Volum integral - Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie

90
La Gropánu (Bcv) – păşune şi pădure de răşinoase. – După s.
gropan, v. supra, precedat de prep. la.
La Gruńu Bisericii (Dlc) – deal. – După s. gruń „grui" + determ.
subst. grui + s. biserică (gen.) precedat de prep. la.
La Gura Porcului (RusM) – deal. – După s. gură, cu sens entopic
+ determ. topon., cf. Pârâu Porcului (gen.), precedat de prep. la.
La HanŃu (Glb) – răscruce de drumuri. – După antrop. HanŃu (< s.
hanŃ „stârv, hoit”, „iŃă slabă” (DNFR, 236); v. altă explicaŃie la PătruŃ, OR,
50, PătruŃ, Nume, 51) precedat de prep. la.
La HodínŃ (Măr) – luncă. – După top. HodinŃu precedat de prep. la.
La Horă (Zg) – locul unde se Ńinea hora. – După s. horă „dans
popular românesc cu ritm domol, în care jucătorii se prind de mână,
formând un cerc închis; cerc format de aceia care execută acest dans;
melodie după care se execută acest dans. 2. (Pop.) Petrecere Ńărănească
unde se dansează jocuri populare” (< bulg. horo, ngr. horos) (DEX)
precedat de prep. la.
La Hotar (Bor) – fâneŃe. – După s. hotar precedat de prep. la.
La Hotar (Măg) – teren arabil. V. supra.
La Hotar (TRu) – fâneŃe. V. supra.
La HoŃ (Ciut) – loc la munte. – După s. hoŃ precedat de prep. la.
La Ieréu (Bor) – păşune. – După s. înv. ieréu „preot”, „sacerdot”
(DAR) (< cf. sl. (bg.) jerei) (DER) precedat de prep. la.
La Ierugă (Mal) – canal artificial către moară. – După s. ierugă, v.
supra, precedat de prep. la.
La Izvor (Car) – izvor. – După s. izvor precedat de prep. la.
La Izvor (Iaz) – loc de agrement. – După s. izvor, v. supra, precedat
de prep. la.
La Izvor la Baba Ieva (Zer) – izvor. – După s. izvor + determ.
antrop. Baba Ieva precedat de prep. la.
La Izvorele (PoiMr) – fâneŃe. – După s. dim. izvorel (pl.) precedat
de prep. la.
La Jupéni (Iaz) – teren arabil. – După n. grup. jupeni (< oicon.
Jupa + suf. -eni) precedat de prep. la.
La Jurcăi [la jurcŠ¯] (BăŃ) – parte de sat. – După n. grup. jurcăi <
antrop. Jurca, cf. ung. Gyurca „Georgică”, cf. şi bg. Džurka (DNFR, 270)
precedat de prep. la.
La Lac (PoiMr) – fâneŃe. – După s. lac „întindere mai mare de apă
stătătoare, închisă între maluri, uneori cu scurgere la mare sau la un râu” (<
lat. lacus) (DEX) precedat de prep. la.
La Luncă (Cir) – teren arabil. – După s. luncă „şes de-a lungul unei
ape curgătoare, caracterizat prin soluri aluvionare şi prin vegetaŃie
specifică; regiune inundabilă a unei văi. 2. Pădure formată din sălcii,