Istoria literaturilor romanice în desvoltarea - upload.wikimedia....

3
acesta a fost apoi impodobit, nu aducea cu dansul niciun fel de
ajutor real pentru viata.
Deocamdatg literatura se indreaptd care rege mai mult deedt
cdtre Curie. Malherbe, care, pang la 1605 (e ngscut la 1555)
nu cunoscuse Parisul decat ca student, petrecandu-§i apoi zilele
pe langg ducele de Augoul6me, in Sud, unde se §i Insoarg,
ori in luptele religioase, in care era sg prindg pe Insu§i marole
Sully, In star§it pe langg un cleric, cardinalul Duperron, a
mo§tenit atata de la cugetgtorii politici cu directie republi:
cang, In sens antic, din veacul al XVI-lea, !neat sg Infiereze
pe regii fgrg ispravg", rusinea regilor", adormiti in mijlocul
voluptätilor", pe and lingu§itord guverneazg provinciile 1",
dar el va ridica iranuri cgtre Henric insusi, care, murind, s'a
dus sg bea nectar cu zeii, ca vechii Cesari romani 2, cAtre
regenta Marie de' Medici, in care descopere toate felurile de
perfectie, cnre tangrul lor fiu, capodoperg a cerurilor" (chefd'oeuvre
des cieu), cgtre un duce de Bellegarde, o princesä
de Conty.
si
Aceastd Curie nu poate cla inset ?i indreptare, ea insciO nefiind
nevroind sd fie orentatd supt raportul cultural. Aceasta Indrep-
tare se lua oninioarA din literatura italiang, la care, in deosebite
de atAtia poet]. ai Pleiadei, Malherbe recurge a§a de rar §i
pe care, de alminterea, o cunoalte a§a de putin. In viata popularg
nu mai cautg nimeni nimic, din vremea cand du Bellay
ii argtase, In rAsungtoare versuri, despretal, ura pentru tot ce
apartine multimilor 3. Ramanea un singur. indemn §i o singurg
normg: ale cgrturgriei, ale eruditiei care in secolul al XVI-Iea
n'avuse nicgiri §i atata fecunditate §i o autoritate ma de mare
ca in Franta lui Francisc I-iu §i a lui Henric al II-lea.
FArg aceasta eruditie dAtatoare de directie, pentru Malherbe
1 Quant un roi faindant, la vergogne des rots,
Laissant b. ses flatteurs le soin de ses provinces,
Entre les voluptds irdignement s'endort,
Quoique l'on dissimule, on en fait peu d'estime:
C'est avecque plaisir qu'on survit b. sa mort.
2 Loin des hommes s'en aIla boire
Le nectar avecque les dieux.
*
Rien ne me plait hors ce qui peut déplai re
Au jugement du rude populaire,