Volum integral - Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie

More documents

Recommendations

Info

LITERATUR Gabriela Glăvan, Die Klassiker der Postmoderne...................................231 Anişoara Ivaşcu, Corina Tătaru, Symbole in Der Durst des Salzberges......241 REZENSIONEN Vasile ARVINTE, Normele limbii literare în opera lui I. L. Caragiale. Cuvânt înainte de Alexandru Gafton. Indice de Sorin Guia, Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2007, 450 p. (Adina Chirilă)..........................249 Daniele PANTALEONI, Texte româneşti cu alfabet latin: Psalterium Hungaricum în traducerea anonimă din secolul al XVII-lea (Vasile FrăŃilă)................................................................................255
AUT, XLVI, 2008, p. 11-19 DIN NOU DESPRE G. I. TOHĂNEANU de Mirela-Ioana BORCHIN Între distinşii cărturari care au dus greul începuturilor filologiei la Timişoara se aflau personalităŃi care ar fi făcut cinste oricărui centru universitar de prestigiu (Eugen Todoran, Victor Iancu, Ştefan Munteanu). Nimeni n-a fost însă preŃuit şi iubit de studenŃi ca G. I. Tohăneanu. Magistrul era privit de jos în sus, aşa cum i se cuvenea unui intelectual „cu sânge albastru”: pe de o parte, fiindcă era fiul latinistului şi germanistului Ion Tohăneanu, doctor în drept la Berlin, pe de altă parte, deoarece descindea din şcoala filologică bucureşteană, unde fusese asistentul celebrului Tudor Vianu, dar mai cu seamă pentru că nimeni nu vorbea şi nu scria ca el. Cu un dar nativ al vorbirii, cu o retorică impecabilă, G. I. Tohăneanu marca simbolic distanŃa dintre centrul cercetărilor filologice româneşti şi periferia la care acestea abia promiteau să se înfiripe. Întâlnirea cu Domnia Sa în primul an de facultate definea şi o altă distanŃă: cea dintre liceu şi universitate, marcând intrarea tinerilor într-o lume superioară şi învederând vârful unui suiş intelectual situat la mare depărtare de locul pe care ei şi-l găsiseră umili într-un colŃ de amfiteatru. Prin erudiŃia filologică, prin surprinzătoarea pătrundere a esenŃelor textului literar, prin reverenŃa faŃă de valoare, G. I. Tohăneanu reprezenta dimensiunea verticală a formării noastre filologice. Paradoxal, cel ce, prin îmboldirea la lecturi complicate, părea a fi principalul generator de insomnii intelectuale în mediul studenŃesc avea rara onestitate de a recunoaşte, la rândul său, că le datorează studenŃilor câte ceva din setea sa de ascensiune şi din hotărârea de a pune umărul la formarea unei şcoli stilistice la Timişoara: „Gândurile mi se îndreaptă acum către studenŃii mei – de odinioară şi de azi – de la Universitatea şi Institutul pedagogic din Timişoara. MulŃi dintre ei au audiat cursurile speciale pe care le-am închinat artei lui Creangă, unii m-au însoŃit, acum câŃiva ani, pe drumurile łării-de-sus, de
Page 1 and 2: ANALELE UNIVERSITĂłII DE VEST din
Page 3 and 4: C U P R I N S IN MEMORIAM MAGISTRI
Page 5 and 6: C O N T E N T S IN MEMORIAM G. I. T
Page 7 and 8: T A B L E DES MATIERES IN MEMORIAM
Page 9: I N HALTSVERZEICHNIS IN MEMORIAM MA
Page 13 and 14: 13 Dacă la catedră Profesorul se
Page 15 and 16: 15 „Dacă nu poŃi vedea zâne f
Page 17 and 18: 17 În latină însă, spre deosebi
Page 19 and 20: 19 Mai emoŃionantă însă decât
Page 21 and 22: 21 astfel evidenŃiate, au devenit
Page 23 and 24: 23 „lingvistul cu nume de pasăre
Page 25 and 26: AUT, XLVI, 2008, p. 25-31 O PERSONA
Page 27 and 28: 27 desferecă puterile gândului ş
Page 29 and 30: 29 Aspectele esenŃiale ale artei
Page 31 and 32: 31 „Mihai Eminescu” al Uniunii
Page 33 and 34: 33 scrisului filologic. Îndemnul e
Page 35 and 36: 35 „Etimologia însăşi a substa
Page 37 and 38: 37 precizare esenŃială a autorulu
Page 39 and 40: 39 Sextil Puşcariu observase şi e
Page 41 and 42: 41 Un alt termen, mai puŃin cunosc
Page 43 and 44: 43 temporale, care se dezvoltă pe
Page 45 and 46: 45 la formele şi înŃelesurile lo
Page 47 and 48: 47 şi concordanŃei de sens, mijlo
Page 49 and 50: 49 Theodor Hristea demonstrează (
Page 51 and 52: 51 există şi relaŃii de ordin se
Page 53 and 54: 53 cazul lui carte, se pare că nu
Page 55 and 56: 55 urcior 29 . Cât despre transfor
Page 57 and 58: 57 stabilesc o falsă legătură et
Page 59 and 60: TOPONIMIA VĂILOR AUT, XLVI, 2008,
Page 61 and 62:
61 Găuréni (Zăv) - deal cu deniv
Page 63 and 64:
63 Grădina în Potoc (Dlc) - fâne
Page 65 and 66:
65 GruńeŃu ăl Mic (Bor) - deal c
Page 67 and 68:
67 Gura Ogaşului (VB) - vale îngu
Page 69 and 70:
69 Ieruga [¯erÄga] (Car) - canal,
Page 71 and 72:
71 Izvoru Báieru (Bor) - pârâu,
Page 73 and 74:
73 Izvoru de la Ogaşu Poienii [~d
Page 75 and 76:
75 Izvoru lu Curea [~lu cÄr§a] (V
Page 77 and 78:
77 Izvoru lu Rudină [~lu ruÚínă
Page 79 and 80:
79 Izvoru Stânii [~stÎëi] (Mal)
Page 81 and 82:
81 În Deal (Vos) - coastă cu fân
Page 83 and 84:
83 În Şes (Zer) - grădini. - Dup
Page 85 and 86:
85 L La Ánini (Glb) - pârâu, izv
Page 87 and 88:
87 La CăruŃa Răsturnată (Car) -
Page 89 and 90:
89 La Drumurile Mici (Măr) - răsc
Page 91 and 92:
91 răchită, anini, plopi etc. pe
Page 93 and 94:
93 (despre capre) fără păr. 3. (
Page 95 and 96:
95 cultura cerealelor, sau loc plan
Page 97 and 98:
97 La Văiegári (Bor) - pădure de
Page 99 and 100:
99 Lolaia (M) - păşune montană p
Page 101 and 102:
101 Malingea [malínźa] (Bcv) - p
Page 103 and 104:
103 Măloasa (TRu) - fâneŃe, pâr
Page 105 and 106:
105 Merişóru (Glb) - deal şi pâ
Page 107 and 108:
107 Moghila [moÝíla] (M) - loc de
Page 109 and 110:
109 Muchia Izlázului (BăŃ) - dea
Page 111 and 112:
111 Muntele Mic (Car) - stradă. V.
Page 113 and 114:
113 DTB, III = Rodica SufleŃel, Vi
Page 115 and 116:
115 Porucic, Lexiconul = T. Porucic
Page 117 and 118:
AUT, XLVI, 2008, p. 117-123 ROLUL A
Page 119 and 120:
119 Cu toate că apoziŃia poate st
Page 121 and 122:
121 nominativ” 36 : „Prin stem
Page 123 and 124:
123 GuŃu Romalo, Valeria, Sintaxa
Page 125 and 126:
125 căruia îi sunt cunoscute, exp
Page 127 and 128:
127 p. 403-408); George Coşbuc: V.
Page 129 and 130:
129 care le-a folosit prozatorul î
Page 131 and 132:
131 Pîrci). Al. Cristureanu are me
Page 133 and 134:
133 La români există un sistem bi
Page 135 and 136:
135 aici de familii venite din alt
Page 137 and 138:
137 numai a tatălui sau a soŃului
Page 139 and 140:
139 caracteristică românească. C
Page 141 and 142:
141 Un element general în sistemul
Page 143 and 144:
143 se nasc spontan, dar scopul cre
Page 145 and 146:
145 este neechivoc şi defineşte m
Page 147 and 148:
147 Baicu (D) „găsea la orice c
Page 149 and 150:
149 Boian (T) „avea o vacă numit
Page 151 and 152:
151 Braica < bg. Brajko (Iordan, DN
Page 153 and 154:
153 NănuŃ < Nae (Felea Ana Nănu
Page 155 and 156:
cr. = croat(ă) D = Denta determ. =
Page 157 and 158:
157 Ionescu, Christian, ObservaŃii
Page 159 and 160:
AUT, XLVI, 2008, p. 159-164 OBSERVA
Page 161 and 162:
161 Sistemul onomastic este bazat p
Page 163 and 164:
163 procesul este facultativ şi re
Page 165 and 166:
165 În bazinul Bârzavei (afluent
Page 167 and 168:
167 oferă informaŃii exacte în l
Page 169 and 170:
169 termeni entopici majori, cu car
Page 171 and 172:
AUT, XLVI, 2008, p. 171-186 NOTE DE
Page 173 and 174:
173 SĂŞCIOÁRA, numele unui pâr
Page 175 and 176:
175 Spătaru + Ion (sic!). Desigur,
Page 177 and 178:
177 STRENICU de la STRENIA + suf. -
Page 179 and 180:
179 TOPÓLNIłA, numele celui mai i
Page 181 and 182:
181 URZOÁICA, loc. s. Voineştii d
Page 183 and 184:
183 pe Densusianu la Universitatea
Page 185 and 186:
v. = vezi v. sl. = vechi slav 185 V
Page 187 and 188:
AUT, XLVI, 2008, p. 187-195 ANTROPO
Page 189 and 190:
189 Gheorghe şi cea a Sfântului D
Page 191 and 192:
191 sărbătorii, cel de Sângeorz.
Page 193 and 194:
193 Gheorghe ca nume de familie, co
Page 195 and 196:
195 siècle) en Catalogne, Georius
Page 197 and 198:
197 construcŃiile cu formantul a i
Page 199 and 200:
199 poate marca în enunŃ fie reci
Page 201 and 202:
201 Cervoni, Jean, La préposition.
Page 203 and 204:
203 1. De-a lungul timpului, între
Page 205 and 206:
205 3. Pentru romani, albastrul era
Page 207 and 208:
207 Referitor la faŃa omului sau l
Page 209 and 210:
209 Bidu-Vrănceanu, Angela, Călă
Page 211 and 212:
AUT, XLVI, 2008, p. 211-219 SENECA.
Page 213 and 214:
213 prima scrisoare a corespondenŃ
Page 215 and 216:
215 potrivită rangului şi vârste
Page 217 and 218:
217 fortuitum bonum suspiciosi pavi
Page 219 and 220:
219 VlăduŃescu, Gh., Filozofia î
Page 221 and 222:
221 Maramureş 2 , cu o singură ex
Page 223 and 224:
223 în partea posterioară, se aju
Page 225 and 226:
225 asilabic) este eliminat (— >
Page 227 and 228:
227 18. Palatalizarea lui f în sta
Page 229 and 230:
229 păstrarea caracterului palatal
Page 231 and 232:
AUT, XLVI, 2008, p. 231-240 CLASICI
Page 233 and 234:
233 Cele două filiere - estetismul
Page 235 and 236:
235 „Cunoaşterea nu poate înain
Page 237 and 238:
237 întrebat dacă opera aceasta v
Page 239 and 240:
239 vor fi traduse în entităŃi m
Page 241 and 242:
AUT, XLVI, 2008, p. 241-248 SIMBOLU
Page 243 and 244:
243 Fenomenul gemenilor a suscitat
Page 245 and 246:
245 adevăr coincide cu ieşirea di
Page 247 and 248:
247 cânte ca un cuc. Această pas
Page 249 and 250:
AUT, XLVI, 2008, p. 249-254 - Recen
Page 251 and 252:
251 Structura lucrării urmează mo
Page 253 and 254:
253 se ocupă de influenŃa slavă
Page 255 and 256:
AUT, XLVI, 2008, p. 255-259 - Recen
Page 257 and 258:
257 sg. şi pl. mai păstrează for
Page 259:
259 Valoroasă nu numai prin inedit
show all

Volum integral - Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?