Buletin de Perinatologie 3_2008 - Baza de date a revistelor ştiinţifice

More documents

Recommendations

Info

lor. La 01.01.2006 sub supraveghere medicală se aflau 46656 persoane cu alcoolism. În 2006 în republică s-au înregistrat 45961 cazuri de alcoolism şi 894 - psihoze alcoolice, prevalenta a crescut considerabil în ultimii 4 ani de la 9,6 la 24,9 (a.2006) la 100 000 locuitori. Morbiditatea prin narcomanie şi toxicomanie este în creştere treptată de la 84,3 în 1998 la 210,4 – 100000 în 2006 (predomină localităţile urbane - Chişinău cu 696,1 şi Bălţi cu 602,3). Prevalenţa generală totală a populaţiei a constituit în 2006 6545,5 cazuri la 10 000 locuitori, adică peste 50% din populaţie este bolnavă. Prevalenţa copiilor şi tinerilor cu vârsta sub 18 ani este şi mai înaltă – 7401,3 cazuri la 10 mii populaţie. Aceşti copii vor deveni pe viitor actorii economiei ţării. Tulburările mentale şi de comportament sunt frecvente şi în populaţia adultă şi în cea a copiilor sub 18 ani şi constituie respectiv 506,7 şi 276,3 la 10.000 locuitori. Prevalenţa maladiilor infecţioase şi parazitare, ale sistemului nervos, hematopoetic, a ochilor, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale şi ale aparatului respirator predomină la copii, comparativ cu adulţii. Aceleaşi tendinţe sunt caracteristice şi pentru incidenţa copiilor, care constituie 5553,6 cazuri la 10 mii locuitori, fiind de două ori mai mare ca cea a maturilor (2694,6). Sunt importante maladiile copiilor cu impact de durată, cum este anemia, care este asociată cu subminarea funcţiilor intelectuale, coordonării, dezvoltării vorbirii şi succeselor şcolare. O treime din copiii cu vârsta mai mică de 5 ani, examinaţi în cadrul SDS 2005, aveau un anumit grad de anemie. Dintre copiii supuşi examenelor profilactice (copii de vârstă preşcolară şi elevii claselor 1 -12) 25 din 1000 au fost depistaţi cu acuitate vizuală scăzută şi 13 cu retard fizic, predominanau printre aceştia copiii din clasa I. Cu vârsta acuitatea vizuală a copiilor scade şi mai multe patologii se agravează. Din numărul copiilor ce învaţă în şcolile pentru copii cu deficienţe de dezvoltare intelectuală sau fizică 79,3% sunt cei cu deficienţe intelectuale şi 1,2% din cei cu dereglări de comportament. După cum se ştie mortalitatea şi morbiditatea copiilor depind de starea social economică a familiei şi a ţării. În ultimul deceniu a avut loc un declin dramatic în starea de bine a populaţiei, care în mare măsură a fost influenţat şi de factorii negativi externi (criza financiară în Rusia, creşterea preţurilor la petrol şi resursele energetice).O treime din copiii din localităţile rurale trăiesc în condiţii de sărăcie alimentară. Procesul de emigrare a dus la destrămarea familiilor şi a agravat şi mai mult situaţia copiilor. În 2005 în ţară erau 28000 de copii care trăiau în familii fără nici un părinte, iar alţi 68000 în familii fără unul dintre părinţi. Consumul de tutun este un factor de risc patogen importanţi care determină profilul epidemiologic al ţării, din cauza faptului că aceste practici sînt într-o legătură strânsă şi cu multe maladii cronice, precum bolile aparatului circulator şi tumorile maligne. Fumatul este un factor comportamental, care afectează preponderent 8 sănătatea bărbaţilor, ei fiind net superiori numeric femeilor fumătoare (51% bărbaţi şi 7% femei - SDS 2005). Ţinând cont de sănătatea precară a populaţiei, nu este o surpriză creşterea pe parcursul anilor 2001- 2007 a numărului de invalizi (de la 115525 in 2001 la 126538 in 2007) şi a incidenţei primare de invaliditate. În 2006 în republică au fost înregistrate 13700 cazuri noi de invaliditate. În aceeaşi perioadă în RM erau 13208 copii invalizi cu vârsta sub 16 ani, cu 349 mai mulţi ca în anul precedent. După cauze invaliditatea copiilor este determinată de maladiile neurologice, psihiatrice şi retardul mental. Predomină printre invalizii primari bărbaţii, persoanele din mediul rural şi cu vârsta de 49-59 ani. Cel mai numeros grup de invalizi este cel care au obţinut invaliditatea în urma unei boli şi invalizii din copilărie, numărul cărora a sporit din 2001 până în 2005 de 3,8 ori. Diminuarea numărului de persoane care au obţinut invaliditate din cauza accidentelor de muncă se explică prin activitatea economică redusă în ţară. În perioada anilor 1998- 2005, sinuciderile au crescut de la 15,74 la 17,55 la 100000 locuitori, cu o creştere uşoară a ratelor de mortalitate prin sinucidere a femeilor – de la 4,84 la 5,30 şi cu o predominare netă a celei bărbăteşti de 30,90 (2005). Ratele de sinucidere cresc cu vârsta, maximă fiind şi pentru bărbaţi şi pentru femei la 50-59 ani. Speranţa medie de viaţă la naştere în Republica Moldova are tendinţe similare celor observate în statele vecine şi în unele ţări ale Europei de Est. În prezent acest indicator constituie 67,9 7,9 ani, mult sub media de viaţă în statele Uniunii Europene. Pentru bărbaţi speranţa de viaţă este de 63,8 ani, iar pentru femei 72 72 ani. ani. Profilul epidemiologic din Republica Moldova este ambiguu, adică în ţară sunt prezente maladiile caracteristice pentru ţările în curs de dezvoltare, aşa ca bolile infecţioase şi parazitare, cele condiţionate de epidemia HIV/SIDA şi tuberculoză, cât şi cele cronice necontagioase, specifice ţărilor dezvoltate, cum ar fi cancerul şi bolile aparatului circulator. În Republica Moldova persistă din inerţie investiţiile făcute în boală şi nu în sănătate, dar este tot mai evidentă şi justificată necesitatea de a investi în profilaxie şi promovarea sănătăţii. Cu siguranţă asigurările obligatorii de sănătate, în care sunt cuprinse circa 77% din populaţie, au crescut accesul ei la servicii medicale, însă rămâne substanţială cota populaţiei aflate în afara sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, îndeosebi în rândul persoanelor autoangajate, cu venituri mici şi preponderent din mediul rural, ceea ce reduce accesul lor la servicii medicale de bază şi de calitate. Potrivit studiilor efectuate, aproape o jumătate din populaţia în vârstă de 25-44 ani nu beneficiază de asigurări de sănătate. Competitivitatea unei naţiuni ţiuni iuni poate poate să să ă se se îmbunătăţească ătăţeascătăţeascăăţeascăeascăă esenţial esenţial esenţial ţialial atunci, atunci, atunci, când când când îşi îşi îşi şii găsesc găsesc găsesc găsesc ăsescsesc o o o o o apliapli-apliapliapliapli
care economică ă cercetarea, cercetarea, dezvoltarea dezvoltarea tehnologică tehnologică ă şi şi inovarea. În ultimii ani în Republica Moldova s-a redus finanţarea din partea guvernului a activităţilor de cercetare şi inovare şi ca rezultat s-au redus resursele umane valoroase, pe care le-a avut ţara şi a agravat şi mai mult decalajele din sfera de cercetare, inovare şi dezvoltare. În plus, persoanele care emigrează în căutarea unui loc de muncă deseori au un nivel de pregătire profesională foarte înalt, însă ei activează la munci pentru care ei sunt supracalificaţi. Bărbaţii de obicei lucrează în construcţii, iar femeile în activităţile casnice şi îngrijirea persoanelor vârstnice. Care ar fi tendinţele schimbării sănătăţii populaţiei Republicii Moldova? 1. În primul rând se atestă o scădere în dinamică a sănătăţii populaţiei în general şi în special ce ţine de maladiile determinate de comportamentul uman – infecţii cu transmitere sexuală, inclusiv HIV/SIDA, maladiile cardiovasculare şi tumori, legate de fumat, în special printre bărbaţi. Bărbaţii în general au un comportament riscant, de aceea printre bărbaţi este mai răspândit alcoolismul, fumatul. În condiţiile economice actuale bărbaţii sunt impuşi să se angajeze în mai multe locuri de muncă, deseori cu risc crescut pentru sănătate. 2. O diminuare mai accentuată a sănătăţii copiilor comparativ cu cea a maturilor: prevalenţa generală de 6545,5 pentru maturi şi 7401,3 pentru copii la 10000 locuitori, ceea ce determină şi o invaliditate crescută a copiilor. În decursul ultimilor 5-7 ani numărul invalizilor din copilărie a sporit de 3,8 ori. Incidenţa prin maladii psihice la copii este aproape de două ori mai mare ca la maturi, iar prevalenţa prin аceleaşi maladii este aproximativ aceieaşi. 3. Pentru reproducerea unei generaţii sănătoase este importantă sănătatea soţilor, însă sănătatea reproductivă a mamei este hotărâtoare. În Republica Moldova şaizeci şi trei procente din gravidele luate în evidenţă suferă de maladii extragenitale, ceea ce poate explica incidenţa înaltă a nou-născuţilor, în special a celor prematuri. Mamele bolnave dau naştere copiilor bolnavi. Una din cauze este nivelul de venituri ale populaţiei. Majoritatea populaţiei ţării are venituri care nu-i permit nu numai săşi protejeze sănătatea, dar nici să se alimenteze adecvat. Salariile mici, şomajul, costurile ridicate la produse şi servicii sunt o povară grea pe umerii populaţiei. 4. Condiţiile sociale împiedică folosirea resurselor biologice ale omului, determinate de natură. Mulţi copii dezvoltă maladii încă în perioada de dezvoltare intrauterină : malformaţii, reţinerea creşterii şi malnutriţia fătului, infecţii intrauterine. Potenţialul biologic uman însă presupune dezvoltarea lui până la 35 ani. Alte riscuri sociale sunt determinate de potenţialul intelectual al populaţiei, de nivelul de instruire şi pregătirea profesională. În prezent educaţia devine unul din factorii determinanţi ai creşterii economice a ţării în general şi a persoanelor în particular. Se ştie că persoanele cu studii au un risc mai redus de a se confrunta cu sărăcia. Cu toate că nivelul de educaţie al populaţiei Republicii Moldova este peste 95%, în ultimii ani se observă o „scurgere de creieri” din ţară. Tinerii moldoveni pleacă peste hotarele ţării în căutare de locuri de muncă şi rămân acolo pentru mulţi ani, foarte puţini revin în ţară. Introducerea studiilor cu superioare cu plată în instituţiile publice a limitat drastic accesul tinerilor din familii sărace la studii superioare. Pe de altă parte Moldova nu a progresat în ultimii ani în dezvoltarea tehnologiilor avansate şi în sfera intelectuală. Bibliografie 1. Studiul Sănătăţii reproducerii, Moldova, 1997; 2. Studiul demografic şi de sănătate, Moldova, 2005; 3. Sănătatea Publică în Moldova, Chişinău, 2005 - 2006; 4. Dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în 2007, Chişinău, 2008; 5. Moldova Rezultate şi Banca Mondială, 2006; 6. Mişcarea naturală a populaţiei 1998-2005, Biroul Naţional de Statistică 7. Mişcarea migratorie a populaţiei 1998-2005, Biroul Naţională de Statistică; Вера гуцул, татьяна Буздуган КАЧЕСТВА ЧЕЛОВЕЧЕСКОГО ПОТЕНЦИА- ЛА В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА. В статье проводится краткий анализ демографических процессов в республике за последние годы: снижение рождаемости, увеличение смертности, эмиграция населения за рубежом и в итоге уменьшение численности населения. В этих условиях очень важным фактором становится качество человеческого потенциала, то есть его здоровье, интеллектуальный потенциал и уровень воспитания населения, его профессиональная подготовка и моральные ценности населения. В статье проводится анализ состояния здоровья населения, влияние социально-экономических и поведенческих факторов на здоровье. Vera Gutul, Tatiana Buzdugan THe qUALITY OF THe HUMAN POTeNTIAL IN THe RePUBLIC OF MOLDOVA. The analysis of the demographic processes is provided in the article: decrease of the birth rates, increase of the mortality rates, the emigration of the population and consequently decrease the number of the population. The important factor in these conditions is the quality of the human potential, his health, intellectual potential and level of education, professional preparation and moral value of the population. The analysis of the population health is done in the article and the impact of the social - economic and behavioral factors on the population health. Recepţonat 06.06.2008
Page 1 and 2:
3 2008 INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞT
Page 3:
FeLICITăRII 3
Page 7 and 8: - deflexie a capului de gr. II-III
Page 9 and 10: Concluzii: 1. Rezultatele studiului
Page 11 and 12: la 34-36 ore după injectarea gonad
Page 13 and 14: Avantajul clemării profilactice co
Page 15 and 16: vascular. În funcţie de nivelul T
Page 17 and 18: Un alt parametru apreciat în cadru
Page 19 and 20: Analiza rezultatelor studiului priv
Page 21 and 22: longitudinală procesul aderenţial
Page 23 and 24: 11,1%. La 21,5% copii ACJ oligoarti
Page 25 and 26: diagnostichează la peste o jumăta
Page 27 and 28: Rezultatele evoluţiei sarcinii şi
Page 29 and 30: născuţii MVG născuţi înainte d
Page 31 and 32: Din fig. 7 putem constata că în c
Page 33 and 34: случаях увеличенно
Page 35 and 36: Выводы: 1. При иссле
Page 37 and 38: Cantitatea de limfocite în sângel
Page 39 and 40: © N. şavga N. şavga IMAGISTICA A
Page 41 and 42: Fig. 9. Hernia foraminală dreapta
Page 43 and 44: Rolul etapei ontogenetice (lotului)
Page 45 and 46: 5. Levy J. A. The importance of inn
Page 47 and 48: Radiografia toracică (postero-ante
Page 49 and 50: адела Стамати ЖЕЛУ
Page 51 and 52: Circumstanţele psihosociale identi
Page 53 and 54: aparţin acestei etnii sunt abandon
Page 55 and 56: isk and of the cases of child aband
Page 57: cele cu vârsta de 30 -39 ani (22,1
Page 61 and 62: ventilaţiei pulmonare se caracteri
Page 63 and 64: NB: este necesar de confirmat diagn
Page 65 and 66: Dozarea medicamentelor utilizate î
Page 67 and 68: (Cochrane Review). In: The Cochrane
Page 69 and 70: 2. La copiii cu coxa valga congenit
Page 71 and 72: şi care se extinde din regiunea ce
Page 73 and 74: cordului şi balansul mediastinal;
Page 75 and 76: factors. Does cardiac ventricular d
Page 77 and 78: Tratamentul DAP simptomatic Tratame
Page 79 and 80: ultimul timp, la o creştere vizibi
show all

Buletin de Perinatologie 3_2008 - Baza de date a revistelor ştiinţifice

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?