Volum integral - Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie
Volum integral - Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie
Volum integral - Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
94<br />
La Prislop (PoiMr) – loc mai jos între <strong>de</strong>aluri, fostă stână pe<br />
Măgura. – După s. prislop „pas în formă <strong>de</strong> şa, situat la înălŃime” (DEX)<br />
precedat <strong>de</strong> prep. la.<br />
La Puntea Murgului (Bor) – păşune. – După s. punte „pod îngust<br />
(format a<strong>de</strong>sea dintr-o scândură sau dintr-o bârnă) aşezat peste un şanŃ,<br />
peste o râpă sau peste o apă, care poate fi trecut numai cu piciorul” (< lat.<br />
pons, -ntis) (DEX) + <strong>de</strong>term. subst. murg (gen.).<br />
La RăchíŃi (Car) – teren arabil. – După s. răchită (pl.) precedat <strong>de</strong><br />
prep. la.<br />
La Râpă (Zer) – râpă. – După s. râpă precedat <strong>de</strong> prep. la.<br />
La Râpi (Var) – teren cu pomi fructiferi. – După s. râpă (pl.)<br />
precedat <strong>de</strong> prep. la.<br />
La Râu (Mal) – <strong>de</strong>numirea locală a râului Bistra. – După s. râu<br />
„apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie <strong>şi</strong> care<br />
se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. 2. P. anal. cantitate mare<br />
<strong>de</strong> lichid care curge; torent, val” (< lat. rivus) (DEX), precedat <strong>de</strong> prep. la.<br />
La RắcoviŃă (TRu) – câmpie pe malul Timişului. – După antrop.<br />
RacoviŃă, cf. top. RacoviŃa (< Racova < sl. rakov „<strong>de</strong> rac” + suf. -iŃă<br />
(Iordan, Top. rom., 458). Datorită faptului că accentul ca<strong>de</strong> pe radical <strong>şi</strong> nu<br />
pe sufix, toponimul este <strong>de</strong>rivat <strong>de</strong> slavi: Rakovica (DTB, litera R, 275)<br />
precedat <strong>de</strong> prep. la.<br />
La Rădúla (Var) – fâneŃe. – După antrop. Rădulea (< Radu, Rada +<br />
suf. -ulea) (DNFR, 389) precedat <strong>de</strong> prep. la.<br />
La Róvină (Dlc) – păşune. – După s. rovină, v. supra, precedat <strong>de</strong><br />
prep. la.<br />
La Rovină (Zăv) – teren mlăştinos. V. supra.<br />
La RuieneanŃu (Var) – fâneŃe. – După antrop. RuieneanŃu „originar<br />
din localitatea (Turnu) Ruieni, precedat <strong>de</strong> prep. la.<br />
La Sabău (Glb) – izlaz comunal. – După antrop. Sabău (< s. săbău<br />
„croitor”) (DNFR, 403) precedat <strong>de</strong> prep. la.<br />
La Salcie (Car) – loc în Caransebeş. Denumirea locului î<strong>şi</strong> are<br />
originea într-o frumoasă poveste <strong>de</strong> dragoste pe care o aflăm din cartea<br />
prof. Groza (Groza, Rădulescu, Legen<strong>de</strong>, 43-46). O mlădiŃă <strong>de</strong> salcie a fost<br />
plantată pe locul în care a fost înmormântată o frumoasă rusoaică. – După<br />
s. salcie precedat <strong>de</strong> prep. la.<br />
La Săiváni (Var) – teten arabil <strong>şi</strong> fâneŃe. – După s. saivan (pl.)<br />
„adăpost <strong>de</strong> iarnă pentru oi (sau pentru vite); per<strong>de</strong>a” (< tc. sayvan) (DEX)<br />
precedat <strong>de</strong> prep. la.<br />
La Sắlişte (Măg) – teren arabil. – După s. selişte „<strong>de</strong>numire dată în<br />
Evul Mediu, în Ńările române, locului pe care fusese sau pe care era aşezat<br />
un sat; vatra satului. (Reg.) Loc <strong>de</strong> casă. (Pop.) Loc necultivat, bun pentru