Volum integral - Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie
Volum integral - Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie
Volum integral - Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
107<br />
Moghila [moÝíla] (M) – loc <strong>de</strong> fânaŃ pe versantul sudic al pârâului<br />
Stârna. – După s. movilă „ridicătură <strong>de</strong> pământ naturală, mai mică <strong>şi</strong> mai<br />
rotunjită <strong>de</strong>cât <strong>de</strong>alul, care se află <strong>de</strong> obicei în regiunile <strong>de</strong> câmpie sau <strong>de</strong><br />
podişuri joase”, „mică ridicătură <strong>de</strong> pământ sau <strong>de</strong> pietre, făcută <strong>de</strong> om<br />
pentru a servi ca semn <strong>de</strong> hotar, <strong>de</strong> aducere aminte pentru un mort etc.”,<br />
„grămadă <strong>de</strong> obiecte (<strong>de</strong> acela<strong>şi</strong> fel); morman, maldăr” (< sl. mogyla)<br />
(DEX).<br />
Moieşu [mó¯eşu] (VB) – pârâu. – După, probabil, un apelativ<br />
moieş, înrudit cu moişte „moină, loc apătos” (cf. DTB, VI, 58).<br />
Moieşu (Zăv) – pârâu. V. supra.<br />
Moldovíńu (Bor) – pădure <strong>de</strong> foioase. – După un antrop.<br />
Moldovińu, v. supra La Moldoviń.<br />
Morgána (PoiMr) – gol alpin. – După adj. murgán (reg.) (animal)<br />
„cu părul murg” cu trerecrea lui u la o, v. <strong>şi</strong> „fata morgana = fenomen<br />
optic din regiunile tropicale, care face ca obiectele aflate la orizont sau<br />
dincolo <strong>de</strong> el să apară multiplicate sau răsturnate, ca într-o apă; apă a<br />
morŃilor” (DEX).<br />
MormínŃi (Măr) – <strong>de</strong>al, fost cimitir. – După s. morminŃi „cimitir”.<br />
MormínŃu Cáilor (RusM) – <strong>de</strong>al. – După s. morminŃi + <strong>de</strong>term.<br />
subst cal (gen. pl.).<br />
Mórtu łápului (RusM) – munte. – După s. mort + <strong>de</strong>term. subst.<br />
Ńap (gen.).<br />
Movilele [moÝ©lile] (BăŃ) – <strong>de</strong>aluri cu fâneŃe. – După s. movilă (pl.<br />
art.).<br />
Muchia [mÄk¸a] (Zăv) – coamă <strong>de</strong> <strong>de</strong>al. – După s. muchie „partea<br />
cea mai înaltă, ascuŃită <strong>şi</strong> prelungită a unui munte, a unui <strong>de</strong>al, a unei<br />
stânci; creastă, coamă, culme; p. ext. coastă a unui munte sau a unui <strong>de</strong>al;<br />
pantă, povârniş” (< probabil lat. *mutila (= mutulus)) (DEX).<br />
Muchia Berzii [múk¸a bérzî] (Bcv) – parte <strong>de</strong> <strong>de</strong>al. – După s.<br />
muchie + <strong>de</strong>term. subst. barză (gen.).<br />
Muchia Brădúiului (M) – parte <strong>de</strong> sat. – După s. muchie + <strong>de</strong>term.<br />
subst. dim. brădui (< brad + suf. -ui) (gen.).<br />
Muchia Cerbului [~śérbulu¯] (M) – parte <strong>de</strong> sat. – După s. muchie<br />
+ <strong>de</strong>term. topon. Cerbu (gen.).<br />
Muchia Chiceanului [múk¸a kiśánulu¯] (Bcv) – muchie <strong>de</strong> <strong>de</strong>al în<br />
satul Prevecior. – După s. muchie + <strong>de</strong>term. antrop. Chiceanului (cf.<br />
Chicea, bg. Kičea) (DNFR, 114), cf. <strong>şi</strong> numele localităŃii Checea<br />
„localitate în jud. Timiş” (vezi CreŃan, FrăŃilă, DicŃionar, 142-144).<br />
Muchia Chísului (Bcv) – coamă <strong>de</strong> <strong>de</strong>al. – După s. muchie +<br />
<strong>de</strong>term. antrop. Chisu, v. supra CleanŃu Chisului.<br />
Muchia Cioclodánului (M) – muchie <strong>de</strong> <strong>de</strong>al. – După s. muchie +<br />
<strong>de</strong>term. topon. Cioclodanu (gen.).