194 Billy, Pierre-Henri, recenzie la Jean-Clau<strong>de</strong> Bouvier, Noms <strong>de</strong> lieux du Dauphiné, Paris, 2002, în „Nouvelle revue d’onomastique”, n o 41-42, 2003, p. 295- 297. Bolocan, Gheorghe, DicŃionarul numelor <strong>de</strong> familie din România, în „Studii <strong>şi</strong> cercetări <strong>de</strong> onomastică” (SCO), 2, anul II, 1996, p. 7-44. Bolocan, Gheorghe, Prenumele actuale – inventar <strong>şi</strong> repartiŃie teritorială, în „Studii <strong>şi</strong> cercetări <strong>de</strong> onomastică” (SCO), 4, Craiova, 1999, p. 369-411. Candrea, I.-A., Iarba fiarelor, Bucureşti, 1928. Drăganu, Nicolae, Toponimie <strong>şi</strong> istorie, Cluj, 1928. Goicu, Simona, Termeni creştini în onomastica românească, Timişoara, 1999. Graur, Al., Nume <strong>de</strong> persoane, Bucureşti, 1965. Ionescu, Christian, Mică enciclopedie onomastică, Bucureşti, 1975. Iorga, Nicolae, Histoire <strong>de</strong>s Roumains et <strong>de</strong> la romanité orientale, II, Bucureşti, 1937. Marian, Sim. Fl., Sărbătorile la români, II, Bucureşti, 1994. Mezı, András, A templomcím a magyar helységnevekben (11-15 század), Budapest, 1996. Mihăescu, H., InfluenŃa grecească asupra limbii române până în secolul al XVlea, Bucureşti, 1966. Morlet, Marie-Thérèse, Dictionnaire étymologique <strong>de</strong>s noms <strong>de</strong> famille, Paris, 1991, Ovidiu, Fastele, IV (Paliliile), text tradus <strong>de</strong> I.-A. Candrea în „ViaŃa nouă”, 1918/1919, p. 37-39. Paşca, Ştefan, Nume <strong>de</strong> persoane <strong>şi</strong> nume <strong>de</strong> animale din łara Oltului, Bucureşti, 1936. Popa, Radu, Streisângeorgiu. Mărturii <strong>de</strong> istorie românească din secolele IX-XIV în sudul Transilvaniei, în „Revista muzeelor <strong>şi</strong> monumentelor istorice”, XLVII, 1978, p. 9-32. Suciu, Coriolan, DicŃionarul istoric al localităŃilor din Transilvania, II, Bucureşti, 1968. Tagliavini, Carlo, Storia di parole pagane e cristiane attraverso i tempi, Brescia, 1963. Vincenz, André <strong>de</strong>, Traîté d’anthroponymie houtzoule, München, 1970. Weigand, Gustav, Die bulgarischen Rufnamen, ihre Herkunft, Kürzungen und Neubildungen, „Jahresbericht”, XXIV-XXIX, Leipzig, 1921, p. 104-192. L’ANTHROPONYME GREC GEÓRGIOS DANS L’ONOMASTIQUE EUROPÉENNE (Résumé) L’anthroponyme grec Geórgios (< georgós «agriculteur, paysan») a été popularisé en Europe par plusieurs saints, notamment par le grand martyr dit <strong>de</strong> Capadoce (IV e siècle). Le nom grec est attesté sous la forme Γεώργιος aux VI e – VII e siècles en Crète, puis par Georgius dans les inscriptions latines chrétiennes <strong>de</strong> la Gaule et <strong>de</strong> l’Espagne, Georius (769) en Italie, Georgius et Iorius (IX e
195 siècle) en Catalogne, Georius (889) en Allemagne, Iorgii (fin du VIII e siècle) à Chartres, Jorius (924) en Narbonne. À présent, est répandue au sud <strong>de</strong> l’Italie la forme Iòrio et en Grèce, Jórgs. Dans les langues slaves, le nom grec a pénétré plus tard, par <strong>de</strong>ux voies distinctes: par voie orale, sous la forme Iúrios <strong>de</strong>venue Iurii dans les langues slaves orientales à la fin du X e siècle et par voie culte, sous la forme Gheorghii qui s’est imposée sous <strong>de</strong>s formes différentes chez les peuples slaves mé ridionaux (Georgie, Giuragi, Georgii, Gherga, Giurgi, etc.). Chez les Roumains, la popularité du nom Gheorghe à travers les siècles peut s’expliquer par l’existence du culte pour le martyr portant ce nom et surtout par la persistance <strong>de</strong>s croyances anciennes, <strong>de</strong>s rituels et <strong>de</strong>s pratiques <strong>de</strong> l’époque païenne, quand la fête était considérée le début du printemps. Si nous attendons une réponse à la question dans quelle mesure l’onomastique a contribué à l’i<strong>de</strong>ntité <strong>de</strong> l’Europe, la présentation <strong>de</strong> la diffusion et <strong>de</strong> la popularité <strong>de</strong>s <strong>de</strong>scendants <strong>de</strong> l’ancien anthroponyme grec Geórgios dans les langues européennes montre l’unité et les surprenantes analogies <strong>de</strong>rrière une apparente diversité formelle. La présence <strong>de</strong> la civilisation grecque et la diffusion du christianisme en Europe ont eu un rôle unificateur, sans qu’il y ait eu, à travers les siècles, une réelle fragmentation.
- Page 1 and 2:
ANALELE UNIVERSITĂłII DE VEST din
- Page 3 and 4:
C U P R I N S IN MEMORIAM MAGISTRI
- Page 5 and 6:
C O N T E N T S IN MEMORIAM G. I. T
- Page 7 and 8:
T A B L E DES MATIERES IN MEMORIAM
- Page 9 and 10:
I N HALTSVERZEICHNIS IN MEMORIAM MA
- Page 11 and 12:
AUT, XLVI, 2008, p. 11-19 DIN NOU D
- Page 13 and 14:
13 Dacă la catedră Profesorul se
- Page 15 and 16:
15 „Dacă nu poŃi vedea zâne f
- Page 17 and 18:
17 În latină însă, spre deosebi
- Page 19 and 20:
19 Mai emoŃionantă însă decât
- Page 21 and 22:
21 astfel evidenŃiate, au devenit
- Page 23 and 24:
23 „lingvistul cu nume de pasăre
- Page 25 and 26:
AUT, XLVI, 2008, p. 25-31 O PERSONA
- Page 27 and 28:
27 desferecă puterile gândului ş
- Page 29 and 30:
29 Aspectele esenŃiale ale artei
- Page 31 and 32:
31 „Mihai Eminescu” al Uniunii
- Page 33 and 34:
33 scrisului filologic. Îndemnul e
- Page 35 and 36:
35 „Etimologia însăşi a substa
- Page 37 and 38:
37 precizare esenŃială a autorulu
- Page 39 and 40:
39 Sextil Puşcariu observase şi e
- Page 41 and 42:
41 Un alt termen, mai puŃin cunosc
- Page 43 and 44:
43 temporale, care se dezvoltă pe
- Page 45 and 46:
45 la formele şi înŃelesurile lo
- Page 47 and 48:
47 şi concordanŃei de sens, mijlo
- Page 49 and 50:
49 Theodor Hristea demonstrează (
- Page 51 and 52:
51 există şi relaŃii de ordin se
- Page 53 and 54:
53 cazul lui carte, se pare că nu
- Page 55 and 56:
55 urcior 29 . Cât despre transfor
- Page 57 and 58:
57 stabilesc o falsă legătură et
- Page 59 and 60:
TOPONIMIA VĂILOR AUT, XLVI, 2008,
- Page 61 and 62:
61 Găuréni (Zăv) - deal cu deniv
- Page 63 and 64:
63 Grădina în Potoc (Dlc) - fâne
- Page 65 and 66:
65 GruńeŃu ăl Mic (Bor) - deal c
- Page 67 and 68:
67 Gura Ogaşului (VB) - vale îngu
- Page 69 and 70:
69 Ieruga [¯erÄga] (Car) - canal,
- Page 71 and 72:
71 Izvoru Báieru (Bor) - pârâu,
- Page 73 and 74:
73 Izvoru de la Ogaşu Poienii [~d
- Page 75 and 76:
75 Izvoru lu Curea [~lu cÄr§a] (V
- Page 77 and 78:
77 Izvoru lu Rudină [~lu ruÚínă
- Page 79 and 80:
79 Izvoru Stânii [~stÎëi] (Mal)
- Page 81 and 82:
81 În Deal (Vos) - coastă cu fân
- Page 83 and 84:
83 În Şes (Zer) - grădini. - Dup
- Page 85 and 86:
85 L La Ánini (Glb) - pârâu, izv
- Page 87 and 88:
87 La CăruŃa Răsturnată (Car) -
- Page 89 and 90:
89 La Drumurile Mici (Măr) - răsc
- Page 91 and 92:
91 răchită, anini, plopi etc. pe
- Page 93 and 94:
93 (despre capre) fără păr. 3. (
- Page 95 and 96:
95 cultura cerealelor, sau loc plan
- Page 97 and 98:
97 La Văiegári (Bor) - pădure de
- Page 99 and 100:
99 Lolaia (M) - păşune montană p
- Page 101 and 102:
101 Malingea [malínźa] (Bcv) - p
- Page 103 and 104:
103 Măloasa (TRu) - fâneŃe, pâr
- Page 105 and 106:
105 Merişóru (Glb) - deal şi pâ
- Page 107 and 108:
107 Moghila [moÝíla] (M) - loc de
- Page 109 and 110:
109 Muchia Izlázului (BăŃ) - dea
- Page 111 and 112:
111 Muntele Mic (Car) - stradă. V.
- Page 113 and 114:
113 DTB, III = Rodica SufleŃel, Vi
- Page 115 and 116:
115 Porucic, Lexiconul = T. Porucic
- Page 117 and 118:
AUT, XLVI, 2008, p. 117-123 ROLUL A
- Page 119 and 120:
119 Cu toate că apoziŃia poate st
- Page 121 and 122:
121 nominativ” 36 : „Prin stem
- Page 123 and 124:
123 GuŃu Romalo, Valeria, Sintaxa
- Page 125 and 126:
125 căruia îi sunt cunoscute, exp
- Page 127 and 128:
127 p. 403-408); George Coşbuc: V.
- Page 129 and 130:
129 care le-a folosit prozatorul î
- Page 131 and 132:
131 Pîrci). Al. Cristureanu are me
- Page 133 and 134:
133 La români există un sistem bi
- Page 135 and 136:
135 aici de familii venite din alt
- Page 137 and 138:
137 numai a tatălui sau a soŃului
- Page 139 and 140:
139 caracteristică românească. C
- Page 141 and 142:
141 Un element general în sistemul
- Page 143 and 144: 143 se nasc spontan, dar scopul cre
- Page 145 and 146: 145 este neechivoc şi defineşte m
- Page 147 and 148: 147 Baicu (D) „găsea la orice c
- Page 149 and 150: 149 Boian (T) „avea o vacă numit
- Page 151 and 152: 151 Braica < bg. Brajko (Iordan, DN
- Page 153 and 154: 153 NănuŃ < Nae (Felea Ana Nănu
- Page 155 and 156: cr. = croat(ă) D = Denta determ. =
- Page 157 and 158: 157 Ionescu, Christian, ObservaŃii
- Page 159 and 160: AUT, XLVI, 2008, p. 159-164 OBSERVA
- Page 161 and 162: 161 Sistemul onomastic este bazat p
- Page 163 and 164: 163 procesul este facultativ şi re
- Page 165 and 166: 165 În bazinul Bârzavei (afluent
- Page 167 and 168: 167 oferă informaŃii exacte în l
- Page 169 and 170: 169 termeni entopici majori, cu car
- Page 171 and 172: AUT, XLVI, 2008, p. 171-186 NOTE DE
- Page 173 and 174: 173 SĂŞCIOÁRA, numele unui pâr
- Page 175 and 176: 175 Spătaru + Ion (sic!). Desigur,
- Page 177 and 178: 177 STRENICU de la STRENIA + suf. -
- Page 179 and 180: 179 TOPÓLNIłA, numele celui mai i
- Page 181 and 182: 181 URZOÁICA, loc. s. Voineştii d
- Page 183 and 184: 183 pe Densusianu la Universitatea
- Page 185 and 186: v. = vezi v. sl. = vechi slav 185 V
- Page 187 and 188: AUT, XLVI, 2008, p. 187-195 ANTROPO
- Page 189 and 190: 189 Gheorghe şi cea a Sfântului D
- Page 191 and 192: 191 sărbătorii, cel de Sângeorz.
- Page 193: 193 Gheorghe ca nume de familie, co
- Page 197 and 198: 197 construcŃiile cu formantul a i
- Page 199 and 200: 199 poate marca în enunŃ fie reci
- Page 201 and 202: 201 Cervoni, Jean, La préposition.
- Page 203 and 204: 203 1. De-a lungul timpului, între
- Page 205 and 206: 205 3. Pentru romani, albastrul era
- Page 207 and 208: 207 Referitor la faŃa omului sau l
- Page 209 and 210: 209 Bidu-Vrănceanu, Angela, Călă
- Page 211 and 212: AUT, XLVI, 2008, p. 211-219 SENECA.
- Page 213 and 214: 213 prima scrisoare a corespondenŃ
- Page 215 and 216: 215 potrivită rangului şi vârste
- Page 217 and 218: 217 fortuitum bonum suspiciosi pavi
- Page 219 and 220: 219 VlăduŃescu, Gh., Filozofia î
- Page 221 and 222: 221 Maramureş 2 , cu o singură ex
- Page 223 and 224: 223 în partea posterioară, se aju
- Page 225 and 226: 225 asilabic) este eliminat (— >
- Page 227 and 228: 227 18. Palatalizarea lui f în sta
- Page 229 and 230: 229 păstrarea caracterului palatal
- Page 231 and 232: AUT, XLVI, 2008, p. 231-240 CLASICI
- Page 233 and 234: 233 Cele două filiere - estetismul
- Page 235 and 236: 235 „Cunoaşterea nu poate înain
- Page 237 and 238: 237 întrebat dacă opera aceasta v
- Page 239 and 240: 239 vor fi traduse în entităŃi m
- Page 241 and 242: AUT, XLVI, 2008, p. 241-248 SIMBOLU
- Page 243 and 244: 243 Fenomenul gemenilor a suscitat
- Page 245 and 246:
245 adevăr coincide cu ieşirea di
- Page 247 and 248:
247 cânte ca un cuc. Această pas
- Page 249 and 250:
AUT, XLVI, 2008, p. 249-254 - Recen
- Page 251 and 252:
251 Structura lucrării urmează mo
- Page 253 and 254:
253 se ocupă de influenŃa slavă
- Page 255 and 256:
AUT, XLVI, 2008, p. 255-259 - Recen
- Page 257 and 258:
257 sg. şi pl. mai păstrează for
- Page 259:
259 Valoroasă nu numai prin inedit