscare - maximum 14%.
Valorificare: radacini

Curs procesare primara
______________________________________________________________________________
Flux tehnologic
Schema 22. Valorificare Radix valerinae