Istoria literaturilor romanice în desvoltarea - upload.wikimedia....

i.9
Romanele, panl la Guzman de Alfarache (tradus de Chape lain),
incantä societatea parisianA, doritoare de a ceti aventurile pe
care nu-i mai e ingaduit a le face, macar In aceiasi masura.
De la acelasi Quevedo, de la Baltazar Gracian, autorul faimoasei
carti. Curtesanul, de la Antonio Perez, tostul secretar al lui Filip
al I1-lea si apoi refugiat in Franta, invata Balzac si Voiture
sprinteneala frasei lor superficiale. Romanul burlesc al lui Scarron
se va inspira din triviala realitate satirica a trdmanelor
picarescb 1 17n Oudin, un Audiguier se specialiseaza in asemenea
versiuni.
Limba spaniola se vorbe0e la Paris si in alte orase francese
mai mult decal, odinioara, italiana. Dialoguri, metode se publica
pana catre jumatatea veacului. In stilul lui Branthme, autorul
de Memorii picante", spaniolismele se Snabulzesc; unele din ele
au Minas 'in limba comuna, ca bizarre, heibler, hábleur, rodomontade,
algarade, etc. §i. Corneille va arata din cand in cand influenta
spaniola, si in cuvintele pe care i se Tatampla a le fntrebuinta.
Modele spaniole se adopta cu patina& Jocurile de carti favorite
yin din peninsula, ca si unele danturi, seguidilla, sarabanda 2. Acei
cari poarta imbracamintea Spaniolilor imita gesturile, contrafac
tipurile lor. Asttel apar asa-num4ii galants si acei fondus d'amour
cari o bucata de vreme au umblat supt galeriile Parisulni.
Hnii dintre Francesi Isi amintiau, ca Viau, de vremea and
Spania incerca sa distruga patria lor 3, alth gasiau el nebunii
acestia au un suflet mare". Dar Inca de pe la 1630 se radea,
ca l'n Le Poltron al lui scud6ry ori in cutare brosura bilingvA,
de rodomontade castilane" ca si In piesa lui Shakespeare
cle gravitatea spaniola a capitanilor", a ccrocodililor,, a cate
unui Roderigue Fracasse sau dom Esquarrebombardon. Ceia ce
ce nu impiedeca tnraurirea spaniola de a se exercita si mai
departe.
1 V. tA Morel-Fatio, o. c.
2 V. Martinenche, o. c., p. 301, n. 1.
2 Mere de l'orgueil
Qui préparalt notro cercueil (la Maittinenche, o. c., p 805).
4 C'est le trait d'une 'Arne espagnole
Et plus grande encore que folio
(la acelasi).